altàru , nm Definizione
timoria manna una cosa esagerada, aira
Sinonimi e contrari
asciustru,
sprama
Traduzioni
Francese
panique
Inglese
panic
Spagnolo
pánico
Italiano
pànico
Tedesco
Panik.
àlte , nf: arte,
arti Definizione
abbilesa, capacidade de fàere bene calecunu trebballu, de fàere cosas noas o bene meda, bellas
Sinonimi e contrari
mestieri
Frasi
a dognunu s'arti sua! ◊ arte mala su mastru de muru: sempre brutu! ◊ arte lébia sa de sos mastros de iscola! ◊ impara s'arte e pònela a parte ◊ lèadi un'arte e triballa!
Cognomi e Proverbi
prb:
chie at arte at parte
Etimo
ltn.
arte(m)
Traduzioni
Francese
métier,
art
Inglese
skills
Spagnolo
oficio,
arte
Italiano
mestière,
arte
Tedesco
Handwerk,
Kunst.
altèa , nf Definizione
màrmara vóina, genia de erba chi no sicat, bona po cura / unguentu de altea
Sinonimi e contrari
marmaravónia,
narbóina,
parmariscu
Cognomi e Proverbi
smb:
Altea
Terminologia scientifica
rbc, Althaea officinalis
Traduzioni
Francese
guimauve
Inglese
marshmallow
Spagnolo
malvavisco
Italiano
bismalva
Tedesco
echter Eibisch.
alterài, alteriàre , vrb: artarae,
artarare,
arterare,
arteriare,
arturiare Definizione
fàere arrennegare o pigare tzacu, fàere pèrdere sa passiéntzia giaendho ifadu, giaendho ocasione candho unu est arrennegau o immarriu po àteru puru; nau de un’arremu, suberiare cun isfortzu meda o po calecunu male a tales de dòlere, ufrare, fàere a budhiore
Sinonimi e contrari
agghegiare,
annervare,
annervosare,
incorinare,
infrascai,
nechidare,
orrontzedhare
Frasi
su tocu de su martedhu artúriat finas sa campana ◊ banzu ti pítzigo, mih, si mi che artérias! ◊ addaghi ti naro de no fàghere sas cosas gai ti artérias! ◊ non bi at bisonzu de ti artarare
Etimo
itl.
alterare
Traduzioni
Francese
agacer
Inglese
to irritate
Spagnolo
irritar
Italiano
irritare
Tedesco
reizen.
alteriósu , agt Definizione nau de ccn., chi est de naturale arrennegosu, chi si àrterat luego, po pagu Sinonimi e contrari airósigu, arrennegaditu, inchietosu, sutzuliu, tzacosu / cdh. arrabbiànciulu | ctr. pascenscile Terminologia scientifica ntl.
alteríu , nm Definizione
su no èssere a su normale de uta, de umore; manera de fàere de chie paret arrennegau o si credet meda
Sinonimi e contrari
airu,
arrennegu,
nechidonzu
/
barrosia,
blaga,
magnosidade,
prejumu,
pumonaza,
teciura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
colère,
morgue,
suffisance
Inglese
anger,
arrogance
Spagnolo
cólera,
jactancia
Italiano
còllera,
spòcchia
Tedesco
Zorn,
Dünkel.
alternadòre , nm Definizione
màchina po fàghere currente alternada
Traduzioni
Francese
alternateur
Inglese
alternator
Spagnolo
alternador
Italiano
alternatóre
Tedesco
Wechselstromerzeuger.
alternài, alternàre , vrb Definizione
mudare a borta a borta, fàere o impreare candho una cosa candho un'àtera, giare su càmbiu
Sinonimi e contrari
intreverai
Traduzioni
Francese
alterner
Inglese
to alternate
Spagnolo
alternar
Italiano
alternare
Tedesco
wechseln.
alternòs , nm Definizione
persona chi, candho sa Sardigna fut unu regnu, teniat s'incàrrigu de arrapresentare su vicerè in calecuna ocasione: como est su cuadheri chi in parte de su síndhigu de Castedhu acumpàngiat a Sant’Efis in sa crufessone
Frasi
tengu disígiu de biri s'alternòs setzendi a cuadhu
Etimo
ctl.
alternos
Traduzioni
Francese
alternos
Inglese
nobleman in medieval Sardinia
Spagnolo
representante del virrey
Italiano
alternos
Tedesco
Stellvertreter.
altèsa , nf: artesa Definizione
sa distàntzia tra s'oru de fundhu e s'oru de pitzu de una calesiògiat cosa: si narat mescamente po cosas de genia morale (a. de ànimu, de sentidos)
Sinonimi e contrari
altària
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
hauteur
Inglese
height
Spagnolo
altura
Italiano
altézza
Tedesco
Höhe.
altículu , nm: artículu Definizione
(in su DitzLcs. incurtzau a art.) foedhandho de limbas, una genia de foedhu chi si ponet po acumpangiare is númenes po ndhe precisare calecunu piessignu: in sardu funt artículos su, sa, sos (fintzes os), sas (fintzes as), is, unu, una; foedhandho de leis, ispartzidura de una lei; foedhandho de giornales, nova, argumentu, iscritu; cosa a bèndhere / a./c. Su sardu no ponet s’artículu a is númenes candho custos tenent valore partivu (es. dhoi at piciochedhus in s’arruga, seo papandho pane e casu, oe leo peta pro istasero): s’itl. ponet s’art. partitivu del, dello, della e is pl. / pònnere artículos in carchi cosa o chistione = circai contus, bogai frocus
Sinonimi e contrari
arraghèscia,
arrusa
Frasi
s'artículu acumpanzat su númene e lu pertzisat de cantidade e zenia
2.
sas lezes pro su prus sunt cumpartidas in artículos ◊ bi at artículos de leze chi cumandhant una cosa, àteros chi las programmant o proponent
3.
e cantos artículos bi ponet?!…◊ in su giornali apu postu s'artículu tua
4.
cussu est un'artículu bendiritzu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
article
Inglese
article
Spagnolo
artículo
Italiano
artìcolo
Tedesco
Artikel.
altighédhu , agt: artigedhu Definizione chi est unu pagu artu, prus artu de cantu bolet Sinonimi e contrari altitu, artighinu Frasi in custos montigos artigedhos cresset s'olia, is àrbores de frutu.
altíghine , nf Definizione su tretu prus in artu Sinonimi e contrari bica, punta Frasi reu in s'altíghine de unu marrarzu sighiat a giamare a su babbu ◊ si che fit lampendhe in mare dai s'altíghine de una roca Etimo srd.
altigiànu , nm: artesanu,
artexanu,
artigianu Definizione
maistu chi trebballat in calecuna arte (ferreri, fusteri, traperi, picapedreri, muradore, e àteru)
Sinonimi e contrari
artisaneri,
maistrale
Frasi
fit un'artejanu de bravura nódida ◊ est una poesia chi prétziat su tribàgliu de sos artesanos
Traduzioni
Francese
artisan
Inglese
craftsman
Spagnolo
artesano
Italiano
artigiano
Tedesco
Handwerker.
altimizàre , vrb: ardiminzare,
artimintzare,
artiminzare,
atrimingiai Definizione
istare faendho cuncordandho o aprontandho ccn. cosa
Sinonimi e contrari
archimingiai,
arminzare,
oldinzare,
ordimignare
Frasi
fipo artimintzanne in cuchina preparanne a mannicare ◊ est apitu a li altimizare sa chena sa connada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
manœuvrer
Inglese
to bustle
Spagnolo
atarearse
Italiano
armeggiare
Tedesco
herumwirtschaften.
altína , nf: artina, artine Definizione artzadedha, montighedhu, cucuredhu o punta de monte; in logu de mare e mescamente de istàngiu, tretu ue creschet una genia de àliga de mare (Posidonia oceanica) e abbarrat prus artu e matessi númene si narat de custa calidade de àliga puru Frasi su riu falat in chentu cantaredhos pendhente dae s'artine 2. po circai buconis e músculus tocat de andai a is artinas, me in su stàinu 3. apu agatau un'artina manna e dh'apu serrara cun s'arrècia Etimo srd.
altínu , agt, nm Definizione chi o chie est artu e fine de carena / bogare altinu = arteriare 2. issu no cheret fatu arrabbiare ca bogat altinu e diventat faci ruju.
altítu , agt: artitu Sinonimi e contrari altighedhu, artighinu.
altíu 1 , nm Definizione logu artu, monte Sinonimi e contrari altura, monte, monticru | ctr. basciura Frasi chi nues calcas ndhe acudant dae altios a ti porrire abbas cunortinas! (G.Addis)
altíulu , agt Definizione chi tenet boghe forte, chi costumat a foedhare a tzérrios, a boghe arta.