assulcài, assulcàre , vrb: assurcare,
assurcae,
assurcai,
sulcare Definizione
fàere is surcos, passare coment'e faendho surcos, lassandho una síngia
Sinonimi e contrari
issucrare
/
abbarzare,
atulare,
costialvare
Frasi
prammas de fogu assulcant s'aera ◊ at assulcadu sas pumatas e sas milinzanas ◊ dogna tanti su celu dh'assurcant is lampus ◊ sa nae chi assulcat s'undha no lassat istigas ◊ su massaju assurcat sa terra chin s'aratru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sillonner
Inglese
to plough
Spagnolo
surcar
Italiano
solcare
Tedesco
durchfurchen.
assumài , vrb: assumare,
assummare,
summai Definizione
fàere suma, tanti mannu, fàere sa suma, pònnere impare totu a unu cantidades diferentes
Sinonimi e contrari
aciúgnere,
additzionare,
agiànghere,
annatare,
totalare
/
ammuntonae
| ctr.
bocare,
leai,
picare
Frasi
no si ndhe assumat, de cosa, triballendhe cun cosighedhas de nudha!
Etimo
itl.
assommare
Traduzioni
Francese
additionner,
sommer
Inglese
to sum
Spagnolo
sumar
Italiano
sommare,
accumulare
Tedesco
addieren,
anhäufen.
assumbràe, assumbrài , vrb rfl: assumbrare Definizione
pònnere in suspetu, inchietare, èssere arrennegau, pentzamentosu; pigare o fàere assíchidu
Sinonimi e contrari
abbabbarrotai addojare,
adumbrai,
arreselai,
issudhire,
umbrai
2.
acomenti fut imperrendi in còscia, totinduna bit unu lampu de luxi… e su cuadhu at assumbrau ◊ cussa, si pagu pagu dha fuedhas, atacat su tema sentza de si assumbrai!
Etimo
spn.
asombrar
Traduzioni
Francese
éveiller des soupçons,
donner des soupçons
Inglese
to make suspicious,
to take offence
Spagnolo
escamarse
Italiano
insospettire,
adombrarsi
Tedesco
argwöhnisch machen werden.
assungurtài , vrb: singultare* Definizione
prànghere a suncutos, a supedhu
Sinonimi e contrari
assuconai,
assupedhare
Frasi
prangit e assungurtat po su dannu mannu chi at tentu
Traduzioni
Francese
sangloter
Inglese
to sob
Spagnolo
sollozar
Italiano
singultire
Tedesco
schluchzen.
assupài, assupàre , vrb: supare Definizione
portare s'àlidu afannau, èssere assupandho meda, che a candho unu at curtu, o fintzes po maladia; istracare; prànghere a suncutos
Sinonimi e contrari
afandhare,
afauciae,
afodhare,
allacanae,
ammatanai,
isalenare,
isalidare,
sufratare
/
assungurtai,
assunconai,
assupedhare
Frasi
ajaju si ndi fiat andau, lassendi is de domu tristus e assupaus ◊ su piciochedhu assupat unu pagu: est istétia una fatiga a si ndi bènniri a innòi a susu ◊ is pudhas furiant assupendu po sa basca ◊ su cuadhu fut crocau assupandho, morindhosi
2.
su tèssere de isciaos est faina, assupat ancas, bratzos e ischina
3.
a fúria de prantu, su pipiu, assupandhe, si nch'est dormiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
essouffler,
haleter
Inglese
to pant
Spagnolo
jadear
Italiano
trafelare
Tedesco
keuchen.
assupàre 1 , vrb Definizione
segare su pane po fàere a supa, a orrughedhos, fàere a supa / a. sos ossos a ccn. = surrai fintzas, agiummai, a arrogai is ossus
Sinonimi e contrari
aciupae,
imbibbiri,
inciupai
/
assurrare,
insupare
Frasi
sa bandhela l'ant assupada de sàmbene
2.
lis dio àere assupadu sos ossos fintzas a sos meudhos!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tremper
Inglese
to soak
Spagnolo
ensopar
Italiano
inzuppare
Tedesco
einweichen.
assupedhàre , vrb Definizione
prànghere a supedhu, a suncutos
Sinonimi e contrari
assuconai,
assungurtai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sangloter
Inglese
to sob
Spagnolo
sollozar
Italiano
singultire
Tedesco
schluchzen.
assupríre , vrb: suprire* Definizione
lòmpere a unu logu, lòmpere cun sa manu a una cosa, giare a pitzu a unu o a calecuna cosa (po fàere trebballu, atripare, furare o àteru); batire cosa, bènnere de cosa; contivigiare, fàere calecuna cosa; giare, aporrire
Sinonimi e contrari
acodie,
arrivire,
ciòmpere,
cròmpere,
lòmpere
/
agiudai,
batire,
donai,
frunire
| ctr.
andai,
tocai 1
Frasi
no bi assuprimus a fagher dinari gai meda pro cussa còmpora ◊ a ite ora assuprides a bidha? ◊ in cussu bi at assupridu zente e barigada mi che est s'ora ◊ tropu in artu est cussa cosa e dae terra no assupro a la leare ◊ si ti assupro a fuste ti ponzo in tàulas de letu! ◊ li sunt assupridos a lu mazare, ca l'ant agatadu solu
2.
in cudhu tempus de bisonzu issos mi ant assupridu ◊ dinari a nois no nos ndhe assuprit dae logu perunu
3.
sas notíscias de s'argumentu mi las at assupridas tia Cubeddu de S'Ulumedu (G.Addis)
Traduzioni
Francese
survenir
Inglese
to arrive,
to throw oneself
Spagnolo
sobrevenir,
lanzarse
Italiano
sopraggiùngere,
avventarsi
Tedesco
überraschend kommen.
assurvilàre , vrb Definizione
intrare bundhos, súrbiles, giúghere dimónios
Sinonimi e contrari
incoglire,
indiaulare,
ispiridare
2.
assúrvilat sa temporada a fúrridas de bentos imbefendhe su dolore meu trevucu! (S.Arru)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enranger
Inglese
to infuriate
Spagnolo
endemoniar
Italiano
infuriare,
insatanassare
Tedesco
wütend werden.
assusài , vrb Definizione
migliorare, cambiare in méngius, fintzes artziare is domos faendho àteru pianu
Sinonimi e contrari
addelantai,
atelentare
/
ammellorai,
impannitziri
Frasi
si est assusau su cixiraju maresu: at fatu domus bendendi cíxiri e caramellas ◊ sa fémina sàbia assusat sa domu, sa maca dha destruit ◊ assusit o no assusit, su messaju fait s'alimentu chi serbit po papai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tirer avantage,
tirer profit
Inglese
to take advantage,
to improve one's own condition
Spagnolo
mejorar
Italiano
avvantaggiarsi,
migliorare la pròpria condizióne
Tedesco
einen Vorsprung gewinnen.
assussegài, assussegàre , vrb: sossegare Definizione
coment'e pausare, pigare pàusu, cessare una matana, una pelea, una múngia o àteru deasi, istare in assussegu, agatare acunnortu
Sinonimi e contrari
abbacai,
abblandai,
abbonantzai,
abboniri,
achedare,
allebiae,
allenare,
apachiare,
apasigai,
apolgiai,
assebiai,
asselenare,
asserenciai,
illebiare,
illenare
Frasi
faghe chi no mi assusseghe mai de piànghere, o Deu, e ch'in su piantu meu consume sola e anneghe! (Grolle)◊ no mi assussego e ne paso finas a candho no isco chi ses foras de s'inferru
Etimo
ctl.
assossegar (se)
Traduzioni
Francese
apaiser,
calmer
Inglese
to appease
Spagnolo
sosegar
Italiano
acquietare,
sedare
Tedesco
beruhigen.
assutighilàre, assutiligàe, assutiligài , vrb: assutiligare,
sutiligai Definizione
menguare sa grussària, essire o fàere fine, istrígile, làngiu
Sinonimi e contrari
afinai,
afinicare,
assilingare,
conciumire,
infinigare,
insutiligai,
isgumentare,
irromasire
| ctr.
ingrussai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
réduire
Inglese
to thin
Spagnolo
adelgazar,
afilar
Italiano
assottigliare
Tedesco
dünner machen.
astenàre , vrb Definizione
nau de frutuàriu, intostare o aortire chentza cumpriu (fintzes po pecu); nau de linna, fintzes pipionire, pònnere su greme
Sinonimi e contrari
acalabiare,
agurtire,
allagorjare,
assichillonai,
atecadiare
Etimo
ltn.
extenuare
Traduzioni
Francese
dessécher
Inglese
to dry (up)
Spagnolo
enmustiarse
Italiano
incatorzolire
Tedesco
einschrumpfen.
astragàre , vrb: astrare Definizione
fàere a astrau, a ghiàciu, ifridare meda
Sinonimi e contrari
achirdinae,
agiatzare,
ammarmurai,
astraorare,
belare,
cancarai,
chilighiai,
cungelai,
ghiaciai,
istriorai,
marcoriare,
marmurizai
| ctr.
caentare,
isastragare,
iscagiae
Frasi
est una note de traconarza chi astrat sas funtanas e assutat sa terra (L.Pusceddu)
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
geler
Inglese
to freeze
Spagnolo
helar
Italiano
gelare,
ghiacciare,
raggelare
Tedesco
gefrieren.
astraoràre , vrb: astrorare Definizione
fàere astraore, fàere fritu meda, fritu forte de cagiare totu
Sinonimi e contrari
agiatzare,
ammarmurai,
astragare,
chilighiai,
ghiaciai
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
geler
Inglese
to ice
Spagnolo
helar
Italiano
ghiacciare,
gelare
Tedesco
gefrieren.
astriàre , vrb Definizione
sentire istriore, de su fritu o de sa timoria
Sinonimi e contrari
arpilare
/
acicai,
apramare,
arrorisai,
asciuconare,
asciustrare,
istriai
Frasi
ite frita s'aera: oe est astriendhe! ◊ titia, inoghe mi àstriat sas intragnas che chi siat su logu cobertu de nie! ◊ si mi sunt astriadas sas palas
2.
in s'istante s'intendhet unu tronu tzachedhosu chi l'at totu astriada (N.Cucureddu)◊ li at astriadu dogni tudhu de pilu ◊ in cussu líbbaru bi at una torrada chi batit sa tudha e àstriat sa cara pro sas cosas chi contat
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
frémir d'horreur
Inglese
to be horrified
Spagnolo
quedarse helado
Italiano
agghiacciare,
raccapricciare
Tedesco
erstarren.
astrínghere , vrb Definizione
acapiandho o aguantandho, tirare forte is càbudos o mantènnere istrintu, chi no fatzat giogu, no movat; acostire, bènnere o pònnere prus acanta, in istrintu; foedhandho de cosas de papare, isserrare de su corpus
Sinonimi e contrari
afianzare,
afíere,
isserrare,
istrígnere
/
acoltziare
| ctr.
illalgare,
illascare
Frasi
astringhe a forte su presorzu ca sinono si che torrat a isòrbere!
2.
no astringhides a bos combidare? ◊ no astringas a inoghe ca no cherzo! ◊ su babbu si astringhet e li dat dinari ◊ mastru Conzu est astrintu a sa buteca de Pascualinu ◊ no ti astringas a mie!
3.
de morisca, de superba, o cosas gai, no ndhe cheret manigadu meda ca astringhent
Etimo
ltn.
astringere
Traduzioni
Francese
serrer,
s'approcher (de)
Inglese
to grip,
to draw up
Spagnolo
estrechar,
acercar
Italiano
strìngere,
avvicinare
Tedesco
zuschnüren,
aneinander rücken.
astrolicàre , vrb: astroligare,
astrologare Definizione
foedhare credendho a is astros, a ingertu, cricare de ingertare su benidore, foedhare a s’afaiu, nàrrere istrolichéntzias, isciolórios
Sinonimi e contrari
illeriare,
imbisare,
istralobbiare,
pantasiai,
sfasolai,
stenteriai,
strolicai
Frasi
tempos bonos e malos, astrolighendhe istamus s'orizonte (S.Casu)◊ eo apo a mente mia astroligadu chi…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rêver
Inglese
to build castles in the air,
to rave
Spagnolo
fantasear,
decir disparates
Italiano
fantasticare,
farneticare
Tedesco
fantasieren.
astulài, astulàre , vrb Definizione
bogare o essire a àstulas, nau de linna o de cosa chídrina
Sinonimi e contrari
irdastulae,
isasciare,
isascruzare,
scherdai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ébrécher
Inglese
to splinter
Spagnolo
astillar
Italiano
scheggiare
Tedesco
absplittern.
asubài , vrb Definizione
pònnere asuba, in pitzu, pònnere subràbare, a muntone, arrimare a una parte
Sinonimi e contrari
imbarrigare,
incarrutzai
/
aremai 1
/
ammuntonae
Frasi
si fut postu a fraigai una domu e iat fatu is fundatzionis asubendidhas a sa roca ◊ unus cantu iant betiu is piciochedhus insoru e dh'iant domandau de dhis asubai is manus (Ev)◊ est dormiu cun sa conca asubada a unu cuscinu ◊ su segretàriu at abertu su registru e si dhui est asubau cun is manus
2.
asubau su bestimentu a una parti e pigau unu pannu, si dh'iat trogau a sintzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
appuyer sur…
Inglese
to put on
Spagnolo
apoyar sobre
Italiano
poggiare sópra
Tedesco
stellen.