pistòni 1 pistòne
pistonzàre pistongiài
pistoràda , nf Definizione su pistorare Sinonimi e contrari pistada Etimo srd.
pistoradúra , nf Sinonimi e contrari pistadura, pistamentu, pistorada Etimo srd.
pistorài, pistoràre , vrb Sinonimi e contrari pistae, pistatzare, pistongiai, pistorjare / agiumbare Frasi cincidhendi, un'iscrafedhu budhiu sighint a pistorai, depint mallai ischidonis arbigaus 2. cuche no bi at fastizos chi ti pistorant s'ànima ◊ ant postu su coro pistoradu de Antiogu in pedes de su santu 3. portat una trumba de arràmene totu pistorada Etimo srd.
pistòre , nm Sinonimi e contrari
pistada,
pistadura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
raclée,
volée de coups
Inglese
crushing
Spagnolo
trituración,
molienda
Italiano
pestatura
Tedesco
Zerstoßen,
Schläge,
Prügel.
pistoredhàu , agt Definizione chi est totu pistores, pistaduras Sinonimi e contrari pistadu, pistu Frasi paritzas féminas in cuss'abbolotu sunt abbarradas pistoredhadas (B.Murgia) Etimo srd.
pistóriga , nf Definizione cropighedhu giau in cunfidàntzia, cun is pódhighes, unu pagu a ispitzuladura a trempas; su cropu o ispinta de botu chi si giaet cun su pódhighe mannu a sa birilla, giogandho Sinonimi e contrari bidhighitada, bistínchidu, bistonca, bústicu, isbillongu, pillicu, pistónchina, tzinchillitu Etimo srd.
pistorjàre , vrb Definizione
pistare pruschetotu in su sensu de si pigare múngia, matana, pelea meda
Sinonimi e contrari
pistatzare,
pistongiai,
pistorai
Frasi
in custa terra pistorjada dae milli peleas no si pesat frama chi ómine no cherjat ◊ no est de nemos sa neche e no bi est su bisonzu de bos pistorjare tra frades ◊ che cheriat ispèrdere su fenapu pistorjàndhesi chin su picu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fatiguer,
affliger
Inglese
to weary,
to harrass
Spagnolo
afanarse
Italiano
affaticare,
travagliare
Tedesco
anstrengen,
sich betrüben.
pistórju , nm Definizione su pistorjare, pelea manna, surra Etimo srd.
pistósu , agt Definizione nau de faina, de trebballu, chi giaet pistu, múngia, pelea Sinonimi e contrari inzotosu, matanosu, peleosu, trabagiosu | ctr. discanciosu Etimo srd.
pistrícu , agt, nm: pistrincu Definizione
nau de unu, chi o chie est de manu istrinta, malu a giare, arrestigu, de malugoro, chi isfrutat s'àteru; chi est a míndhigu / lughe pistrinca = paga, tropu bàscia
Sinonimi e contrari
aggantzadu,
assuriu,
cringone,
ingurdone,
limidu,
soridu,
susuncu,
tzecosu
/
usureri
| ctr.
manilalgu
Frasi
fit mere pistrinca chi non at mai partitu unu pane lentu a sas maniales
2.
no sias pistrincu! ◊ mi aperint pistricos ispirallos a mi che ispentumare
Traduzioni
Francese
radin,
pingre,
usuraire
Inglese
usurer,
stingy
Spagnolo
tacaño,
usurero
Italiano
tìrchio,
usuràio
Tedesco
geizig,
Geizhals,
Wucherer.
pistrinchía , nf Definizione
su èssere pistricos, arrestigos
Sinonimi e contrari
aggantzadura,
aggrancidúdine,
asurímini,
limiore,
pistrinconia,
susuncúmini
| ctr.
bonucoro
Frasi
tue no connosches pistrinchia ca su coro ti brotat de corazu ◊ pro pistrinchia tzia Mariannica fit che a su maritu etotu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
avarice,
pingrerie,
usure
Inglese
stinginess,
usury
Spagnolo
tacañería,
usura
Italiano
tirchierìa,
usura
Tedesco
Geiz,
Wucher.
pistrinconàtzu , agt Definizione nau de ccn., chi est pistrincu meda, limidu, arrestigu a s'úrtimu etzessu Sinonimi e contrari aggantzadu, ispítziga, issotzigadore, limidu, spissecu, susuncu Etimo srd.
pistrincòne , agt, nm Sinonimi e contrari pistrinconatzu Etimo srd.
pistrinconía , nf Sinonimi e contrari pistrinchia Etimo srd.
pistríncu pistrícu
pistroncàre , vrb Definizione tochedhare, giare unu cropighedhu a sa síndria, a su melone, po cumprèndhere de su sonu chi faent si funt cotos Frasi su vaticaju si fachet unu ziru in sa vàtica a pistroncare sos prus maturos Etimo srd.
pistróncu pistònca
pístu , agt, pps, nm Definizione
chi dh'ant pistau, chi portat pistadura; de pistare; genia de pelea meda o múngia chi unu si pigat o dhi giaent po calecuna cosa
Sinonimi e contrari
ammarchedhau,
pistadu,
spampaniau
/
afarru,
cadha,
matana,
pista
/
afródhiu,
arraolu,
finitzu,
ischinitzu,
pestighinzu
Frasi
mi bollit mandai in poboresa a bivi pistu pistu ◊ so totu pistu de comente apo curtu ◊ zuto sàmbene pistu
2.
za istat buschendhe, ma za l'apo pistu! ◊ ti ant bene pista e irrobbada ◊ a Cristos l'ant apicadu in sa rughe e totu pistu
3.
bai, no ti pighis pistu po una faci de buciuca! ◊ abarrant in su pistu una noti, ma no ant bistu mancunu sperritu, intamus de pigai pisci de carina ◊ fit innútile a si picare pistu: fit semper indiosau de sa connada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
broyé,
pilé,
abattement,
tourment
Inglese
crushed,
torment,
setback
Spagnolo
machacado,
paliza
Italiano
pésto,
pestato,
batòsta,
torménto
Tedesco
zerstoßen,
Schlag,
Stoß.