Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

tzilibbecàre , vrb: tzilimbecare, tzirimbecare Definition tontonare sa conca lassandhodha orrúere a cropu, dormindhosi cicios, tènnere sonnu meda de no poderare sa conca firma Synonyms e antonyms abbiocare, dormitai, isconchidare, sconchiai, sconcoinai, tzurumbecare Sentences isse cantilenandhe e tzilimbecandhe e su sonnu falàndheli che bistrale ◊ est tzilimbecandhe serente su foghile Etymon srd. Translations French sommeiller English to doze Spanish dormitar Italian sonnecchiare German schlummern.

tzillicàre , vrb Definition èssere o istare pagu firmu, a su tòntona tòntona, tzanchitzanchi Synonyms e antonyms traculare, tzucurare Sentences sa banca tzillicat Etymon srd. Translations French chanceler English to wobble Spanish tambalearse Italian pencolare, tentennare German schwanken.

tzincavesàre , vrb Definition andhare a trevessu, abbarrare o istare in giru Synonyms e antonyms bagamundai, bandhulare, corruntonai, faghinerare, garronai, perdulare, trastamare Translations French vagabonder, flâner English to roam Spanish vagar Italian girovagare German umherschweifen.

tzirigheltàre , vrb Definition tirare a longas, bogare iscusas, su si betare a surdos, su ch'essire costa costa pala pala po no fàere su chi tocat Translations French tergiverser English to prevaricate Spanish andarse con rodeos Italian tergiversare German Ausflüchte suchen.

tziviài , vrb: cibinare, sifinare, tifinare, tzivinai Definition pròere, fàere abbighedha fine selena Synonyms e antonyms arrevinae, arrosinai, arrusciai, istedhiare, modhinare, papuschiare, paspiare, proighinai, tzaviai Sentences calincuna dí, candu tzívinat, ti parit de èssiri foras de custu mundu ◊ innòi est tzivinendi, ma in monti cust'àcua est ní! Etymon srd. Translations French pleuviner English to drizzle Spanish lloviznar Italian piovigginare German nieseln.

tzocài , vrb: tzocare, tzoncare Definition fàere tzàcurru, tzocos, cropos a sonu surdu po si fàere intèndhere; nau cun tzacu, crepare Synonyms e antonyms dumbulare, istochidare, picare 2, sacai, tochedhare, trochedhare, tzacarrai, tzòchere, tzochire / sciopai Sentences bi at linna chi in su fogu tzocat e che búlliat atesu s'iscata alluta ◊ tzocare sa limba, sas manos, sa zanna ◊ tzocat s'istranzu in domo de s'amigu ◊ Michelledhu e sas duas vachianas ant ghetatu unu brincu tzocanne sos pedes ballanne ◊ su pitzinnu est tzoncandhe sas manos, cuntentu! 2. mancari ti ufres e ti tzoches, puru: como su chi est fatu est fatu! ◊ pro carchi borta chi mamma benit a domo ti ufras… tzocadu chi ti agatent! ◊ su fogu brusiaiat su tzilibirche, apustis chi lu faghiat unfrare e tzoncare (E.Pes) Etymon srd. Translations French faire du bruit, éclater English to make a din, to burst, to creak Spanish chasquear, restallar Italian far strèpito, scoppiare, schioccare German Lärm machen, bersten.

tzochedhài, tzochedhàre , vrb: tochedhare* Definition fàere tzàcurru iscudendho, tocandho a atripadura, tocandho a cropu forte mescamente in is gennas pedindho de intrare Synonyms e antonyms dubbussare, dumbulare, sacai, tochitae, trochedhare, tzacarrai, tzocai Sentences pro su candhelarju depies tochedhare in sos portales ◊ fit peri sas giannas, tzochedhendhe ◊ ite cres, chi no sia andhadu deo puru tzochedhendhe in sas giannas anzenas?! 2. babbu tzochedhat cun sa mazadorza iscutinendhe olia Translations French frapper, taper English to knock Spanish llamar, tocar Italian bussare German klopfen.

tzotzíre , vrb Definition arregòllere e mantènnere is oos asuta in caente cicindhosi in pitzu po fàere naschire is pudhighinos, comente faent is pudhas (binti una die) e is pigiones in su niu; fàere sa boghe de sa pudha candho est cicia in is oos o portat is pudhighinos piticos; nau de ideas e sentidos, su dhos fàere crèschere e contivigiare fintzes a giare un'arresurtau Synonyms e antonyms acloai, chiochire, clocire, cocolae, crochidare, forcire, neulire, tzotzare* Sentences nidos lassados cun s'ou tzotzidu ◊ sa rúndhine tzotzit 2. galiotos a préides unidos sunt tessendhe tírrias e brigas isfoghendhe sos ódios tzotzidos (P.Mereu)◊ su dolu tzotzit fortzas noas in sa carena Translations French couver, glousser, féconder English to brood, to fertilize Spanish empollar, cloquear, fecundar Italian covare, chiocciare, fecondare German ausbrüten, brüten, befruchten.

tzucuràre , vrb: tzunculare Definition èssere o istare pagu firmu, a su tzanchitzanchi Synonyms e antonyms itzucurare, traculare, tzillicare Etymon srd. Translations French chanceler English to be shaky Spanish tambalearse Italian pencolare, traballare German schwanken.

tzuntzullàre , vrb: tzutzullai Definition nàrrere o fàere po indrúchere a unu a fàere ccn. cosa, po dhu pònnere contras a un'àteru, po dh'atzitzare / èssere tzuntzulladu a binu = piciuau, bufadu, alligru a binu Synonyms e antonyms birbillare, inciulai, seguzare / intzidiare, intzifrire, intzutzulai, ispuntogliare, ispuntzonare Sentences tzutzullai sa genti, su logu ◊ is Fariseus sighiant a tzutzullai sa genti po fai cundennai a Cristus ◊ candho cudhos no lu bochinabant prus, credendhe de fàchere male, tandho los tzuntzullabat isse matessi Etymon srd. Translations French exciter, pousser English to incite Spanish incitar Italian aizzare German aufhetzen.

tzurrài, tzurràre , vrb: ciurrai, tzurruare Definition essire a fortza, fàere a tzurru (nau de abba, sàmbene e cosas deasi); tzurrare si narat po ingurtire o bufare a intullu Synonyms e antonyms benai, brotai, irrusciare, spiciurrai Etymon srd. Translations French jaillir English to squirt Spanish chorrear, surtir Italian sprizzare German spritzen.

tzurruvigài , vrb Definition si che betare a modhe in abba grussa a cúcuru ficadu, conca a bàsciu, calare de artu a cúcuru ficadu Synonyms e antonyms acabussai, arrembulai Sentences as a cantai in sa tupa aundi si tzurruvigat su stori ◊ si nci tzurruvigat in s'àcua ◊ is arrocas ndi tzurruvigant de is toneris e de is contras Translations French plonger English to plunge Spanish zambullirse Italian tuffarsi German tauchen.

tzurumbecàre , vrb Definition èssere cun sa conca a tontonadas, lassare orrúere sa conca dormindhosi cicios, tènnere sonnu meda de no poderare sa conca firma Synonyms e antonyms abbiocare, sconchiai, sconcoinai, tzilibbecare, tzinghirinare, tzumbecare Sentences si tzurumbeco subra su piatu diventat sónniu finas su ricatu ◊ bae e corcadiche, chi ses tzurumbechendhe! Etymon srd. Translations French hochement de tête à cause du sommeil English to lose one's head balance for the sleep Spanish cabecear Italian tracollare della tèsta per il sónno German Kippen des Kopfes aus Schlaf.

ufiàre , vrb: ofiare, ufrare, unfiai, unfiare, unfrai, unfrare Definition prènnere de sulu, de ària, crèschere de mannària a inchibberadura po maladia o male (nau de un’arremu, de sa carre), o fintzes po s'abba chi suspint is materiales (es. sa linna); nau in cobertantza de unu, pigare arrennegu, tzacu, primmare; foedhandho de is errios, prènnere de abba, calare prenos a undha manna / ufrare a casidhu = meda (in sensu reale e metafóricu) Synonyms e antonyms abbrofodhare, abbruvudhare, acasidhare, apisciucari, atesidhare, incubare, ufredhare Sentences che li sunt ufrados sos pes de sa cadha chi at leadu ◊ a issa si li unfraint sas cambas ◊ sunt unfiendhe buscichedhas de sabone ◊ s'abba in zerru ufrat sas abberturas de linna ◊ s'abe chi l'at puntu li at ufradu sa cara a casidhu 2. no mi nareis de custu, ca mi unfrant is figaus! ◊ tziu Pàule est che zodhu cràpinu, deretu a si ufrare! 3. su rivu est ufratu e no si podet giumpare ◊ sont in su tzilleri a si ufrare de birra Etymon ltn. inflare Translations French gonfler English to swell (again) Spanish hincharse Italian gonfiare, rigonfiare German schwellen.

ulciàre , vrb: uschiare, usciare, uscrare, uscrai Definition abbruxare unu pagu, nau prus che àteru de pilu, tzudha o cosas deasi Synonyms e antonyms abbruscare, auscare, summuscrare Sentences bocheint su porcu e deretu l'uscreint ◊ ponet fogu a s'usciadinu e úsciat su porcu ◊ apenas ispojoladu, su porcu cheret ulciadu ◊ paris a su zigarru si uscrabat fintzas su nasu, cussu! Etymon ltn. usc(u)lare po ustulare Translations French brûler légèrement English to scorch Spanish chamuscar, socarrar Italian abbruciacchiare German leicht anbrennen.

umbrài , vrb: umbrare Definition betare o fàere umbra, pònnere in s'umbra, pigare umbra: si narat a sa matessi manera de assoliare; ingòllere umbra, assicare coment'e biendho umbra mala, pantumas Synonyms e antonyms abbabbarrotai, addojare, adumbrai, arreselai, assumbrai | ctr. assoliare Sentences un'àrbure de nughe umbraiat sa parada ◊ mi ponzo a umbrare ◊ teniat su meriagu po umbrai is brebeis 2. in s'assolada ísula nostra antiga carestias de abba umbrant su logu ◊ a is gianas unu fundu de tamatas dhis est bastanti po umbrai ◊ s'ebba mea si est umbrada Etymon ltn. umbrare Translations French faire de l'ombre, prendre ombrage English to overshadow Spanish sombrear Italian ombrare German beschatten.

umedài , vrb: umidai, umidare Definition pigare umidore, fàere o essire umatu (de serenu, lentore, suore o àteru) Synonyms e antonyms umedèssiri Sentences cussas modhinas ant torradu a umidare sa robba istérrida Etymon spn. humedar Translations French humecter English to dampen Spanish humedecer, mojar Italian inumidire German befeuchten.

umpíre, umpíri , vrb: umprire, umpriri Definition pigare cosa intrandho s’istrégiu de prènnere a mesu de sa cosa de pigare Synonyms e antonyms imbèlghere, orire 1, pienare, úmprere* Sentences Tziscu umpit su mustu de sa pica ◊ lea su tatzone, umpri abba dae sa bartza e beta a sos fiores! ◊ fia pigadu a montes cun babbu a umprire a pala ledàmine a sos sacos ◊ àter'e che gai ndhe amus bufadu in tempus de arzola, abba caente umprida a s'isterzu e a su cola cola! ◊ fit umpendhe abba cun sa càtula dai sa cora 2. posta in motu est sa màchina moderna po umpire s'iscàrgiu a su pasteri (L.Zedde)◊ sodhu minore umpit sa búscia Translations French puiser English to fill, to draw Spanish sacar Italian attìngere, empire German schöpfen, füllen.

unchinàre , vrb: aunchinare Definition atrotigare, fàere a gànciu, a cancarrone, nau de gente puru Synonyms e antonyms acancarronae, ancujare, unchinedhare / atzumborai, ingobbedhare Sentences cun sos annos s'est unchinadu Etymon srd. Translations French recourber en croc English to bend like a hook Spanish encorvar Italian piegare ad uncino German hakenförmig krümmen.

úngere , vrb: únghere, úngiri Definition frigare ógiu, ogiuseu, pumada o àteru deasi po fàere sa cosa prus lisa o po meighina; in cobertantza, giare arregalos po indrúchere a unu a fàere praxeres, acotzos / pps. untu Synonyms e antonyms aoxae, linire, untai, untinare, utzare Sentences fatesint únghere sa nave po èssere prus lestra ◊ is arrodas tzichírriant in is butus sentza de úngiri ◊ li unghiat in su dossu s'unghentu de sas brusiaduras ◊ si unghet sa sartània cun ozu e si ponet s'impastu ◊ sanànt medas malàidus ungendidhus cun s'ollu 2. is impiegaus si non funt untus a prexeri intzoru no ti ndi faint de pràticas! Etymon ltn. ungere Translations French graisser, huiler English to grease Spanish engrasar, untar Italian ùngere, lubrificare German salben, einfetten.