caluxèrta, caluxértula, caluxétula cabexèta
calvàriu , nm: carbàriu,
carvàriu Definizione
su monte inue ant incravau a Cristos; male mannu, suferéntzia chi tirat a longas
Sinonimi e contrari
marturia
Frasi
candho ti miro, frade isfortunadu, mi torrat a sa mente Cristos in sa via de su Calvàriu (G.Finà)◊ incravau in d-una gruxi 'e linna in tzu Calvàriu ti disponis (A.Cappai)
2.
Don Guiso at finiu su calvàriu, lu piango comente a frade meu, m'inghenúcio e li naro su rosàriu
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
calvaire
Inglese
ordeal
Spagnolo
calvario
Italiano
calvàrio
Tedesco
Kalvarienberg.
calvédhu carbédhu
calvonàgiu , nm: carbonaju,
carbonàrgiu,
carbonarju,
carbonarxu,
carbonarzu,
carbonaxu,
carvonàrgiu,
carvonaju,
crabonaju,
crabonàrgiu,
crabonaxu Definizione
chie de trebballu faet su crabone de linna in is padentes
Sinonimi e contrari
carboneri
/
cdh. calbunaju
Frasi
sos carbonajos toscanos ant ispianadu su monte, faghindhe carbone e travessinas
Terminologia scientifica
prf
Etimo
ltn.
carbonarius
Traduzioni
Francese
charbonnier
Inglese
charcoal burner
Spagnolo
carbonero
Italiano
carbonàio
Tedesco
Köhler.
calvòne , nm: carvone,
carbone,
cavone,
crabone 1,
craboni Definizione
linna o àteru (linna cota) torrau agiummai solu a carbóniu, bonu meda po abbruxare ca, po su chi pesat, giaet calorias meda, mescamente su fóssile (crabone de pedra) e no faet fumu; a bortas si pentzat che cosa mala, morta
Modi di dire
csn:
craboni mortu = carbone fatu ma chentza allutu torra; fai comenti fait su carboni (o atzendhet o imbrutat); calvone de ciàcara = fatu cun tzompas de castanzarzu; craboni de frau = carbone fatu a diferente manera (de linna inchesa a bràsia e carrarzada cun terra); èssere a unu calvone = nau de cosa cota, abbruxada, fata a craboni
Frasi
in sas cheas sa linna si faghet a carbone ◊ in su Sulcis bi at minieras de carbone ◊ est niedhu che pixi po su carboni chi portat ◊ donamí unu tzichedhu de binu ca m'iscadrígiat prus de su craboni!
2.
susuncu, si no càmbias vida s'errichesa tua si at a furriare a crabone!◊ cherent fàghere a carvone sa Sardigna totu intrea, riduida a una chea!
Cognomi e Proverbi
smb:
Calvone, Carbone, Carboni, Carvone
Terminologia scientifica
mnr
Etimo
ltn.
carbone(m)
Traduzioni
Francese
charbon
Inglese
coal
Spagnolo
carbón
Italiano
carbóne
Tedesco
Kohle.
calzólu , nm Definizione genia de muredhu chi si faet totu a inghíriu de sa chea (fogàgia), in su pei, po fàere su crabone.
càma , nf: gama 1 Definizione
basca forte in tempus de istade / cama de focu = su budhidori chi fait su fogu
Sinonimi e contrari
acamu,
calammu,
sellente
| ctr.
frios,
friscura
Frasi
su sole alluinat, sa cama leat s'alenu ◊ a s'ora de meigama, a bólidu arribbant is fadas de logu in circa de s'umbra, fuendi sa cama! (M.Maxia)◊ a cama de sole falabo pro batire azicu de abba frisca ◊ is brebeis tenint cama
Cognomi e Proverbi
smb:
Cama
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
ltn.
cauma
Traduzioni
Francese
canicule
Inglese
the height of summer
Spagnolo
canícula
Italiano
canìcola,
solleóne
Tedesco
Hundstagehitze.
càma 1 , nf Definizione ischeadura de is giuales a manu de fundhu (arresurtat un'arcu in is duas bandhas), ue su giuale si ponet in su gatzile de su boe: dhue at logu chi dhi narant camedha / min. camedha Sinonimi e contrari acucuradorju, cambedha 1 Cognomi e Proverbi smb: Cama Etimo srd.
camàda , nf Definizione filera de prantàgia posta (es. chibudha, latuca), prantau in sa terra trebballada po fàere mannu.
camadróxu , nm Definizione logu e umbra inue su bestiàmene passat is oras de sole forte, prus de basca, in s'istade Sinonimi e contrari mediagu, meriadórgiu Frasi is brebeis funt in ciú camadroxu Terminologia scientifica pst Etimo srd.
camaféu , nm Definizione persona lègia, male fata o chi ghetat ària, assimbígiat, a sa martinica Terminologia scientifica zcrn Etimo spn. camafeo.
camài , vrb: acamai* Definizione passare is oras de basca e sole prus forte in su camadroxu, in s'umbra Sinonimi e contrari ammediai 1 Frasi portu is crabas a camai in su corratzu ◊ is brebeis funt camendi in s'umbra.
camaleònte , nm Definizione
genia de animale chi mudat colore de sa pedhe segundhu su bisóngiu po si cunfúndhere cun àtera cosa; in cobertantza, nau de persona chi faet tantas caras comente prus dhi cumbenit
Frasi
ses che unu camaleonte chi si trasformat in tantos colores
Terminologia scientifica
anar, chamaeleon chamaeleon
Traduzioni
Francese
caméléon
Inglese
chameleon
Spagnolo
camaleón
Italiano
camaleónte
Tedesco
Chamäleon.
camallóina , nf Definizione
basca forte de istade cun aera úmida, chi faet sudorare: paret chi s'ària siat ballandho
Sinonimi e contrari
calammu,
crucuju
Terminologia scientifica
tpm
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chaleur étouffante
Inglese
sultriness
Spagnolo
calor bochornoso
Italiano
caldo afóso
Tedesco
Hitze.
camamílla , nf: cambamilla Sinonimi e contrari cabbumilla, caboníglia*.
camàndhula , nf Definizione
castàngia (in cobertantza), trobedha, fàula manna, cosa de no crèdere nada fintzes a dannu de unu
Sinonimi e contrari
caldubba,
candonga,
falandura,
pastòcia
/
imboju,
istibba
/
brussone,
bucicone,
ilbrunzigone,
pinnegosu,
pirríchia,
puini,
prunzu
Frasi
sa pitzinna at secau s'impromita cun isteinzos e camàndhulas mantenèndhesi tra s'amorau betzu e su nobu (A.Satta)
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
histoire,
blague,
prétexte
Inglese
lie
Spagnolo
camándula
Italiano
fandònia,
pretèsto
Tedesco
Märchen,
Ausrede.
camandhulàju , nm Definizione unu chi narat camàndhulas, fàulas Sinonimi e contrari camandhuleri, fanfarrone, immagliatzu, ispacone Etimo srd.
camandhuléri , nm: camanduleri Definizione
chi o chie narat camàndhulas, fàulas
Sinonimi e contrari
camandhulaju,
fanfarrone,
immagliatzu,
ispacone
/
fabularzu,
fauànciu
Frasi
cussa est trampera e camandulera!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
menteur,
fanfaron
Inglese
braggart
Spagnolo
camandulero
Italiano
bugiardo,
smargiasso
Tedesco
Lügner,
Prahlhans.
camanduléri camandhuléri
camanéula , nf Definizione basca e umidore totu impare Sinonimi e contrari calammu, calorarza, camallóina, crucuju Terminologia scientifica tpm.