altàru , nm Definizione timoria manna una cosa esagerada, aira Sinonimi e contrari asciustru, sprama Traduzioni Francese panique Inglese panic Spagnolo pánico Italiano pànico Tedesco Panik.
àlte , nf: arte, arti Definizione abbilesa, capacidade de fàere bene calecunu trebballu, de fàere cosas noas o bene meda, bellas Sinonimi e contrari mestieri Frasi a dognunu s'arti sua! ◊ arte mala su mastru de muru: sempre brutu! ◊ arte lébia sa de sos mastros de iscola! ◊ impara s'arte e pònela a parte ◊ lèadi un'arte e triballa! Cognomi e Proverbi prb: chie at arte at parte Etimo ltn. arte(m) Traduzioni Francese métier, art Inglese skills Spagnolo oficio, arte Italiano mestière, arte Tedesco Handwerk, Kunst.
altèa , nf Definizione màrmara vóina, genia de erba chi no sicat, bona po cura / unguentu de altea Sinonimi e contrari marmaravónia, narbóina, parmariscu Cognomi e Proverbi smb: Altea Terminologia scientifica rbc, Althaea officinalis Traduzioni Francese guimauve Inglese marshmallow Spagnolo malvavisco Italiano bismalva Tedesco echter Eibisch.
alterài, alteriàre , vrb: artarae, artarare, arterare, arteriare, arturiare Definizione fàere arrennegare o pigare tzacu, fàere pèrdere sa passiéntzia giaendho ifadu, giaendho ocasione candho unu est arrennegau o immarriu po àteru puru; nau de un’arremu, suberiare cun isfortzu meda o po calecunu male a tales de dòlere, ufrare, fàere a budhiore Sinonimi e contrari agghegiare, annervare, annervosare, incorinare, infrascai, nechidare, orrontzedhare Frasi su tocu de su martedhu artúriat finas sa campana ◊ banzu ti pítzigo, mih, si mi che artérias! ◊ addaghi ti naro de no fàghere sas cosas gai ti artérias! ◊ non bi at bisonzu de ti artarare Etimo itl. alterare Traduzioni Francese agacer Inglese to irritate Spagnolo irritar Italiano irritare Tedesco reizen.
alteriósu , agt Definizione nau de ccn., chi est de naturale arrennegosu, chi si àrterat luego, po pagu Sinonimi e contrari airósigu, arrennegaditu, inchietosu, sutzuliu, tzacosu / cdh. arrabbiànciulu | ctr. pascenscile Terminologia scientifica ntl.
alteríu , nm Definizione su no èssere a su normale de uta, de umore; manera de fàere de chie paret arrennegau o si credet meda Sinonimi e contrari airu, arrennegu, nechidonzu / barrosia, blaga, magnosidade, prejumu, pumonaza, teciura Etimo srd. Traduzioni Francese colère, morgue, suffisance Inglese anger, arrogance Spagnolo cólera, jactancia Italiano còllera, spòcchia Tedesco Zorn, Dünkel.
alternadòre , nm Definizione màchina po fàghere currente alternada Traduzioni Francese alternateur Inglese alternator Spagnolo alternador Italiano alternatóre Tedesco Wechselstromerzeuger.
alternài, alternàre , vrb Definizione mudare a borta a borta, fàere o impreare candho una cosa candho un'àtera, giare su càmbiu Sinonimi e contrari intreverai Traduzioni Francese alterner Inglese to alternate Spagnolo alternar Italiano alternare Tedesco wechseln.
alternòs , nm Definizione persona chi, candho sa Sardigna fut unu regnu, teniat s'incàrrigu de arrapresentare su vicerè in calecuna ocasione: como est su cuadheri chi in parte de su síndhigu de Castedhu acumpàngiat a Sant’Efis in sa crufessone Frasi tengu disígiu de biri s'alternòs setzendi a cuadhu Etimo ctl. alternos Traduzioni Francese alternos Inglese nobleman in medieval Sardinia Spagnolo representante del virrey Italiano alternos Tedesco Stellvertreter.
altèsa , nf: artesa Definizione sa distàntzia tra s'oru de fundhu e s'oru de pitzu de una calesiògiat cosa: si narat mescamente po cosas de genia morale (a. de ànimu, de sentidos) Sinonimi e contrari altària Etimo srd. Traduzioni Francese hauteur Inglese height Spagnolo altura Italiano altézza Tedesco Höhe.
altículu , nm: artículu Definizione (in su DitzLcs. incurtzau a art.) foedhandho de limbas, una genia de foedhu chi si ponet po acumpangiare is númenes po ndhe precisare calecunu piessignu: in sardu funt artículos su, sa, sos (fintzes os), sas (fintzes as), is, unu, una; foedhandho de leis, ispartzidura de una lei; foedhandho de giornales, nova, argumentu, iscritu; cosa a bèndhere / a./c. Su sardu no ponet s’artículu a is númenes candho custos tenent valore partivu (es. dhoi at piciochedhus in s’arruga, seo papandho pane e casu, oe leo peta pro istasero): s’itl. ponet s’art. partitivu del, dello, della e is pl. / pònnere artículos in carchi cosa o chistione = circai contus, bogai frocus Sinonimi e contrari arraghèscia, arrusa Frasi s'artículu acumpanzat su númene e lu pertzisat de cantidade e zenia 2. sas lezes pro su prus sunt cumpartidas in artículos ◊ bi at artículos de leze chi cumandhant una cosa, àteros chi las programmant o proponent 3. e cantos artículos bi ponet?!…◊ in su giornali apu postu s'artículu tua 4. cussu est un'artículu bendiritzu Etimo itl. Traduzioni Francese article Inglese article Spagnolo artículo Italiano artìcolo Tedesco Artikel.
altighédhu , agt: artigedhu Definizione chi est unu pagu artu, prus artu de cantu bolet Sinonimi e contrari altitu, artighinu Frasi in custos montigos artigedhos cresset s'olia, is àrbores de frutu.
altíghine , nf Definizione su tretu prus in artu Sinonimi e contrari bica, punta Frasi reu in s'altíghine de unu marrarzu sighiat a giamare a su babbu ◊ si che fit lampendhe in mare dai s'altíghine de una roca Etimo srd.
altigiànu , nm: artesanu, artexanu, artigianu Definizione maistu chi trebballat in calecuna arte (ferreri, fusteri, traperi, picapedreri, muradore, e àteru) Sinonimi e contrari artisaneri, maistrale Frasi fit un'artejanu de bravura nódida ◊ est una poesia chi prétziat su tribàgliu de sos artesanos Traduzioni Francese artisan Inglese craftsman Spagnolo artesano Italiano artigiano Tedesco Handwerker.
altimizàre , vrb: ardiminzare, artimintzare, artiminzare, atrimingiai Definizione istare faendho cuncordandho o aprontandho ccn. cosa Sinonimi e contrari archimingiai, arminzare, oldinzare, ordimignare Frasi fipo artimintzanne in cuchina preparanne a mannicare ◊ est apitu a li altimizare sa chena sa connada Etimo srd. Traduzioni Francese manœuvrer Inglese to bustle Spagnolo atarearse Italiano armeggiare Tedesco herumwirtschaften.
altína , nf: artina, artine Definizione artzadedha, montighedhu, cucuredhu o punta de monte; in logu de mare e mescamente de istàngiu, tretu ue creschet una genia de àliga de mare (Posidonia oceanica) e abbarrat prus artu e matessi númene si narat de custa calidade de àliga puru Frasi su riu falat in chentu cantaredhos pendhente dae s'artine 2. po circai buconis e músculus tocat de andai a is artinas, me in su stàinu 3. apu agatau un'artina manna e dh'apu serrara cun s'arrècia Etimo srd.
altínu , agt, nm Definizione chi o chie est artu e fine de carena / bogare altinu = arteriare 2. issu no cheret fatu arrabbiare ca bogat altinu e diventat faci ruju.
altítu , agt: artitu Sinonimi e contrari altighedhu, artighinu.
altíu 1 , nm Definizione logu artu, monte Sinonimi e contrari altura, monte, monticru | ctr. basciura Frasi chi nues calcas ndhe acudant dae altios a ti porrire abbas cunortinas! (G.Addis)
altíulu , agt Definizione chi tenet boghe forte, chi costumat a foedhare a tzérrios, a boghe arta.