codiàna , nf, avb: cogiana,
cojana,
congiana Definizione
s'úrtima parte de una sumana de tempus; sa puda prus bàscia cun prus pagos ogos chi in su fundhu de sa bide depet abbarrare a úrtimu (ctr. cabidiana o carriadòrgia); cotza de linna chi de sa parte de asegus s'intrat in s'incàsciu de s'isteva po mantènnere sidhia sa timona a sa parte de asegus in s'arau / avb. a codiana, in codiana = a úrtimos
Frasi
codiana de chida, de mese, de annu ◊ a codiana de s'àteru mese in bidha che sunt sos poetas a sa festa ◊ pustis, a codiana de frearzu, t'impigno de ndhe fàghere ispedire sa cantidade chi ti naro
2.
s'aradu fit divisu in deghe petzos: sa cogiana, s'isteva, sa entale…
Cognomi e Proverbi
smb:
Cojana, Coiana, Coyana
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dernier,
derrier,
à la fin,
enfin
Inglese
the last part,
the back side of a thing
Spagnolo
cola,
fin,
última
Italiano
l'ùltima parte,
la parte posterióre di qlcs
Tedesco
letzter Teil,
hinterer Teil.
codinàrzu , nm: cudinarju,
cudinarzu,
cutinàgliu Definizione
logu de codina, inue si bogat codina
Sinonimi e contrari
rocàgliu
Frasi
in cussos cudinarzos de terra sútile in maju sos orzos sont zai cambiandhe colore
Terminologia scientifica
slg
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
terrain caillouteux
Inglese
stony ground
Spagnolo
suelo pedregoso
Italiano
terréno sassóso,
di arenària
Tedesco
steiniger Boden.
còfa , nf: gofa Definizione
genia de istrégiu mannu tundhu e artu, totu apertu in pitzu, fatu cun pertighedhas fines téssias, o fintzes de canna, po portare pedra pitica, carrare frutuàriu e àteru
Sinonimi e contrari
iscofa 1
Frasi
in cussa ofelleria faiant su dinai a cofas ◊ cussa no est cosa de pigai a cofas: o ita est, giarra?! ◊ inchi ti ndi essit pigau una cofa de dimónius!
Terminologia scientifica
stz
Etimo
ctl.
cofa
Traduzioni
Francese
corbeille de vannerie
Inglese
wicker basket
Spagnolo
cesta,
canasta
Italiano
césta di vìmini
Tedesco
Weidenkorb.
cogàlzu, cogàrzu , nm: corcarju,
corcàrgiu,
crocarzu,
crogàgiu,
crogàgliu,
crogàrgiu,
crogarzu,
crogaxu Definizione
ispétzia de cullera de corru po usu de is pastores in su cuile: dha faent de sa punta de unu corru de boe o de su mascu de is brebès, o fintzes de linna mannas / ungras de cogarzu = tropu longas; tocare su corcarju a ccn. (nadu brullendhe) = tocare sa manu
Sinonimi e contrari
collàrgiu,
cragallu,
giogalzu,
locarzu,
pilita
/
cdh. curredha
Frasi
no ndi dhu ant a bodhí mancu a crogaxu! ◊ in su cubile bi at abbarrau corcarjos e fruales ◊ a sos oto annos fio crapitarju: tandho li desi ghetu a su corcarju, a su recotu, a sa bituera (P.Piga)◊ e chie leat tirudhas, tirudhones, palas de forru e cogalzos!
2.
segadichelas cussas ungras de cogarzu!
Cognomi e Proverbi
prb:
chie faghet trudhas faghet cogarzos ◊ chie zuchet corcarju papat late!
Terminologia scientifica
ans
Etimo
ltn.
cochlearium
Traduzioni
Francese
cuiller de corne
Inglese
horn spoon
Spagnolo
cuchara de cuerno
Italiano
cucchiàio di còrno
Tedesco
Hornlöffel.
cógnu , nm: cóngiu,
conzu Definizione
istregighedhu de terra a pònnere abba o binu a bufare, a un'asa; istregighedhu, misura de mesu litru / min. congixedhu; pani de cóngiu = zenia de durche
Sinonimi e contrari
congiali,
cungiou
Cognomi e Proverbi
smb:
Congiu, Congeddu, Conzeddu
Terminologia scientifica
stz
Etimo
ltn.
congius
Traduzioni
Francese
cruche
Inglese
terracotta tankard,
pitcher
Spagnolo
jarra
Italiano
boccale di tèrra còtta,
orciòlo
Tedesco
Steinkrug,
Krüglein.
coíbi , nm, nf: coile,
coili,
cubile,
cuibi,
cuila,
cuile,
cuili,
cuvile Definizione
logu a ue faent fúrriu po crocare is animales, su chi si faent issos etotu coment'e tana o nidu (coile de lèpores, de pedrighes) o su chi faet sa gente (cuile de brebès e àteru) coment'e acorru, aprigu, cun aprigu po su pastore puru; in cobertantza, letu
Sinonimi e contrari
acubiladorju,
apàsciu,
coilarza
/
majone
Modi di dire
csn:
fàchere cubile a solu = pastorigare a sa sola; bogai su lèpuri de su cuili = bogare dae sa tana
Frasi
at paradu su cuile in sa tanca ◊ in istiu faghent cuile in sa sedha ◊ a corcare, pastore e bestiàmine ghirant a su cuile ◊ ses tentatzioni fatu po dispraxi, no lassas in paxi, mergiani atriviu: in coili miu dannu as causau! (F.Pischedda)
Cognomi e Proverbi
prb:
abrili su lèpuri a cuili
Terminologia scientifica
pst
Etimo
ltn.
cubile
Traduzioni
Francese
tanière,
bergerie
Inglese
lair,
fold
Spagnolo
guarida,
aprisco
Italiano
cóvo di animali,
ovile
Tedesco
Bau,
Schafstall.
cóinu , nm: cóniu,
conu Definizione
est sa fortza chi faet s'istògomo po caciare: si narat agiummai solu su pl.
Sinonimi e contrari
bómbitos,
irbútida,
prémidas,
préntios
Modi di dire
csn:
èssere a conos = a prentos de bómbitu; conos bagantes = irfortzu de bombitare ma chentza catzare nudha
Frasi
custa cosa pigat a cóinus fintzas a is prus sanus de istògomu! ◊ e búmbitus e agrónius e iscràmmius e isciarrocus e currúghinus e cónius ◊ peri a cónios, totus fachiant nessi finta de l'assazare ◊ sos ingurdones mànigant torra, si passant sos conos ◊ sa còglia frisca de nuche li at postu sos conos ◊ sorri tua est a cóinus e a dolori de conca ◊ dogna tanti mi benit cóinus!
2.
fit una perca ue essiat unu conu de abba frisca e bundhante
Etimo
ltn.
conare
Traduzioni
Francese
haut-le cœur,
sursaut
Inglese
regurgitation
Spagnolo
arcada,
basca
Italiano
conato di vòmito,
rigùrgito
Tedesco
Brechreiz.
colàrdine , nm: coràrdile Definizione
agriore, abbruxore de istògomo
Sinonimi e contrari
coràrghidu,
coràssidu,
fogóriu
Terminologia scientifica
mld
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
brûlure d'estomac
Inglese
heartburn
Spagnolo
ardor de estómago
Italiano
brucióre di stòmaco
Tedesco
Magenbrennen.
colerósu , agt Definizione
chi est malàidu de colera, chi dhi at picigau colera
Frasi
ndhe l'ant batidu a fàghere barantena che unu colerosu
Traduzioni
Francese
cholérique
Inglese
choleraic
Spagnolo
colérico
Italiano
infètto di colèra
Tedesco
cholerakrank.
cóncu , nm: cuncu Definizione
genia de istrégiu, mescamente de linna a pònnere a papare a su porcu, a catzigare su furesu, s'àghina, ammurgiare su casu; concale de porcu / bufare totu a unu c. = totu a unu tirone, chentza torrare àlidu
Sinonimi e contrari
lacu,
pica
Frasi
pica cussa baca e múrghela a cussu concu de preda ◊ sos bervegarzos zughiant murtorzos, zodharzos e concos pro ammurzare su casu
2.
in sa funtana at bíbiu abba chin sas manos a concu
3.
pigat unu tzicherone de late e si che dhu bufat totu a unu cuncu ◊ bidindhe cudha isprammada bi faet bufare unu cuncu de abba
Cognomi e Proverbi
smb:
Concu
Terminologia scientifica
stz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
auge en bois
Inglese
big wooden basin
Spagnolo
recipiente de madera
Italiano
gròssa cónca di légno
Tedesco
großes Holzgefäß.
confusionéri , agt, nm: cubisioneri,
cunfusioneri,
cuvusioneri Definizione
chi o chie pesat cuvusiones, ponet a brigare s'unu cun s'àteru, betat apare is chistiones; fintzes chi o chie cunfundhet cun tropu facilidade cosas diferentes
Sinonimi e contrari
confusionajolu,
cunvisionadori,
cunfusionista
/
carraxeri
Frasi
a s'imprabastuleri no lu acrustes ca est confusioneri!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
ctl.
confusioner
Traduzioni
Francese
semeur de discordes
Inglese
sow seeder of discord
Spagnolo
sembrador de discordia
Italiano
seminatóre di discòrdia
Tedesco
Zwietracht Säer.
coràssidu, coràssiu, coràssili, coràssu , nm: coràtzidu Definizione
iscancamentu de coro; abbruxore o agriore de istògomo, imbarratzu de istògomo po cosa mala a digirire; a logos, fintzes apentu mannu, sentidu
Sinonimi e contrari
colàrdine,
coràrghidu,
fogóriu
Frasi
est mortu de coràssiu ◊ de sa tristesa, dugna noti mi pigat su coràssiu ◊ fiat tussendi pariat chi teniat coràssiu
2.
tengu su coràssiu a s'istògumu ◊ cussu a papai no dhu bollu ca mi pigat su coràssiu a s'istògumu ◊ chi bufu binu papendi castàngia mi fait a coràssiu
Terminologia scientifica
mld
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
brûlure d'estomac
Inglese
heartburn
Spagnolo
ardor,
acidez de estómago
Italiano
piròsi gàstrica,
brucióre di stòmaco
Tedesco
Sodbrennen.
córdula , nf: Definizione
s'istentina de unu pegus mescamente piticu filada, a imbodhigadura, cun àteros orrugos de matzàmene (bentre, cordule, orrugu de napa, àteru) e poi cota a orrostu o, si est pegus mannu, iscotada e apustis orrustia o fata a cassola / fai sa córdula a sa musca = èssere limidos, susuncus
Sinonimi e contrari
codra
Terminologia scientifica
mng
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tresse de boyaux servant à faire rôtir
Inglese
gut plait prepared to be roasted
Spagnolo
trenza,
madeja,
revoltillo,
mazo
Italiano
tréccia di intestini per arròsti
Tedesco
Darmflechte zum Braten.
coriàndru , nm Definizione
dhu narant a duas calidades de erba, ambas duas bonas po cura
Sinonimi e contrari
brentedha,
cacalacasu,
cacaràgiu,
culuebba,
ocicanu,
pibirina,
preiderina,
priorissa 1
Terminologia scientifica
rbc, Coriandrum sativum, Smyrnium rotundifolium
Traduzioni
Francese
coriandre
Inglese
coriander
Spagnolo
cilandro
Italiano
coriàndolo,
smìrnio di Càndia
Tedesco
Koriander.
coritóstu , agt Definizione
chi no sentit cordozu nudha, chi no tenet dolu o làstima de nudha, de neune, chi est malu
Sinonimi e contrari
bàrbaru,
isferitzadu,
malincorante
| ctr.
corimodhe,
cumpassivu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
impitoyable
Inglese
heartless
Spagnolo
despiadado
Italiano
duro di cuóre,
spietato
Tedesco
umbarmherzig.
corrédhu , nm Definizione
min. de corru; istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu; istúgiu po chistire paperis; genia de tassa po bufare, de corru; genia de imbodhigadura de is pilos, petonaos a manera de fàere coment'e unu corru curtzu; fintzes una genia de pentzamentu o ravinu malu a iscutulare
Sinonimi e contrari
corritedhu
/
corredha,
corrigale
2.
a su maridu lu cumannaiat a bacheta e lu faghiat pisciare in corredhu ◊ a tabbacare de su corredhu meu chie bi at a pònnere maledade?!
Cognomi e Proverbi
smb:
Correddu
/
prb:
cartas cantant in corredhu
Terminologia scientifica
stz
Traduzioni
Francese
étui à corne
Inglese
horn-case
Spagnolo
estuche de cuerno
Italiano
astùccio di còrno
Tedesco
Hornfutteral.
corrigàle , nm Definizione
istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu
Sinonimi e contrari
corredha,
corredhu,
corriscedhu
Frasi
zughiat unu corrigale de tabbacu
Terminologia scientifica
stz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tabatière de corne
Inglese
horn stuffbox
Spagnolo
petaca,
tabaquera
Italiano
tabacchièra di còrno
Tedesco
Schnupftabaksdose aus Horn.
corrighínu , nm: corríginu,
corróxinu,
corrúxinu,
currighinu,
currughinu,
currúxinu Definizione
boghe mescamente de animale (àinu, boe, leone), ma fintzes de gente; murrúngiu de istentinas
Sinonimi e contrari
borrighinu,
borróchinu,
corrinu,
gridas,
irrónchiu,
órriu
Modi di dire
csn:
pràngiri a corrúxinu = prànghere a órrios, a corrighinu; currúxinu de prantu = cadha de prantu, prantu a órrios
Frasi
in campu s'intendhent corrighinos de àinu ◊ dhoi fiant is moentis totu a currighinus ◊ búmbitus e agrónius e iscràmmius e isciarrocus e súrbius e borrocus e currúghinus e cónius
2.
s'intendhiat piantu, giuilamentos e corrighinos ◊ si fiat abbrancada apitzus prangendi a corrúxinu
3.
custus funt currúxinus de bentri isbuida ◊ iat abboxinau chi pariat unu tiàulu a sfinitzus e a corróxinus de brenti
Cognomi e Proverbi
prb:
currúxinu de mobenti no àrtziat a celu
Terminologia scientifica
bga
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
braiment,
cri plaintif
Inglese
bray,
cry
Spagnolo
rebuzno,
grito de llanto
Italiano
ràglio,
grida di pianto
Tedesco
Iahen,
Schrei.
corriscédhu , nm Definizione
istugighedhu de corru, cun su tapu, po dhue pònnere su tebbacu
Sinonimi e contrari
corredha,
corredhu,
corrigale
Terminologia scientifica
stz
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tabatière de corne de bœuf
Inglese
ox-horn snuffbox
Spagnolo
petaca de cuerno de buey
Italiano
tabacchièra di còrno di bue
Tedesco
Schnupftabaksdose aus Horn.
corrischèdha , nf Definizione
tega, mescamente de pisu
Sinonimi e contrari
teca
Terminologia scientifica
rbr
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
cosse de certaines légumineuses
Inglese
pod
Spagnolo
vaina
Italiano
baccèllo di legumi
Tedesco
Hülse.