A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

tobbachèra tabbachèra

tobbàcu tabbàcu

tóbbida , nf: atóbbida* Definitzione isciotada, tzàcurru de cropu, de orruta Sinònimos e contràrios colpu, tzocu.

tòca , nf Definitzione ispétzia de velu biancu fatu a pinnigas chi ammontat su tzugu e su petus de is mòngias Sinònimos e contràrios mongili Sambenados e Provèrbios smb: Tocca Terminologia iscientìfica bst Ètimu spn. toca.

tòca! , bvrb Definitzione impr. de tocai, tocare e de tocare 1 (de cust'úrtimu dhu narant fintzes in su sensu de lassa!, lassa stai!, ista! coment'e dimandhandho de pòdere fàere cosa) Sinònimos e contràrios ajó!, bae! Frases toca a caente chi est! ◊ toca ca bis cantu est fridu! 2. toca ca andaus! ◊ toca ca mi nci passu! ◊ toca deretu a domo tua!

tocàda , nf Definitzione su tocare; freadura chi si faet in sa carre po dhi tocare cosa tostada a meda e a forte; fintzes una genia de carta cun sa firma de un'autoridade coment'e permissu de pòdere passare, intrare a unu logu (unu tempus po pòdere passare cosa a bèndhere) Sinònimos e contràrios tocadura, tocamentu / piticada Frases cussu a sa tocada si ndhe ischidat Ètimu srd.

tocadéri , nm Definitzione tocadore, cudhu chi ghiat is ebbas in s'argiola, treulandho.

tocadòre , agt, nm: tocadori Definitzione chi o chie tocat o istat tocandho, aprapudhandho; su chi ghiat o trubbat is cuadhos, is boes; orrugu de linna, anèglia in is portones po tochedhare Sinònimos e contràrios carretoneri / anèglia, batidore 2. fiat bestiu a tocadori de carrotza ◊ su tocadori de su carru fiat un'omixedhu prus ladu che longu, grassu coment'e una bòcia de butiru 3. su distinu iat tocau a su tocadori de s'enna de domu sua (G.Zuncheddu) Ètimu srd.

tocadòrgia tacadòza

tocadòri tocadòre

tocadòrza tacadòza

tocàdu , pps, agt, nm: tocau Definitzione de tocare, tocare 1; chi o chie at tentu calecuna neghe, dannu, male Sinònimos e contràrios freadu 1, piticau Maneras de nàrrere csn: tocau de mali = chi at tentu dannu; tocadu a conca = fertu, mesu macu, pagu sanu de cherbedhos; tocau de binu = mesu imbriagu; tocau de aciou = pitigadu de carchi tzou, puntza e gai; èssiri tocau de àrias = fàghere machines, no èssere tantu zustu de conca 2. iant portau a Gesús medas tocaus de is aremigus ◊ at sanau is tocaus de mali Tradutziones Frantzesu touché Ingresu touched Ispagnolu tocado Italianu toccato Tedescu getroffen.

tocadúra , nf Definitzione su tocare; freadura fata tocandho a frigadura forte in sa pedhe (comente podet fàere un'iscarpa noa in calecunu tretu chi intrat o istringhet, o su sedhatzu a un'animale, candho no cicit totu parívile o est pagu s'isterrimentu modhe asuta) Sinònimos e contràrios freadura, piticada, pitigadura, tocada / cdh. tucatura Frases cussas tocaduras ti ant imbrutadu 2. su burràgliu pro sa tocadura giughet malandras ◊ su cuadhu portat tocadura de aciou ca dh'ant ferrau mali Ètimu srd.

tocàe , vrb: tocai, tocare, togare Definitzione acostire deunudotu a lébiu (mescamente is manos), batire apare duas cosas a manera de no abbarrare logu tra una e àtera; frigare a forte una cosa in àtera a manera de dh'arrasigare (o iscardire, si est pedhe bia), guastare, istrobbare; betare sa manu po pigare, a pigadura o a furadura, o fintzes po fàere faina; acropare, iscúdere o manigiare cosa a manera de fàere tzàcurru, sonu, ma fintzes pònnere manu a unu po dh'atripare, fintzes foedhare de ccn. o de calecuna cosa (prus che àteru naendhondhe male, ofendhendho); lòmpere, fèrrere, arribbare a unu tretu o logu; tènnere su dovere, s'óbbrigu, su deretu de fàere calecuna cosa, su dhue èssere su bisóngiu, orrúere in sorte o in aréntzia, pertocare, riguardare Sinònimos e contràrios acostai / furai, leai, picare / colpare, fèrrere, isciúdere / comentzari, inghitzai / sonai, tochedhare / abbisongiai, bòlliri, chèrrere / pertocai Maneras de nàrrere csn: tocare in terra, a terra (nadu de cosa apicada) = lòmpiri a terra; tocai, tocare de…(ccn. aina, àteru) = tocare, fèrrere, iscúdere, púnghere e gai a…, cun…; tocare a ogu = pònnere ogru; tocai de fumu = afumare; tocai de ungas = furare; tocai, tocare fémina = assazare fémina, cobèrrere; tocare cun ferru = operare; tocare su sàmbene = sangrai; tocare su binu = comintzare a bufare su binu nou; tocare su brutzu = abbrutzai; tocare su coro a unu (nadu de carchi cosa, de ccn.) = sentire meda, forte, itl. commuòvere; tocare su cherbedhu = fai ammachiai; tocaisí de conca, a conca = furriare sos cherbedhos, irbariare; comente si tocat = comente cheret, comente andhat bene, comente est zustu; tocare sa manu a unu = aporrire sa manu a leare sa de s'àteru pro lu saludare; tocai su portanti = andharesindhe; tocai su cóciu = sighire a caminare; tocai a crú (nadu de frutuàriu) = èssere cherfu, pagu cotu; tocai a duru = èssere tostighinu, unu pagu tostu; tocai a preitzosu = èssere unu pagu mandrone, pecare a mandronia; tocai a tundu = èssere unu pagu tundhu; tocare una chistione, un'argumentu = chircare una chistione, faedhare de carchi cosa, reguardare, pertocare carchi argumentu; mi tochet male! = zenia de zuramentu Frases duas melighedhas d'oro las bido e no las toco…◊ custos trastes sunt tochendhe: no acúrtziant de prus ◊ ita dannu… lassamí tocai ferru!…◊ duas màchinas colendhe si sunt tocadas ◊ de cantu est matimannu no si tocat in pes ◊ si tocas abba ti ifundhes ◊ as a bídere e togare tue etotu su chi ti apo narau 2. mi tocat s'iscarpa, no poto mancu caminare ◊ sa sedha cheret apraniada e cun modhita, ca sinono li tocat a costas, a s'animale ◊ mi ant tocau sa màchina: càstia tui comenti si bit, est calincuna púncia o perda punciuda chi dh'ant passau! 3. tui de innòi no tocas nudha: custa est totu cosa nosta! ◊ a domo bi at intradu zente ma no ant tocadu nudha ◊ chie mi l'at tocada sa forramenta chi fit inoghe? ◊ tue mi l'as tocadu su líbberu chi zughia lezindhe? ◊ de cussu ti podes fidare: candho intrat fintzas a su logu solu no tocat nudha ◊ oe no as tocadu líbberu! ◊ mandronatza, no tocat unu nudha candho est in domo! ◊ a babbu tou lu rispetaiant totugantos: mai nudha li ant tocadu 4. si tocas cussa criadura ti denúntzio! ◊ faedha de su chi cheres, ma no mi toches s'amigu ◊ si mi tocas lu naro a babbu ◊ si andhamus in grefa no nos tocat nessunu ◊ no tocheis fígiu angenu ne in domo ne in sartu! ◊◊ su rellozu de chéjia fit tochendhe sas deghe ◊ ia adítziu tocau cun duus corpus e luegu ant abertu po mi fai intrai ◊ candho ant tocau sa missa sa crésia si est prenada de zente ◊ sa campana est toghendhe a mortu ◊ ischiat intas a tocare s'orgonitu ◊ no bient s'ora de tocare sas campanas nobas ◊ no as a dèpere tocare a sas zannas anzenas! ◊ apo inténniu tocanno: cine s'est mortu? 5. dogni umbrinu diventat solianu, su sole faghes tocare in totue ◊ benidindhe a inoghe ca che tocat sole! ◊ in cue subra, ca est una sedha, bi tocat calesisiat bentu ◊ candu tocat terra sa navi, ndi calaus 6. immoi est tempus de tocai su binu nou ◊ cussa carrada no est tocada 7. fai is cosas acomenti tocat! ◊ nos est tocadu de andhare lestros ca fit iscurighendhe ◊ est tocadu de fàghere goi ◊ unu tocat agiudau candu arruit! ◊ li tocat de pulire sa domo ◊ tochesit de cambiare una vàlvola brujada ◊ in bidha o in domo, a combidare tocat a mie ◊ semus chentza linna a su fogu: tocat a pònnere s'istufa a elétricu ◊ su sardu meressit s'arrispetu chi tocat a dogna língua ◊ sa prima manu in custu ziru a cartas tocat a mie ◊ a isse li est tocada sa domo de sa mama ◊◊ cussa est chistioni chi tocat su programma de un'amministratzioni ◊ custu mi est togadu in sa vida! ◊ cussu cuadru de valore li est tocadu dae sa mama ◊ li est tocada una domo dae su babbu ◊ de parte sua no nos at tocadu nudha 8. no ca seis tocandusí de conca: ita seis narandu?! ◊ in custu cumunu seis tocandusí de cerbedhera! ◊ apàxia a pobidhu miu, sinuncas dèu mi ndi tocu a conca! ◊ gei no mi apu mancu a tocai a conca si no tengu cussu! ◊◊ iscapat a prànghere sa mama chi tocavat su coro! 9. no castis cussas piciocas, tui: lah ca ti tocu de perda! ◊ at torrau a tocae de fuste a su molente terriosu ◊ in su bocidroxu tocant de gortedhu…◊ su tempus mi benit avatu tochendumí de ispina che meri malu ◊ su cantu de su rusignolu mi tocat su coro ◊ pariat chi sa carena mi la fint tocanne a puntógliu ◊ mi tochet male, berus est comente ti so nendhe! ◊◊ toca, canta tui Antiogu, aici nci acabbaus de passai s’ora! ◊ toca, toca, làssami sa conca in pasu! Sambenados e Provèrbios prb: a bochire tocat a Deus Ètimu itl., spn. Tradutziones Frantzesu toucher, lécher, être du ressort Ingresu to touch, to be due Ispagnolu tocar Italianu toccare, lambire, spettare, compètere Tedescu berühren, zufallen.

tocafúste , nm: tocatocafuste Definitzione pigione chi istampat su truncu buidu po si fàere su niu Sinònimos e contràrios atacadolza, bicalinna, pertungheustes, picabica, pítau, pitigone, tochedhadòrgia, tracauste Terminologia iscientìfica pzn Ètimu srd.

tocài tocàe

tocài 1 , vrb: tocare 1, tucare, tugare, tzucae Definitzione cumenciare a andhare, a fàere viàgiu, fintzes a fàere css. cosa (a/c.: sa /t/ de cuménciu in custu foedhu fintzes si arresurtat in mesu de duas vocales no càmbiat sonu: chie tucat = nr. "chietúcada") Sinònimos e contràrios abbiare 1, andai, dirghiare, infusilare, insucai, mòere, tzochiare Maneras de nàrrere csn: tucat a rídere, a prànghere = inghitzat a arriri, a pràngiri; e toca!… = ma bai!…, no bi creo!; e tocat e… = pigat e …, leat e… (nadu mescamente in chistionu pro inditare una pasia de su contu, unu fatu nou) Frases abui tocas? ◊ tocai, besseinci! ◊ tocadiche a bidha ca ti sunt ispetendhe! ◊ sa protzessione tucheit dae sa chéjia ◊ bisonzat de tucare luego ◊ est tocadu a si apostare inue depiant colare sos porcos furados ◊ sos cadhos a s'achicada de sos isprones sunt tucados a bolu ◊ ant tocau a intro, aiat tucadu a unu logu ◊ tue tocadiche addainanti, za sighimus ◊ mi tugo che coete po sa proa 2. - Est arribbau Franciscu… - E toca!… - Sissi, berus est! ◊ e toca, lah ca dèu non seu macu: ita mi ses narendi?! ◊ e tocat, una borta, unu e nci essit a fai una passillada ◊ e tocat, una borta, duus giornaderis fiant marrendu fà in saltu de Samassi…◊ e tocat chi una dí si presentat unu bagadiu mannu…◊ toca, toca: bessimiche dae mesu! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'acheminer Ingresu to set out Ispagnolu encaminarse Italianu avviarsi, partire Tedescu sich auf den Weg begeben.

tocaméntu , nm Definitzione su tocare, su istare a su toca toca; avisu po giare a ischire calecuna cosa, singiale chi giaet a ischire o faet pentzare a calecuna cosa fintzes chi depet capitare; su tocu de sa campana / dare t. = avisare, avertire, dare o zúghere s'avisu, portai sa sceda, pregontai s'interessamentu de ccn. Sinònimos e contràrios tocada / apuntamentu, avertimentu, avisu, nuntzu, suspentu / tocu 2. prima de mòrrere, cataunu at su tocamentu ◊ canno colaiat chin su càmiu sonaiat pro dare tocamentu a sos pastores pro abbovarent su late ◊ sas sorrastras si aiant datu tocamentu in d-unu ufissu ◊ sa tzente si fit impostata in s'istradone pariat chi lis aiant datu tocamentu chin su bannu ◊ at datu tocamentu a tres dutores pro ischire ite teniat su pitzinnu ◊ dàdemi tocamentu luego si bi at cosa! Tradutziones Frantzesu touche, avis, pressentiment Ingresu touch, notice, omen Ispagnolu tocamiento, aviso Italianu toccaménto, avviso, presàgio Tedescu Berührung, Anzeichen.

tocàre tocàe

tocàre 1 tocài 1