afundàe, afundài , vrb: afundhare,
afunnare Definizione
calare o fàere calare una cosa a fundhu in s’abba o àteru deasi; pònnere fundhos, su fundhu a calecunu istrégiu o trastu / afundai una carrada = pònnere su fundhu a sa cuba; afundai un'iscannu, una cadira = pònnere o fàghere su fundhu a unu banchitu o àteru pro sere
Sinonimi e contrari
aciufae,
afangare,
intofare
Frasi
in rocas de nurache che afunno sas raichinas meas
2.
at afundhau sa cadiredha a istoja ◊ tenit s'iscannixedhu afundau a nou ◊ at batidu cadreas betzas a las afundhare
Etimo
ltn.
*affundare
Traduzioni
Francese
couler,
sombrer
Inglese
to sink,
to dip
Spagnolo
hundir
Italiano
affondare
Tedesco
versenken,
versinken.
afundharzàre , vrb Sinonimi e contrari
acambare,
afasciai,
afundhare 1,
imbènnere
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
taller
Inglese
to head
Spagnolo
entallecer
Italiano
accestire
Tedesco
bestocken.
afungurài , vrb Definizione
fàere prus fundhudu
Sinonimi e contrari
aprofundai,
devucare,
indevucare,
istuvucare,
tuvucare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
approfondir
Inglese
to make deeper
Spagnolo
profundizar,
rehundir
Italiano
rèndere più profóndo
Tedesco
tiefer machen,
austiefen.
afurconàre , vrb Definizione
pònnere su furcone, sa népide, genia de maladia chi faet niedhu su granu de is laores
Sinonimi e contrari
abboai,
achichinare,
anneulare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
nieller
Inglese
to affect by smut
Spagnolo
atizonarse
Italiano
ingolpare
Tedesco
tiefer machen.
afutàre , vrb Definizione
pigare (o fintzes giare) afuta, arrennegu
Sinonimi e contrari
achibberare,
airai,
aorcare,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchighiristai,
inchimerai,
incrabudhire,
infelai,
infuterare
Frasi
su pitzinnu l'istrochet pro l'afutare, ma cudhu li daet un'iscabessu ◊ s'assessore faedhanne àltziat sa boghe, si afutat, iscudet punzos a sa mesa (A.Cossu)◊ mi afuto inchietu pro chi tentu no ndhe apo de profetu (B.R.Carbone)◊ si mi afuto est rejone, ca so ispiantadu!
2.
sas pedidorias isfatzidas de sos profitadores ant afutadu a babbu (G.Ruju)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'irriter
Inglese
to lose one's temper
Spagnolo
amoscarse
Italiano
stizzirsi
Tedesco
sich ärgern.
afutíre, afutíri , vrb rfl Definizione
lassare cúrrere, lassare andhare, pigaresidha a pagu incuru, no fàere contu de sa cosa, de un'ofesa, de una chistione
Sinonimi e contrari
impipai 1,
importai,
incodiare,
strafudhai,
strufudhire
Frasi
si ndhe afutit de contes e de barones! ◊ medas de sas lezes si ndhe afutint ◊ proat gustu a minter su didu in sa ferida afutèndhesi de su dolore de su malàidu ◊ is mortus abarrant mortus e no dhis intrat prus nudha: afutassindhi! (A.Garau)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'envoyer,
s'en ficher (vulg.)
Inglese
not to give a fuck
Spagnolo
pasar de
Italiano
fregàrsene,
fóttersene
Tedesco
pfeifen auf.
agegherài , vrb: agiagarai,
agiagherai,
auxagarai,
axagarae,
axagarai,
axegherai,
gegherai*,
zacarare Definizione
fàere mòvere impresse, cúrrere o fuire, pònnere o tènnere tropu presse coment'e ponendho o portandho is canes aifatu
Sinonimi e contrari
assuidari,
assulurgiare,
ispabuciare,
istrajare,
isvalostiare,
salargiare,
stallai,
ussiare
| ctr.
achedare,
asselenare
Frasi
abarradí sétziu, no ti agiàghiris! ◊ is crobus si bidiant bolendi coment'e axegheraus ◊ no mi agabbist de agiagherai su sànguni! ◊ seu triballendi coment'e un'iscrau, agiagarau e fatu!
Traduzioni
Francese
chasser,
déloger violemment
Inglese
to support escaping
Spagnolo
ahuyentar
Italiano
far fuggire,
esagitare
Tedesco
fliehen lassen,
aufregen.
agenàre , vrb: genai Definizione
giare ifadu, fàere àscamu, ischifu
Sinonimi e contrari
annischissai,
ifadare,
ifastizire,
innaentare,
pibincai
Traduzioni
Francese
embêter,
agacer,
énerver
Inglese
to vex
Spagnolo
molestar
Italiano
infastidire
Tedesco
belästigen.
aggafài, aggafàre , vrb: agghefare,
agganfai Definizione
pigare cun fortza, poderare bene a manos / a manu agganfada = a manudenta
Sinonimi e contrari
abbrancai,
acafai*,
aciapai,
afarcai,
afarrancae,
aferrai,
agganciai,
aggarrai,
aggranfare,
agguantai,
carrabbusai
| ctr.
lassai
Frasi
dh'at agganfau, mi dh'at cratzau asuta, dh'at irmarmau! ◊ manus de atzàrgiu dhi aggafant is bratzus ◊ agghefat sa crucurighedha e bufat unu tzicu de abbardente ◊ mi seu agganfau a un'arrampu ma ndi seu arrutu etotu ◊ mi faghiat girare tota sa bidha teníndhemi a manu agganfada
Traduzioni
Francese
saisir,
agripper
Inglese
to grip,
to seize
Spagnolo
agarrar
Italiano
afferrare,
ghermire
Tedesco
packen.
aggafiàre , vrb Definizione
incasciare una cosa in mesu de àteras cun fortza de dh’arrèschere, pistare o istrecare puru; fintzes inghiriare a bratzos o cun àteru una cosa po dha pigare totu
Sinonimi e contrari
afíere,
inciassare,
ingatzinai,
tènnere
/
inchínghere
Frasi
sa zanna mi che at aggafiadu su pódhighe ca si ch'est serrada chentza mi ndhe abbizare
Traduzioni
Francese
serrer
Inglese
to grip
Spagnolo
apretar
Italiano
strìngere
Tedesco
drücken.
aggajàre 1 , vrb Definizione
fàere alligru, cuntentu
Sinonimi e contrari
allegrare,
frogare,
gavisare,
prexai
Frasi
candho bidiat a mie si l'aggajaiat su coro e mi retziat cun sa cara de fémina allegrada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se réjouir
Inglese
to rejoice
Spagnolo
alegrarse
Italiano
rallegrarsi
Tedesco
sich freuen.
aggalenàre , vrb Definizione
pigare sonnu
Sinonimi e contrari
abeliari,
apisulinare,
assograi,
galare,
ingalenare
/
imbasare,
irganzare,
iscadangiai,
sucunzare,
tambai
| ctr.
abbertudare,
ischidare
Frasi
fit in irverru, note de traschia, su sonnu no potia aggalenare (A.Contu)
Traduzioni
Francese
s'assoupir,
entrouvrir
Inglese
to doze off,
to half-close
Spagnolo
adormilarse
Italiano
assopirsi,
socchiùdere gli òcchi
Tedesco
einschlummern.
aggallàre , vrb Definizione
fàere su gallu, is càgios, fàere sa pedhe a tretos tostada e grussa meda
Sinonimi e contrari
abbadhare,
acorgiare,
acorzolare
Frasi
sos pes fint abbituados a totu sos intopos, aggallèndhesi in su corzu, caminendhe chentza botes
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rendre calleux
Inglese
to make horny
Spagnolo
encallecer
Italiano
incallire,
fare i calli
Tedesco
verhärten.
agganciài , vrb: aggantzare,
agghenciai Definizione
pigare o aferrare cun gànciu, forte a manos etotu coment’e pigandho a gànciu, ma fintzes leare o ingòllere aifatu; abbutonare / leare, andhare a manu aggantzada = a manu pigada
Sinonimi e contrari
abbrancai,
acafai,
aciapai,
afarcai,
afarrancae,
aferrai,
aggarrai,
agguantai,
carrabbusai,
mantènnere,
picare
| ctr.
lassare
Frasi
apo bisonzu de èssere aggantzada e nutrida ◊ arrimat su paperedhu e agghènciat s'ampudha de s'àcua ◊ cudhu dh'agghènciat a su bratzu e ndi dhi pigat su dinai! ◊ aggantza su brassolu! ◊ a carrasegare aggantzant a Zorzi in ziru ◊ fut lompindhe a isprèndhere sos cadhos candho dh’ant agghentzau e che dh'ant furau
2.
o truncat o aggànciat! ◊ unu nudha, carchi cosa chi agghentzas o chi pentzas
Etimo
itl.
agganciare
Traduzioni
Francese
saisir
Inglese
to cling,
to catch
Spagnolo
enganchar,
agarrar
Italiano
agganciare,
aggrappare,
ancorare,
prèndere
Tedesco
sich festhalten,
verankern,
nehmen.
aggangàe, aggangài , vrb: aggangare Definizione
pònnere is ganghedhas, s’atzavoga, pigare o istrínghere a gangas, a su tzugu; fintzes pònnere in apretu malu cun calecuna cosa, provare apretu malu ma nau coment'e chi siat a pigare a su tzugu su male, sa dificurtade
Sinonimi e contrari
aggangulitare,
aggangusare,
aggrangugliare,
apuligare,
atuduxare,
atzavogare,
cannari,
martinicare,
strossai
Frasi
chi po mala sorti nostra si ndi acatat, cussu si aggangat a totus!
2.
su ricu zuchiat su póveru aggangàndhelu de fàmene ◊ no ischis canta suferéntzia apo aggangadu deo, bandhidandhe! ◊ contandhe onzunu su passadu s'irmentigaiat sas tribbulias chi in sa vida aiat aggangadu (B.Mazzone)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
étrangler
Inglese
to strangle
Spagnolo
estrangular
Italiano
strangolare
Tedesco
erdrosseln.
aggangrenàre , vrb: aggranghenare Definizione
pigare sa gangrena, mòrrere de infetu, nau de sa carre friada chi si púdrigat, chi no sanat; avelenare; pigare o giare arrennegu meda, tzacu
Sinonimi e contrari
cangrenai,
incangrenae
/
abbelenare
/
afutare
Frasi
piaes aggranghenadas
2.
sas pastíglias chi at bufadu li ant aggranghenadu su sàmbene
3.
no ti aggraghenes ca tantu est totu in debbadas!
Etimo
srd
Traduzioni
Francese
gangrener
Inglese
to become gangrenous
Spagnolo
gangrenarse
Italiano
incancrenire
Tedesco
brandig werden.
aggangulitàre, aggangullitàre , vrb Definizione
pònnere s’atzavoga, sa puligada, istrínghere in su tzugu cun ambas manos a unu de no dhi lassare torrare àlidu ne passare sàmbene
Sinonimi e contrari
aggangusare,
aggrangugliare,
apuligare,
atuduxare,
atzavogare,
cannari,
istrangugliare,
martinicare,
strossai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
étrangler
Inglese
to strangle
Spagnolo
estrangular
Italiano
strangolare
Tedesco
erdrosseln.
aggangusàre , vrb Definizione
pònnere s’atzavoga, sa puligada, istrínghere in su tzugu cun ambas manos a unu de no dhi lassare torrare àlidu ne passare sàmbene
Sinonimi e contrari
aggangae,
aggrangugliare,
aggangulitare,
apuligare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
étrangler
Inglese
to strangle
Spagnolo
estrangular
Italiano
prèndere per la góla
Tedesco
würgen.
agganíre , vrb Definizione
batire o pònnere gana, prus che àteru de papare
Sinonimi e contrari
irfamigare,
sciamigai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
affamer
Inglese
to starve
Spagnolo
hacer pasar hambre
Italiano
affamare
Tedesco
aushungern.
aggarbài, aggarbàre , vrb: grabbare Definizione
giare garbu, fàere a grabbu, bene, giare una forma, trebballare una cosa a manera de dha fàere essire comente si bolet / aggarbai unu bistiri = arranzare unu bestire pro chi ruat bene a chie lu depet pònnere
Sinonimi e contrari
adatai,
bugiardare,
cuncodrai
Frasi
at aggarbadu sas istampas de s'iscala de su carru a berrina e a iscarpedhu ◊ fustes e fustighedhos de su carru fint de linna birde ca si podiant aggarbare chene perígulu de si truncare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
adapter
Inglese
to fit
Spagnolo
modelar
Italiano
adattare,
modellare
Tedesco
anpassen,
modellieren.