rusciàre , vrb Synonyms e antonyms
roschidare,
surbuschiare
Sentences
su cadhu si est pesadu a crabitinos ruscendhe che dimóniu
Translations
French
haleter,
s'ébrouer,
souffler
English
to puff
Spanish
bufar
Italian
sbuffare
German
Schnauben.
ruzàre , vrb Definition
marrare cun is peis, comente faent unos cantu animales
Synonyms e antonyms
marragiadai,
pateare
Translations
French
piaffer
English
to paw the ground
Spanish
piafar
Italian
zampare
German
mit den Füssen stampfen.
ruzidàre , vrb Definition
su corrighinare de unos cantu animales, ma fintzes de is bentos
Synonyms e antonyms
mughilare
2.
su riu candho rúzidat, muet e ispumat, invece de richesa, motu e vida, totu che tragat, istruet, consumat (P.Casu)◊ ruzidendhe iscadenadu múilat su bentu chi traigolzos parent passendhe
Translations
French
rugir
English
to roar
Spanish
rugir
Italian
ruggire
German
brüllen,
brausen.
sachedhàre , vrb: assachedhare Definition
mòvere o pigare a iscutuladura, a cropu, a tremidura forte, nau fintzes de unu po s'arrennegu
Synonyms e antonyms
assachitai,
assucare,
ghirghidhare,
irghinitare,
iscutuai,
issucare,
saculare,
saidare,
sansiae,
sucariare
Sentences
apo bidu su bolu de sas columbas, seghendhe s'aera frimma, sachedhendhe sas alas ◊ sa cosa in s'isterzu, segundhu it'est, cheret sachedhada ca afallat e bi ndhe cabet de prus ◊ si sachedhas s'àrbure, sa pira ndhe ruet
Etymon
srd.
Translations
French
secouer,
locher
English
to shake
Spanish
sacudir
Italian
scuòtere
German
schütteln.
sacramentài , vrb: sacramentare Definition
giare is sacramentos; rfl. pigare is sacramentos / mòrrere sacramentadu = cun is sacramentus (cunfessau, comunigau, oliau)
Translations
French
administrer les sacrements
English
to administer the sacraments to (s.o.)
Spanish
sacramentar
Italian
sacramentare
German
die Sakramente spenden oder austeilen.
sacràre , vrb: sagrare Definition
intregare, su s'intregare, giare totu su tempus a calecunu iscopu, a Deus, giare su sacramentu po fàere a preide o a píscamu / za che la sacras!…(ammeletzu) = bai ca mi dha pagas!
Synonyms e antonyms
cunsagrai
Sentences
candho sagrant unu préide o unu mussennore dhis ponent sas manos in pitzu de sa conca ◊ bi aiat príteros chi sacraiant a fortza de dinari e non de isséntzia ◊ Don Pinna at sacrau s'annu passau
Etymon
ltne.
sacrare
Translations
French
consacrer
English
to consecrate
Spanish
consagrar
Italian
consacrare
German
weihen.
sacrificài, sacrificàre , vrb Definition
(rfl. puru) fàere sacrifícios, pigare pelea, múngia, fàere isfortzos, su si privare de cosas necessàrias o chi praghent, po un'iscopu, fintzes coment'e donu, oferta
Synonyms e antonyms
penetentziai,
penoriare,
tribbulai
| ctr.
bodire,
gosai
Sentences
apo a sacrificare note e die po fàere cuntenta a tie! ◊ totu amus su dovere de nos sacrificare pro sos chi ant bisonzu de nois ◊ no fiat totu arrosas e frois sa vida nosta, bisongiàt a sacrificai! ◊ dh'iat sèmpere sacrificada sa vida, sèmpere pòberu, ma cun cussu pitariollu s'intendhiat erricu ◊ issa aiat sacrificadu sa vida sua pro custu frade e a cantos ómines l’aiant chircada aiat tancadu su coro
2.
un'arroca manna totu trabballara fut s'artari aundi su sacerdotu a is deus sacrificàt e dhus avocàt
Translations
French
sacrifier
English
to sacrifice
Spanish
sacrificar
Italian
sacrificare
German
opfern.
sadhíe , vrb rfl: sadhire,
sadhiri Definition
trèmere paris, su si trèmere totu, prus che àteru de assíchidu, ma fintzes fàere brínchidos
Synonyms e antonyms
acicai,
apramare,
asciuconare,
assicare,
atidhidai,
ispramai,
sidhire,
tidhiricare,
trèmere
/
atidhai,
atidhidai,
brincae,
sadhiare,
seghedhare
Sentences
sa caminera fit prena de fossos chi su carru faghiat sadhire sos biazadores ◊ fiant notítzias malas chi ndi fadiant sadhiri is mortus ◊ si est sadhiu pariat chi dh'iat puntu s'àrgia ◊ is tronus e lampus mi faiant sadhiri paris ◊ cudha si est sadhia paris, a su tzérriu!
2.
sa crapita si est posta a cúrrere, cadredhosa, e nch'est sadhida a intro de un'àtera tanca
Translations
French
tressaillir,
sursauter
English
to jerk
Spanish
sobresaltarse
Italian
sobbalzare,
sussultare
German
zusammenzucken.
saeràre , vrb: secherare,
segherare,
serare,
seriare Definition
su si acatare, sapire, arrennèscere a bíere a solos is cosas
Synonyms e antonyms
abbídere,
abbillai,
acatae,
ischidare,
sagamare,
sapèschere,
sapire
/
bídere
Sentences
Madalena, a limba leada, mancu si saerat: àsiu tenet sa mama de dha tzirriare!…◊ ahi, si ti fis segherau su chi ses e de su chi contas! ◊ si est inamoradu de una e no si est seradu de sas àteras ◊ nos seramus sa pedhe subra de sas carres ◊ no mi so mai seradu de te ◊ tocat de nos segherare e de nos irbotare a su male! ◊ si sereit chi li mancaiat dinari ◊ a pè a pè in cumpagnia no mi so seriadu de su caminu ◊ si m'imbergo no si sègherat nemmos ◊ zughia sos pes bisestrados chi mancu seriare los podia ◊ si as giudísciu e ti seras, ti ses lendhe sos gustos contràrios ◊ istasero no mi sero: mi paret de ch'èssere atesu (G.Oggiana)◊ connoschiat su bàulu de sos canes e si fit segherau chi cussu ganninzu non fit de afetu (G.Piga)◊ "siscuru a chie no si serat solu!", naraiat mamma
2.
serat bisonzu de piànghere e de pregare ◊ s'anade apena chi at seradu su falcu si che afungat ◊ millos, como los sero!
Translations
French
s'apercevoir,
se rendre compte
English
to perceive
Spanish
percatarse,
darse cuenta
Italian
avvedérsi
German
wahrnehmen,
bemerken.
saginài , vrb Definition
ingrassare bene
Synonyms e antonyms
ammeudhare,
ingrassai
| ctr.
illangiare,
irromasire
Etymon
ctl.
saginar
Translations
French
engraisser
English
to fatten
Spanish
engordar,
cebar
Italian
impinguare
German
mästen.
saidàre , vrb Definition
mòvere de una parte a s'àtera a iscutuladura, a forte; in cobertantza, iscúdere, atripare, fàere ischidare fintzes in sensu morale
Synonyms e antonyms
acinnicai,
assachitai,
innannigare,
irghinitare,
iscotzinare,
iscutuai,
nannigare,
saigare,
sainare,
tzantziare
Sentences
su bentu forte sàidat sas àrbures ◊ su bentu disestradu torraiat tzochedhendhe in sas bentanas, trummentendhe àlvures, saidendhe elva e pelcossendhe su bestiàmine (P.Foragizzu)
2.
si no ti ndh'essis ti sàido sas costas, oe!
3.
no fuo in sónnios e arrabbato che s'àbbile atrivida chi pesat bolu pro saidare sas cusséntzias pasugadas (C.Puddu)
Etymon
ltn.
exagitare
Translations
French
secouer
English
to shake
Spanish
sacudir
Italian
scuòtere
German
schütteln.
sainài, sainàre , vrb: saniare,
saniari Definition
mòvere de una parte a s'àtera a iscutuladura, a forte, a santziadura
Synonyms e antonyms
assachitai,
irghinitare,
iscotzinare,
iscutuai,
nannigare,
saidare*,
tzantziare
Sentences
tandu s'ispíritu malu, sainendidhu e abboxinendu a forti, fut essiu de cuss'ómini (Ev)◊ dh'iat sainau de una parti a s'atra e dh'iat ghetau a terra ◊ totinduna sa terra si sainàt e su presoni tremiat finas a is fundamentas ◊ su sàina sàina de sa linna at iscràfiu sa sedha
Translations
French
secouer
English
to stir
Spanish
sacudir
Italian
scuòtere,
agitare
German
schütteln.
salargiàre , vrb: assalarzare,
salarjare,
salarzare Definition
fàere mòvere, istesiare, cúrrere o fuire de mala manera pigandho a boghes o fintzes iscudendho, coment’e faendho assicare o tímere: si narat fintzes po cosa (dannu, ammeletzu, perígulu) chi ponet pistighíngiu forte, mannu, apretosu
Synonyms e antonyms
agegherai,
assuidari,
assulurgiare,
isciuliai,
ispabuciare,
istrajare,
istratallai,
isvalostiare,
surrullai,
trambuscare,
ussiare
/
grisai
| ctr.
achedare,
asserenare,
assussegai
Sentences
no salarzes sas berbeghes ca sunt próssimas e lis faghet male a cúrrere! ◊ a s'isparu su bestiàmine si est totu salarzadu ◊ ehi oe, si leo cussu fuste ti salarzo! ◊ salàrzache sas pudhas ca sunt bichendhe sos fiores! ◊ a sos furones los at salarzados e fuidos sunt rajendhe ◊ cussu dannu at salarzadu totu sa bidha
2.
m'intendho su coro salarzadu: depet èssere cussu gafè chi apo bufadu
Translations
French
agiter,
troubler,
mettre en deroute
English
to cause a turmoil
Spanish
alborotar,
ahuyentar,
dispersar
Italian
subbugliare,
esagitare,
méttere in fòrte agitazióne,
sgominare,
sbaragliare
German
in Aufruhr versetzen,
erschüttern,
aufregen.
saliài , vrb: saliare,
salibare Definition
bogare salia, comente faent is gràndhulas o néulas de sa buca, pònnere salia
Synonyms e antonyms
atzaliare,
insaliare
Sentences
dh'at saliada a faci po ndi dhi bogai s'assúcunu
Etymon
srd.
Translations
French
saliver
English
to salivate
Spanish
salivar
Italian
salivare
German
speicheln.
salíre, salíri , vrb Definition
ispergiare sale, pònnere in sale, pònnere sale meda; fintzes betare àteru a ispergiadura a pitzu, coment'e a salidura / s. su piatu a unu = nàrriri o fai tropu mali a unu
Synonyms e antonyms
ammugliare,
sabocai,
salizare
| ctr.
irbambissiare
Sentences
chie afitat, chie fichit in s'ispidu, chie salit s'orrugu rustidu ◊ si su sale perdet su sabore sou, cun ite podimos salire sa cosa?
2.
in s'imbíligu de su pipiu si poniat su frore de su chinisu e apustis dhu saliaus cun pruine de linna ◊ is pàrdulas dhas salint a tragea
Etymon
ltn.
salire
Translations
French
saler
English
to salt
Spanish
salar
Italian
salare
German
salzen.
saltài , vrb: saltare,
saltiare,
sartai,
sartare,
sartiae,
sartiai,
sartiare Definition
su si pesare in artu, fàere brínchidos (fintzes po che passare a s'àtera bandha de calecuna cosa o tretu); su si pesare in artu de comente una cosa atumbat a logu tostau, o a terra; foedhandho de animales mascos, artzare a pitzu de sa fémina po dh'improssimare
Synonyms e antonyms
brincae,
essire,
giancai,
rebbotiare,
sadhigai
/
ciúghere
Idioms
csn:
sartai su coru, is ogus = essire o rúere o fagher rúere a terra su coro, sos ogros, pàrrere chi ndh'est essindhe su coro, sos ogros; sartiare su logu a unu = andaisindi, bessirinci debressi, currendi, a sàrtidu; su ballu sartiau = dillu, dènnaru, arrosciada
Sentences
sos pitzinnos fughiant sartiandhe su muru ◊ andha, sàltia, curre, ajó, ajó! ◊ su muru de sa corte che crabolu, malannu, già l'ischiat saltiare! ◊ sériu fuit su manzanu chi faghiat praghere a cúrrere e sartiae
2.
a chini tenit feli ndi dhi sartit su coru! ◊ pariat chi mi ndi fiat sartiau su coru a foras! (A.Garau)◊ chi dhi giau una sciarrocada de martedhu a conca ndi dhi fatzu sartiai is ciorbedhus ◊ sigomente commo cummandho deo, sartammi su logu! ◊ sàltiami su logu!
3.
su trau at sartiadu sas tràilas, su mascru at sàrtiat sas berbeghes, su pudhu at saltiadu una pudha ◊ su porcarzu at fatu sartiare una sue
Etymon
ltn.
saltare
Translations
French
sauter,
monter
English
to jump,
to mount
Spanish
saltar,
montar
Italian
saltare,
montare
German
springen,
bespringen.
saludàe, saludài, saludàre , vrb: salurai,
salutare Definition
nàrrere cosa coment'e augúriu, o a domandha, o fàere una manigiada candho si atóbiat a unu o candho si dispedit: una manera de saludare est fintzes a dimandhare cosa chi podet pàrrere de no dèpere importare, fata tanti po s'iscambiare calecunu foedhu, po su foedhu, candho duos si atóbiant / fàchere sa saludada (nau de unu chi est dormindhosi) = tzurumbecare, isconchiai
Synonyms e antonyms
annovai
Sentences
saludat su Fulanu e lu cumbidat dèndheli sa manu ◊ bae a los saludare, a sos de mamma, ca ses andhendhe a logu! ◊ saludant boghèndhesi sa cicia e azigu mujendhe sa conca ◊ si est dispeditu salutanne a Callina ◊ ita nci as, ingúrtiu sa língua, po no saludai?!
2.
maneras de saludare: - Pasendhe? - Pasendhe! - Cue ses? - Ei. Essindhe? - E ite faghes? - Gai so. Ello e ite bonu bisonzu? - Faghindhe? - Faghindhe!
Etymon
ltn.
salutare
Translations
French
saluer
English
to greet
Spanish
saludar
Italian
salutare
German
grüßen,
begrüßen.
salvài , vrb: salvare,
sarbai,
sarbare,
sarvai,
sarvare Definition
pònnere in sarbu, badrare de o bínchere unu male, iscabbúllere de unu dannu, de unu perígulu, de una cundenna, de andhare male
Synonyms e antonyms
trabare 2
| ctr.
cundennai,
pèldere
Sentences
ispantu ch'in biazu no so mortu, si no est chi sarbada mi ndhe l'apo ca no ndhe morit mai ramu tortu! (A.G.Solinas)◊ cussa via puru bi l'aiat fata a si sarvare dae una bella sarpa ◊ a chini at a poderai finas a s'úrtimu, Deus dh'at a salvai
Etymon
ltn.
salvare
Translations
French
sauver
English
to save
Spanish
salvar
Italian
salvare
German
retten.
sambenàre, sambenàri , vrb: sangunai Definition
pèrdere sàmbene
Sentences
una profundha ferida sighit a sambenare ◊ l'ant àpidu percossadu e sambenendhe arreu ◊ in sos destinos de Sardigna creo: pro custu iscrio, sàmbeno e peleo (P.Casu)
Etymon
srd.
Translations
French
saigner
English
to bleed
Spanish
sangrar
Italian
sanguinare
German
bluten.
samunàe, samunàere, samunài, samunàre, samunàri , vrb Definition
illimpiare css. cosa cun abba o àteru chi faet sa cosa límpia
Synonyms e antonyms
innetare,
isciacuai,
isciapunare,
pulire,
sampunare
| ctr.
allodrigai,
imbrutai
Idioms
csn:
samunare in terra = samunare su pamentu; samunàresi sa limba = nàrrere totugantu su chi unu teniat in gana de nàrrere, fintzas faedhendhe male, chentza rispetu; samunaresindhe sas manos (de una chistione) = lassaidha a pèrdiri, lassai de si interessai, lassai andai acomenti bollit andai; samunare in sete abbas, in noe abbas = meda (nau pruscatotu de sa menti, a manera de cambiai s'identidadi, is ideas de unu)
Sentences
est samunendisí is peis ◊ in mesu de duos cambos de arriu bi fint sas perdas de samunae ◊ sàmunache cussu sàmbene dae terra!
2.
za si la sàmunat, sa limba, nendhe male de s'unu e de s'àteru!…◊ Pilatu, pro acuntentare sa zente, lis at nadu de ndhe fàghere su chi cheriant e samunadu si ndhe at sas manos ◊ in sete abbas lis sàmunant sa mente chi siant in Sardinna furisteris!
Etymon
srd.
Translations
French
laver
English
to wash
Spanish
lavar
Italian
lavare
German
waschen.