cardumèle , nm Definizione gardu latosu (bogat unu sucighedhu biancu), una genia de cardu druche meda Sinonimi e contrari aldugràbinu, caldugastredhu Terminologia scientifica rba, Scolymus hispanicus Etimo srd.
cardúmmulu cadrúmbulu
cardumolentínu , nm Definizione una genia de cardu: gardu aininu o cima molentina Sinonimi e contrari barduniedhu, cardugannitzu, cardusantu 1, cimojana, garduaininu Terminologia scientifica rba, Onopordum illyricum Etimo srd.
cardúmpu cardúmbulu
cardumuzòne , nm: garduminzone Sinonimi e contrari acamingioni* / ttrs. carduminzoni Terminologia scientifica rbz, Sonchus arvensis, S. oleraceus, S. tenerrimus.
cardúnfulu cardúmbulu
cardúra caldúra
carduréu carduéru
cardusàntu , nm Definizione
àtera calidade de cardu chi narant puru gardu iloche, cardu túvuru, cima de cardu, gardu de corte, gardu tudu, cardu vachile, a fògias mannas ingespiadas de biancu: faet meda in is cuiles e mescamente su cambu, grussu e tuvudu, est bonu a papare ispuligau
Sinonimi e contrari
cardubbiancu 2,
cardudufu,
carduduvudu
Terminologia scientifica
rba, Silybum marianum
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chardon-Marie
Inglese
milk-thistle
Spagnolo
cardo mariano,
cardo lechal
Italiano
cardo macchiato
Tedesco
Mariendistel.
cardusàntu 1 , nm Definizione una genia de cardu: gardu aininu o cima molentina Sinonimi e contrari barduniedhu, cardugannitzu, cardumolentinu, cimojana, garduaininu Terminologia scientifica rba, Onopordum illyricum.
carduvàre, carduvàri cardufàri
carduvréu carduéru
carduvustíga , nm Definizione
una genia de cardu
Sinonimi e contrari
cardugandhela,
spinabra
Terminologia scientifica
rba, Carlina corymbosa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
carline en corymb
Inglese
clustered carline thistle
Spagnolo
cabeza de pollo
Italiano
carlina raggio d'òro
Tedesco
Wolliger Saflor
càre càra
carédhu , nm Definizione catzedhu, callelledhu Frasi ses benendi avatu paris unu caredhu! Cognomi e Proverbi smb: Careddu.
caregànciu, caregàntzu cacarànciu
caréi , avb Definizione
ca ei, chi emmo: prus che àteru, unu chi ei nau cun prus fortza e sèmpere candho si dhue depet pònnere sa cng. ca
Sinonimi e contrari
aghei,
emmo
Frasi
dèu ia fatu sa conca carei ◊ bai carei! ◊ "carei! carei!", ma no ndi fais etotu!
Traduzioni
Francese
mais oui!,
certes oui
Inglese
yes!
Spagnolo
sí
Italiano
si!
Tedesco
Ja!
carèla , nf: carella,
carrella,
cherella,
cuerela Definizione
cosas de una briga o chertu, de certai, de andhare in giustítzia, ma fintzes chistionu a boghes
Sinonimi e contrari
acusa,
pretu
/
chensa
Frasi
si est a b'intrare sa carella cherzo ischire cantu mi benit a costare ◊ ischides chie at fatu sa carela e mi ndhe cheret sa conca mutzare? ◊ sentza delitu la ponzo in carella
2.
ispantadu a sa nóbbile carella, "Chie sezis", dimandho, "sorres bellas?" ◊ una carrella de diàulos àrtziant e calant in s'iferru
Etimo
itl.
quarella
Traduzioni
Francese
plainte
Inglese
action
Spagnolo
querella
Italiano
querèla
Tedesco
Klage.
carelàre , vrb: carellai,
carellare,
cuerelai,
cuerelare Definizione
intrare o pònnere in giustítzia a unu po calecuna cosa
Sinonimi e contrari
cramari,
dannuntziai,
incherellare,
tzitare
Frasi
m'abbàida a mi carellare de fura!…◊ issu si fiat carellau cun d-unu chi dh'iat fuedhau mali ◊ bandu a ti carellai a su pretori ca mi as iscutu!
Etimo
itl.
quarellare
Traduzioni
Francese
porter plainte
Inglese
to bring an action against s.o
Spagnolo
querellar
Italiano
querelare
Tedesco
verklagen.
carèlla carèla