cagliadédhu , nm: calgiadedhu,
calladedhu,
callaedhu Definizione
late tocau a càgiu ma no ancora fatu a casu; ludu cagiau chi faet s'abba comente proet
Sinonimi e contrari
cagiau,
frua,
lataxedu,
pieta
Frasi
a su lati intebidau si ponit su callu e apustis essit su calladedhu
Terminologia scientifica
csu
Traduzioni
Francese
bouillie
Inglese
swill
Spagnolo
papilla
Italiano
poltìglia
Tedesco
Brei.
cagliàdu , pps, agt: cagliau Definizione de cagliare; chi no est foedhandho / a sa cagliada = a sa muda, chentza faedhare Sinonimi e contrari citiu, mudu Frasi pustis de tantu faedhare si est cagliadu 2. fit custrintu a parare coràgiu e a conca bàscia, cagliadu ◊ sas limbas malas o puru amorosas issa cagliada tzarrare at lassadu ◊ in s'abba current undhas… deo las isculto cagliadu 3. apo sufridu a s'iscuru e a sa cagliada.
cagliadúra , nf: calladura,
cazadura Definizione
su si cagiare de unu lícuidu
Sinonimi e contrari
abbeladinadura,
callamentu,
ghelonzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
coagulation
Inglese
coagulation
Spagnolo
coagulación
Italiano
coagulazióne
Tedesco
Gerinnung.
cagliài , vrb: cagliare,
callare,
calliai,
calliare,
chellare,
chelliai Definizione
(intrs.) firmare de foedhare, istare o fàere istare a sa muda, citios / callare a sa muda = abarrai citiu
Sinonimi e contrari
acaidare,
assamudare,
atzitare,
atzitire,
cedae,
citire
| ctr.
faedhare
Frasi
si bis, de cagliai bonu est chi procuris! ◊ aiat postu sos amigos in frisciolu, bei leaiat gustu e si caglieit mudu ◊ callamila, no mi ndhe sigas mancu a nàrrere! ◊ de faedhare mai no si chellat narendhe male de dogni persone (A.Zedde)◊ como chella a sa muda! ◊ Maistu, faedhos chellare custos chi sunt abboghinandho!◊ càlladi, calla, chi faghes menzus!◊ tue chelladi, isoloriada, e tue, Andrí, setzidi in cue e lassadha cantare a cussa!
2.
chellaos chellaos, aiant cominciau a trantzire su fenu pro arribbare a s'àtera bandha
Cognomi e Proverbi
prb:
carta cantat e língua càgliat
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
se taire
Inglese
to be silent
Spagnolo
callar
Italiano
tacére
Tedesco
verschweigen.
cagliài 1 cagiàre
cagliàre cagliài
cagliarésu , nm: callaresu Definizione moneda de su Regnu de Sardigna: su sesunu (1/6) de su sodhu sardu; chi est de Castedhu (ant. Càlaris, Càralis) / figu callaresa = una calidade de figu Sinonimi e contrari castedhaju Frasi sos mandrones no gastant unu cagliaresu, però su sonu de sas istentinas si lis intendhet una miza atesu! Cognomi e Proverbi smb: Calaresu, Callaresu Etimo srd.
cagliàu cagliàdu
caglientài , vrb: callentai,
callentare,
cazentare,
chellentare Definizione
giare o fàere caentu in calecunu logu o a calecuna cosa, fàere crèschere sa temperadura: nau de animale fémina, bènnere in more, in calore / callentai is origas a unu = mazare, iscúdere
Sinonimi e contrari
acalorgiae,
acalorire,
caentare,
cheghentare,
iscaentare,
iscaldire
| ctr.
ifridare
Frasi
est callentendusí in su fogu ◊ su soli callentat meda me in s'istadi ◊ est callentendusí is didus cun su súlidu ◊ pigas unu poghedhu de ollu e dhu callentas ◊ cussu fragu bellu chellentat su nasu e su coro!
2.
chi si callentat, cuss'animali, dhi ghetaus su mascu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chauffer
Inglese
to heat
Spagnolo
calentar
Italiano
riscaldare
Tedesco
wärmen.
cagliènti caènte
caglientúra , nf: cajentura,
calentura,
callantura,
callentura,
calintura,
caxentura Definizione
calidesa de corpus, budhidore de sa carena, singiale de maladia; fintzes calidesa de tempus
Sinonimi e contrari
caentura,
frea
Modi di dire
csn:
c. apicigosa = de maladia chi atacat; c. de frebba = febbrighedha de maladia chi est benindhe; portai is calenturas, èssiri a callenturas = zúghere sa frebba; erba pesa c. = erbanuscada (ajuga iva)
Frasi
mi parit ca est betandumí callentura ◊ cumintzau apo a intèndhere dolore a sa gula e una callentura manna in totu su corpus ◊ portat is callenturas: poita no intrat a dhu visitai? ◊ misuradí sa callentura, toca!
2.
sa callentura de su predi de Mòguru dh'intrit, ca iat iscallau su giàguru a gropas! ◊ una callentura chi abbruxit is mustatzus de su dotori!
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
fièvre
Inglese
fever
Spagnolo
fiebre,
calentura
Italiano
fèbbre
Tedesco
Fieber.
càgliu , nm: callu,
caxu 1,
cazu Definizione
su late de s'istogomedhu de su fedu piticu ancora suendho (angione, crabitu) po fàere s'abba de càgliu a mòrrere su late de fàere a cagiau e a casu: dhu narant fintzes po istògomo
Sinonimi e contrari
càlgiu,
ciagu,
cracu,
pazu 1
Modi di dire
csn:
angioni de callu = anzonedhu de late, chi at petzi sutu late e pro cussu zughet su cragu netu; àcua de callu = su cragu sortu in abba e muntesu in ampulla, prontu pro acragare su late candho serbit; ti torrat su callu (nadu de cosa chi si mànigat o chi si bufat)= ti assentat s'istògomo; su callu furriau = catzadura de criadura suindhe, candho ndhe torrat unu pagu de late; su callu arrutu = dolore de istògomo de sa criadura; casu tastau a cazu = corpadu a cragu, cun tropu cragu; andai, arrúiri, sètziri in callu (nadu de carchi cosa a ccn.)= cúrrere a cazu, cúrrere de culu, piàghere chentza unu motivu zustu, gai segundhu su meledu, èssere a simpatias
Frasi
ca timio a mi essire casu malu, cazu anzenu no ndhe apo mai usau ◊ o su crabarzu, a ndhe tenet de cazu de crabitu?
2.
apusti pràngiu, totus portant su callu prenu
3.
chi no est cosa chi dhu secit in callu no dhu cumbincis! ◊ chi dhu setzit in callu gei dhu scit ita fai! ◊ acosta tui ca dhi ses arrutu in callu! ◊ dèu no seu "tziu" ma "Signor" Micheli, chi ti andat in callu! ◊ cussa si comprat su chi dhi calat in callu
Cognomi e Proverbi
smb:
Callu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
présure
Inglese
rennet
Spagnolo
cuajo
Italiano
càglio
Tedesco
geronnene Milch.
càgliu 1 càllu 1
càgliu 2 , nm: callu 2 Definizione orrúmbulu chi si faet cun totu sa carena ponendho su cúcuru in terra, faendho su corpus agiummai a lómboru, e giaendho un'ispinta cun is peis a che furriare Sinonimi e contrari cardugúcuru, concurumbedhu, cucurinculu, cucuriscàrgiu, cucuruvichidu, furriagallu, trodhulone Frasi ti dongu una scofada de pei chi ti fatzu fai dexi callus! Cognomi e Proverbi smb: Callu Terminologia scientifica ggs.
cagliúga , nf Definizione
genia de erba chi assimbígiat a su cagarantzu e po cussu dhi narant cagarantzu areste, molentinu, cocoininni burdu e no est de papare: su sèmene chi faet praghet meda a is codroneras e po cussu dhi narant erba de cardaneras, de cardedhinas o predu feche
Sinonimi e contrari
concuda 3,
pedruveghe
/
cdh. cagliuca
Terminologia scientifica
rba, Senecio vulgaris
Traduzioni
Francese
séneçon
Inglese
groundsel
Spagnolo
hierba cana
Italiano
èrba calderina o senecióne
Tedesco
Vogelkraut.
càgna , nf Definizione
genia de lentesa po mandronia, de pagu gana, de isténiu
Sinonimi e contrari
apódhiu,
fiaca
Frasi
boltendhe die si poniat cagna (P.M.Canu)
Etimo
itl.
cagna
Traduzioni
Francese
indolence
Inglese
indolence
Spagnolo
indolencia
Italiano
indolènza
Tedesco
Nachlässigkeit.
cagnolàre , nm: cagnonale, cagnovali Definizione calidade de bide e de àghina niedha chi faet unu de is méngius binos sardos: su cannonau Sinonimi e contrari cannonadu Terminologia scientifica frt Etimo srd.
cagnólu , nm Definizione istampu chi si lassat in sa fogàgia po dhue lassare intrare ària.
cagnonàle, cagnovàli cagnolàre
càgnu , nm: càngiu,
cànniu Definizione
genia de erba, sa chi faet su linu cagnu; orrobba e fune de cànnau
Sinonimi e contrari
cànnabu*
2.
a sa fruca ci at a portai a tui, su buginu, po ti pònniri su cànniu in su tzugu!
Terminologia scientifica
rbzc, Cannabis sativa
Traduzioni
Francese
chanvre
Inglese
hemp
Spagnolo
cáñamo
Italiano
cànapa
Tedesco
Hanf.