avansàre , vrb: avantare,
avantzai,
avantzare,
avassare Definizione
andhare, intrare a unu logu, passare prus ainnanti (nau siat po fàere tretu, camminu, tempus, e fintzes giaendhosi arrexones foedhandho, atrivindhosi a calecuna cosa); èssere prus de un'àteru, èssere o essire de prus, prus mannu, méngius; fàere un’avansada, una proposta / (candho ccn. tochedhat a una zanna) Avantza!, avantzade! = intra!, intrai!, itl. avanti!
Sinonimi e contrari
antebitzare
/
crèschere,
ilmagnare,
immannitare
| ctr.
incuire
Frasi
avantzade, no timedas, sas benénnidas siedas, rúndhines a domo mia! (P.Mossa)◊ chie fuit, chie avassat ◊ de custu sos Gudhusoinos ne fint manninos e si nche avassaiant, nessi in limba (G.Albergoni)◊ si lu perdonas bochimus a tie: a tantu no ti avasses! ◊ ahn, tui ses: avantza! ◊ su frizidore si fachet prus reberde a manu a manu chi sa die avantzat
2.
si sa salludi mi assistit, mi bollu avantzai de su chi seu (Gn.Piu)◊ deo no peso de prus, ma mancu tue avantzas mancu un'untza: semus aggualaos
3.
si tenint domanda de avantzai po filla nosta chi dh'avantzint a tui
Traduzioni
Francese
avancer
Inglese
to advance
Spagnolo
avanzar
Italiano
avanzare (andare,
venire avanti),
sopravanzare
Tedesco
vorwärts gehen,
überragen.
aventariàre , vrb Definizione
fàere su contu, s'inventàriu, sa lista, de su chi dhu’est, de su chi unu tenet
Sinonimi e contrari
contae,
inventariai
Frasi
sa giustíssia ti aventàriet sos pilos de cugudhu!
Traduzioni
Francese
inventorier
Inglese
to inventory
Spagnolo
inventariar
Italiano
inventariare
Tedesco
inventarisieren.
averài , vrb: averare 1 Definizione
nàrrere, cufessare o passare sa beridade, atrogare chi una cosa est abberu; iscobèrrere, averguare
Sinonimi e contrari
ammítere,
atorgare
/
abberguare
| ctr.
dennegare,
necare
Frasi
Gesús at averau sa glória sua a tres discípulus ◊ issu dh'at averau: Gei seu dèu! ◊ Pàulu at averau su chi iant annuntziau is profetas (Atus)◊ averamí sa beridadi! ◊ su pipiu at averau, candu si dh'apu pregontau ◊ dh'apo fatu unu pregontu e za at averadu su chi mi aiat nadu su tale (Z.Porcu)◊ totu sunt innotzentes e no cherent averare!◊ apu furau: dh'averu de fronti a su tribbunali!
2.
in s'antigóriu po averai sa diabbeta tastànt su lúciu
Etimo
itl.
avverare
Traduzioni
Francese
manifester,
témoigner
Inglese
to manifest,
to testify
Spagnolo
manifestar,
atestiguar,
admitir
Italiano
manifestare,
testimoniare,
amméttere,
confermare
Tedesco
ausdrücken,
aussagen,
zugeben,
bestätigen.
aviài 1 , vrb: vitare Definizione
pònnere is vias o vites, istrínghere o assegurare cun is vites / a. is ogus = mòere o zirare sos ogros, fintzas artziare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
visser
Inglese
to screw
Spagnolo
atornillar,
enroscar
Italiano
avvitare
Tedesco
schrauben.
avilíre, avilíri , vrb Definizione
pèrdere de ànimu, su si abbasciare tropu in su cunsideru chi unu tenet po issu etotu; su si fàere miseràbbile o fàere cosas de miseràbbiles; pigare o fàere a befa, bogare in bregúngia a unu
Sinonimi e contrari
avilèssiri,
scorai
/
abbilgonzare,
afachilare,
sbregungiri
Frasi
sa sorte mi at corpadu ma no mi so avilida ◊ iscedau, non dhu bis ca est isbregungiu e aviliu?!
2.
de sos donos mios si est servidu pro si fagher ribbelle e avilidu ◊ s'ómine si avilit apetighendhe sas lezes de Deus
3.
cussus bolint unu guvernu chi siat prus forti po aviliri e apetigai ancora de prus Comunus e Regionis (E.Spiga)◊ si mi torrat a innòi, cussa béstia, dhu bollu aviliri cantu est longu e mannu!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
décourager,
mortifier
Inglese
to dishearten
Spagnolo
abatirse,
humillar
Italiano
avvilire
Tedesco
erniedrigen,
kränken.
avinculài , vrb Definizione
obbrigare o difèndhere cun avincos
Sinonimi e contrari
badrare,
difèndhere
Traduzioni
Francese
lier,
engager
Inglese
to bind
Spagnolo
vincular
Italiano
vincolare
Tedesco
binden.
avitàre , vrb: ovitare,
vitai Definizione
fàere avitu, cricare de no ispèndhere o consumare meda, manigiare a régula sa cosa
Sinonimi e contrari
acolomizare,
aorrai,
arresparmiai,
istraviare 1,
rinzare
| ctr.
perdimentare,
sparafiai,
sperditziai
Frasi
pro mi avitare un'iscudu isto finas mesu nudu ◊ avita a sos minores s'atreghentu! ◊ avito de nàrrere custas cosas pro no brigare ◊ pro avitare lughe bogaiat su binu a s'iscuru ◊ no ti ndhe faghes mancu sa birgonza: de faedhare gai ti ndhe avita! (Còntene)◊ sa vida a minnanna no li aiat avitadu própiu nudha
Traduzioni
Francese
économiser,
éviter
Inglese
to save (up),
to avoid
Spagnolo
ahorrar
Italiano
risparmiare,
evitare
Tedesco
sparen,
vermeiden.
avocài, avocàre , vrb Definizione
cricare a ccn. fintzes naendho su númene po pedire agiudu o unu praxere (si manígiat giai sèmpere in forma pronominale)
Sinonimi e contrari
carmai,
incumandhare,
invocai
Frasi
si est avocau a is santus ◊ cussu cantu sena de fini si avocat a sa luna… ◊ a santu Perdu mi avoco, a santu Zuanni arreso ◊ sa piciochedha est prangendi e avocat su babbu ◊ puru avochèndhemi a s'agiudu de Deus est istadu totu in debbadas!
Traduzioni
Francese
invoquer
Inglese
to invoke
Spagnolo
rogar,
invocar
Italiano
invocare
Tedesco
anrufen.
avriàre 1 , vrb Sinonimi e contrari
addulgare,
ammítere,
atorgare,
cufessare
Frasi
Bacaredhu e Bainzu bi fint meses in presone, ma no aiant avriadu e perunu avocadu fit reséssidu a los fàghere iscapare (Q.Falchi)
Traduzioni
Francese
avouer une faute
Inglese
to confess
Spagnolo
confesar,
reconocer
Italiano
confessare,
amméttere una mancanza
Tedesco
zugeben.
avrinchiài , vrb Definizione
camminare a tzopu, àere pecu a s'andhata
Sinonimi e contrari
assopiai
Traduzioni
Francese
clocher
Inglese
to limp
Spagnolo
cojear
Italiano
claudicare
Tedesco
hinken.
axiài , vrb: (a-xi-a-i) aziare
Definizione
giare axiu, ifadu, afannu, fàere sufrire
Sinonimi e contrari
angultiare
/
arròschere,
cascaviare,
ifadare
Frasi
dhi portànt tandu malàidus axiaus de dónnia mali (Ev)◊ no los sigas a aziare: si sighis gai, cussos ti faghent a sucu! ◊ ses tra lupos chi guai los azies ◊ su piciochedhu nd'iat fatu tantis e totus ndi fiant axiaus e arróscius ◊ pro issos tantu male mi aziat! ◊ giai ca mi at axiau mi ndi andu! ◊ cussu pregontu mi axiat
Cognomi e Proverbi
prb:
àcua pregada, àcua axiada (= abba sighida, chi sighit, chi durat faghindhe)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
angoisser,
troubler
Inglese
to perturb,
to anguish
Spagnolo
angustiar,
turbar
Italiano
angosciare,
conturbare
Tedesco
ängstigen,
aufregen.
azachinàre , vrb Definizione
fàere mòvere o trubbare animales, pigare a trubbu fintzes gente, fortzare a ccn. a fàere
Sinonimi e contrari
ingotare 1,
ispuntogliare,
istuzare,
trubare
Frasi
azachinare a unu, unu fiadu
Traduzioni
Francese
réclamer,
presser
Inglese
to urge
Spagnolo
incitar animales o personas
Italiano
sollecitare
Tedesco
drängen.
azannaràre , vrb Definizione
pònnere su zannarolu, nadu de linnas
Sinonimi e contrari
arnai,
pipionire,
pubujonare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se vermouler
Inglese
to be worm eaten
Spagnolo
carcomer
Italiano
tarlare
Tedesco
wurmstichig werden.
azinàre , vrb Definizione
su si fàere a befa imbrutandhosi
Sinonimi e contrari
afrogongiai,
agigotare,
arrogai,
atzimare,
fragassare,
inchirrire
Frasi
ch'est rutu in su ludu: za s'est azinadu!
Traduzioni
Francese
ruiner,
barbouiller
Inglese
to ruin,
to soil
Spagnolo
arruinar,
ensuciar
Italiano
rovinare,
imbrattare
Tedesco
ruinieren,
beschmieren.
babbiscàre , vrb: bobbiscare,
brubbiscare,
bubbiscare Definizione
fàere un'abbighedha, pròere unu pagu; ispergiare abba, abbasanta o àteru
Sinonimi e contrari
arrosinai,
cibinare,
isprinzulare,
istedhiare,
lentinare,
proighinai
/
crispiai,
ispanzolare,
ispergiare,
schiscinai,
scongiobai
Frasi
nadas cussas paràgulas, at babbiscau s'abbasanta a su pitzinnu pro lu batizare
Etimo
ltn.
(Dominus) vobiscum
Traduzioni
Francese
asperger
Inglese
to sprinkle
Spagnolo
lloviznar,
asperjar,
hisopear
Italiano
aspèrgere
Tedesco
besprengen,
nieseln.
babiài , vrb: abbabiai,
baliai,
baliare,
balliai,
bariai,
paliare 1 Definizione
pigare cun passiéntzia, padire, aguantare ifadu, istrobbu, unu male, un'ofesa o àteras cosas chi no praghent o chi faent male
Sinonimi e contrari
agguantai,
apoderae,
apompiai,
bagiulai,
dighire,
repetire,
subbacare,
sumportai
Frasi
no bàliat chi àtere s'intrudhet in sos fatos de sa famíllia sua ◊ bàliat pagu a dhi tocai sa punta de su nasu ◊ est a tzichírrius che cuadhu chi no bàbiat abruda! ◊ innanti fist maseda, andhendhe parias topa… como sa manu in sa gropa no bàlias! (G.Budroni)
Cognomi e Proverbi
prb:
a mala boza si bàliant calches
Etimo
ltn.
baiulare
Traduzioni
Francese
supporter
Inglese
to tolerate
Spagnolo
aguantar
Italiano
sopportare
Tedesco
ertragen.
babosinàre , vrb: babusinare Definizione
bogare bàula, fàere abbau o babusina de buca; nàrrere machines, isciolórios, cosas chi est ladinu chi no funt abberu
Sinonimi e contrari
babulare
2.
ite ses babosinandhe, si fiza tua, mischinedha, est fachendhe su dovere suo?!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
baver
Inglese
to slaver
Spagnolo
babear
Italiano
sbavazzare
Tedesco
geifern.
babulàre , vrb: vavulare Definizione
bogare, fàere sa baulada, bogare abbau o bàvula de buca
Sinonimi e contrari
atzaulare,
babosinare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
baver
Inglese
to slobber
Spagnolo
babear
Italiano
sbavare
Tedesco
geifern.
bacanài, bacanàre , vrb Definizione
fàghere moida, bacanu
Sinonimi e contrari
arrare,
istripitare,
sciumbullai,
tzacai
Frasi
innòi est su logu aundi arróliat e bacanat isceti su crou!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire du bruit
Inglese
to make a noise
Spagnolo
hacer ruido
Italiano
far rumóre
Tedesco
lärmen.
badabocài , vrb: abbadalocai,
badalocae,
badalocai,
badalocare,
badalogare,
badalucai,
badalucare,
bardabocai,
bardalocari Definizione
nàrrere badalocos, pigare in giru, cullonare, foedhare a s'afaiu, nàrrere machines o isciolórios
Sinonimi e contrari
aciarollai,
sciolloriai
Frasi
invècias de abarrai ingunis badabochendu, bandai a fai caincuna cosa! ◊ seu arriendu po cussas istrias chi si lassant badalocai de is furbu ◊ ohi, ohi, chi sighit a bardabocai perdu sa libbertadi!
Etimo
itl.
badaloccare
Traduzioni
Francese
palabrer
Inglese
to chatter
Spagnolo
parrafear,
divagar
Italiano
sproloquiare
Tedesco
salbadern.