cagliài , vrb: cagliare,
callare,
calliai,
calliare,
chellare,
chelliai Definizione
(intrs.) firmare de foedhare, istare o fàere istare a sa muda, citios / callare a sa muda = abarrai citiu
Sinonimi e contrari
acaidare,
assamudare,
atzitare,
atzitire,
cedae,
citire
| ctr.
faedhare
Frasi
si bis, de cagliai bonu est chi procuris! ◊ aiat postu sos amigos in frisciolu, bei leaiat gustu e si caglieit mudu ◊ callamila, no mi ndhe sigas mancu a nàrrere! ◊ de faedhare mai no si chellat narendhe male de dogni persone (A.Zedde)◊ como chella a sa muda! ◊ Maistu, faedhos chellare custos chi sunt abboghinandho!◊ càlladi, calla, chi faghes menzus!◊ tue chelladi, isoloriada, e tue, Andrí, setzidi in cue e lassadha cantare a cussa!
2.
chellaos chellaos, aiant cominciau a trantzire su fenu pro arribbare a s'àtera bandha
Cognomi e Proverbi
prb:
carta cantat e língua càgliat
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
se taire
Inglese
to be silent
Spagnolo
callar
Italiano
tacére
Tedesco
verschweigen.
caglientài , vrb: callentai,
callentare,
cazentare,
chellentare Definizione
giare o fàere caentu in calecunu logu o a calecuna cosa, fàere crèschere sa temperadura: nau de animale fémina, bènnere in more, in calore / callentai is origas a unu = mazare, iscúdere
Sinonimi e contrari
acalorgiae,
acalorire,
caentare,
cheghentare,
iscaentare,
iscaldire
| ctr.
ifridare
Frasi
est callentendusí in su fogu ◊ su soli callentat meda me in s'istadi ◊ est callentendusí is didus cun su súlidu ◊ pigas unu poghedhu de ollu e dhu callentas ◊ cussu fragu bellu chellentat su nasu e su coro!
2.
chi si callentat, cuss'animali, dhi ghetaus su mascu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chauffer
Inglese
to heat
Spagnolo
calentar
Italiano
riscaldare
Tedesco
wärmen.
cajonàre , vrb: acajonare* Sinonimi e contrari
intzimiai
Frasi
cussu bantzigonzu li cajonat dolimentos mannos
Traduzioni
Francese
causer,
occasionner
Inglese
to cause
Spagnolo
causar,
provocar
Italiano
cagionare
Tedesco
verursachen.
calafatài, calafatàre , vrb: calavatare,
callifatai,
carafatare,
caravatare,
colivetai,
colovetai Definizione
istangiare, tupare is istampighedhos de sa linna o de àteru (es. de is barcas, carradas e àteru)
Sinonimi e contrari
imbovai,
istagnai
Frasi
caravatendhe in s'ànima feridas chi tempus no at pótidu cunzare
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
calfater
Inglese
to caulk
Spagnolo
calafatear,
empegar,
embrear
Italiano
calafatare
Tedesco
abdichten.
calamài , vrb: acalamai,
calamiai,
calemai,
callamai,
caramai Definizione
calàresi de su sicore, po mancamentu de abba, de fortzas
Sinonimi e contrari
acalabiare,
allartzanai,
allebigiare,
allizare,
irdebbilitare
/
ammaculiare,
apirchizonare
Modi di dire
csn:
unu frori caramau, calamiau, follas callamadas = tzédidu, tzédidas de su sicore; c. s'atza = dòrchere, pèrdere s'ata (in suspu, sa capatzidade de s'impònnere, de faedhare)
Frasi
s'est calemada sa mata
2.
gopai Giuanni, bosu gei seis de bon'arratza e no si calamat s'atza che gortedhu arruinau! ◊ seu caramada: no tengu balia de nudha, cun cussu pentzamentu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se flétrir,
affaiblir,
se faner
Inglese
to dry up,
to wither,
to weaken
Spagnolo
marchitarse
Italiano
appassire,
infiacchire
Tedesco
ermatten,
welken.
calamistràre , vrb Definizione
fàere improdhos, calamistros
Sinonimi e contrari
abbaunzare,
aciapuciae,
aciarollai,
aciorobedhare,
afioncai,
allarodhai,
improdhai,
incalamistrare,
indrovigare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gâcher
Inglese
to mess
Spagnolo
chapucear
Italiano
pasticciare
Tedesco
beklecksen.
calandrài , vrb Definizione
trebballare s'orrobba a calandra
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
calandrer
Inglese
to mangle
Spagnolo
calandrar,
laminar
Italiano
manganare
Tedesco
mangeln.
calcài , vrb: acracai,
calcare,
carcai,
carcare,
cracai,
cracare 1,
cascare 2 Definizione
ispínghere de pitzu a bàsciu, fàere pesu de pitzu, mescamente cun is peis; atripare, cúrrere aifatu a ccn. po iscúdere, mossigare e àteru, fintzes iscrocorigare, bociare in iscola
Sinonimi e contrari
abbarrigare,
abbaticare,
catigare,
incalcare,
ischitzare
/
corpare,
fichire,
istriulare,
perseghire
/
iscorcorigare
Modi di dire
csn:
cracai s'àxina = catigare sa ua a fàghere binu; cracai orbaci = iscarchiare; giogai a cracai = a su tene tene, a tènnere; cracare a boghes = abboghinare, itzerriai
Frasi
Turcus e Morus, che frumi calau, a cuadhu si ghetant, a isproni cracau! ◊ fut cun sa berrita cracada in faci ◊ custu est piriciou cracau me in domu ◊ no fait mancu a papai ambuàcia comenti festus una borta… chi dhus crachint in pràcia, dhus crachint! ◊ gei ndi portat de cambas po cracai, cussu curridori!…
2.
chi benit s'esatori, cracadhi ferru! ◊ de diora meda est chi ti nci as cracau in cropus cussa fita manna de civraxu!…◊ crachissinci su didu in buca fintzas a sa gannarotza, ca gei dhi fait efetu!
3.
a su gatixedhu, candu bandat a sui, sa mama dhu cracat, ca est istitendidhu ◊ tocat a cracai a perda sa craba, chi si nche istésiat ◊ lah ca ti cracat su sintzu, ca dhoi nd'at meda! ◊ dhoi apu agatau animalis in bíngia e dhus apu cracaus
4.
is duus sirbonis ant cracau a si mossiai s'unu cun s'atru
5.
cracat a boghes e artzat is manos a chelu: iat bintu su pannu!
Etimo
ltn.
calcare
Traduzioni
Francese
fouler,
tasser
Inglese
to press
Spagnolo
pisar
Italiano
calcare,
pigiare
Tedesco
treten.
calcaràre , vrb: carcarare,
carcariare,
cascarare,
cracalai,
cracaliai,
cracariai Definizione
fàere cra! cra!, su cantare chi faent is pudhas, is crobos; fàere cascasina?
Sinonimi e contrari
agrogostiare,
cacariare,
carcagliare,
cocolae,
cracaciai,
iscrocolliare
Frasi
sas pudhas sunt calcarendhe ◊ sas pudhas sunt totu bichendhe e cascarendhe a murmutinu ◊ sas pudhas si ponzeint a carcarare pariat pissighíndhelas su matzone ◊ ite faghides in cue, a cascarare che ranas ispetanne s'abba?
2.
candho càscarat calchi pudhighina, luego issa est cun s'iscóbulu in manu a mundhare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
caqueter,
glousser
Inglese
to make a din
Spagnolo
cacarear
Italiano
schiamazzare,
crocchiare
Tedesco
gackern.
calcariàre , vrb Definizione
su cobèrrere de su pudhu cun sa pudha
Sinonimi e contrari
insedhai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
féconder
Inglese
to fertilize (eggs)
Spagnolo
gallear
Italiano
gallare (il fecondare del gallo)
Tedesco
befruchten.
calchedhàre , vrb: carchedhare,
crachedhare Definizione
tirare craches, mòvere a cropu is cambas, pistare is peis a terra coment'e protesta
Sinonimi e contrari
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
arrebedhai,
calchidare,
callidare,
carcinai,
iscumbarare,
screnciai
Frasi
est carchedhendhe che un'ambidha ◊ como chi ti apo in manu so cuntentu, o ti altzes o ti fales o carchedhes!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
regimber
Inglese
to kick (out)
Spagnolo
recalcitrar,
cocear
Italiano
ricalcitrare
Tedesco
ausschlagen.
calchidàre , vrb: carchidare,
carchitare,
caschidare 1,
crachidare Definizione
giare craches, pigare a craches
Sinonimi e contrari
acalciare,
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
calchedhare,
calchizare,
callidare,
carcinai,
iscumbarare,
screnciai
Frasi
s'àinu a bortas càrchidat puru ◊ peri su poledhu càrchidat e órriat ◊ podera bene su pè de s'àinu po lu ferrare: mih chi cràchidat!
2.
che cadhos si fuint repellados, alburados e postos a crachidare
Etimo
ltn.
calcitrare
Traduzioni
Francese
ruer
Inglese
to kick
Spagnolo
cocear,
recalcitrar
Italiano
scalciare,
ricalcitrare
Tedesco
ausschlagen.
calchizàre , vrb Definizione
giare craches, pigare a craches
Sinonimi e contrari
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
calchedhare,
calchidare,
carcinai,
screnciai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
donner des coups de pied,
ruer
Inglese
to kick
Spagnolo
cocear
Italiano
scalciare
Tedesco
ausschlagen.
calculài, calculàre , vrb: carculare,
craculai Definizione
pònnere in contu, crèdere o cunsiderare de importu; fàere contos, càrculos matemàticos
Sinonimi e contrari
cunciberare,
sumari
/
computai,
contae,
contizare
Frasi
nemos lu càlculat, a isse, siscuru! ◊ ita est, fémina de craculai cussa puru?! ◊ a s'amigu chi méritat istima devias nessi a isse calculare (A.Casula)◊ intendho chi sos babbais sunt fatendhe a litru intreu: ite ministros de Deu los cherides calculare?! ◊ un'ómine non las càrculat nemmancu, custas istralleras, antzis bi gruspit a supra ◊ a mei no m'iat a èssiri craculau mai nemus
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
estimer
Inglese
to appreciate
Spagnolo
calcular,
estimar
Italiano
apprezzare,
calcolare
Tedesco
schätzen,
berechnen.
calendài, calendàre , vrb Definizione
pònnere, iscríere in su calendàriu is cosas de fàere, is atóbios, e àteru, po ammentu, po dhas fàere sa die diata
Sinonimi e contrari
addiae,
calendarizare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dater
Inglese
to date
Spagnolo
fechar,
datar
Italiano
datare,
calendarizzare
Tedesco
datieren.
calendarizàre , vrb Definizione
pònnere, iscríere in su calendàriu is cosas de fàere, is atóbios
Sinonimi e contrari
addiae,
calendai
Traduzioni
Francese
dater
Inglese
to calendarize
Spagnolo
calendarizar
Italiano
calendarizzare
Tedesco
einen Terminplan festlegen.
calèschere , vrb Definizione
erríere a praxere, intostare de s'errisu
Frasi
su imbetzare no ti daet gustu tale de ndhe calèschere!
Etimo
ltn.
*caleschere
Traduzioni
Francese
rire à s'en tenir les côtes
Inglese
to split one's sides laughing
Spagnolo
reírse a carcajadas
Italiano
rìdere a crepapèlle
Tedesco
sich tot lachen.
calibbrài, calibbràre , vrb Definizione
medire e regulare a càlibbru
Sinonimi e contrari
regulare
Traduzioni
Francese
calibrer
Inglese
to gauge
Spagnolo
calibrar,
medir,
aforar (tarare)
Italiano
calibrare
Tedesco
eichen.
calpíre , vrb: acarpire,
carfire,
carpire,
caspire,
crapire 1,
crapiri Definizione
passare in mesu de calecuna cosa o cun calecuna cosa, trapassare una cosa; apèrrere una cosa coment'e isperrandhodha, fresare su pane carasu isperrandhodhu a gurtedhu in is oros po istacare is duos pígios; segare is panes de sa pasta cumossada
Sinonimi e contrari
rúpere,
sarcie,
sumire
/
fresai,
tzacai
Frasi
carpiat purpa e ossu su càntigu chi mandhaizis ◊ linna tosta: la podet carpire solu sa bistrale manna ◊ s'abba chi at fatu at carpidu terra meda ◊ carchi tubbu perdindhe at carpidu su muru, sa bòveda ◊ inoghe fit unu buscu de chercos, élighes, rú e mudeju chi azigu bi carpiat sa colora!
2.
sas cochidores fint chie sétia in ghenna de furru, chie pronta po carfire in sa prugajola ◊ su pane fit cotu, carfiu, carasau e fatu a piras
Etimo
ltn.
carpere
Traduzioni
Francese
pénétrer,
fissurer
Inglese
to penetrate
Spagnolo
penetrar,
hender
Italiano
penetrare,
fessurare
Tedesco
durchdringen,
eindringen.
caltàre , vrb: caltzai,
caltzare,
cartare,
cartzai,
cartzare,
cratzai 2 Definizione
fàere o pònnere iscarpas, cartu (o ferros a peis a is animales), pònnere is mígias; intrare o pònnere acotzu a calecuna cosa po dh'afortigare mescamente in sa parte bàscia, in su pei
Sinonimi e contrari
imbotai
| ctr.
iscurtzai
Modi di dire
csn:
cartare s'arbada, su picu = annúnghere unu bículu de ferru a sa punta cossumida; cartare unu muru = irboidare a tretu tretu su fundhamentu suta de unu muru fràigu fatu prenendhe su bóidu a muru etotu; cartzai de ogus a unu = abbaidàrelu in frimmu, a fitu a fitu, meda; cartàresi suta a ccn. = istrumpaidhu a terra ponendidhu asuta pro dhu iscúdiri
Frasi
nos cartamus bene, no andhamus iscurtzos, no! ◊ a nois nos cartat su tale mastru ◊ si cratzat e s'iscrutzat ◊ dèu de fillus ndi tèngiu ses e no arrennèsciu mai a dhus cratzai ◊ su frailàgliu devet cartare s'ebba chin ferros novos ◊ custu est su primu cosinzu chi apo cartzau
2.
su fundhamentu de custu muru l'amus totu cartadu a bículu bículu pro crèschere s'istàntzia de artària abbassiendhe su pamentu ◊ atzegadu de su fele, si lu at cartadu suta e li at dadu cosa de irbrenugadas
3.
commo seus sennoricas e nosi depeus abbituare cartzadas
Etimo
ltn.
calceare
Traduzioni
Francese
chausser
Inglese
to put on
Spagnolo
calzar
Italiano
calzare
Tedesco
anziehen.