carasiài , vrb: caraxai,
crasiai Definizione
frigare, suíghere un'arremu de sa carena e fintzes sa pasta; a logos, carinnare
Sinonimi e contrari
afrigongiai,
friai,
ifricatzare,
scrovinai,
sfrigongiai
/
ciuexi,
soíghere
/
carignai
Frasi
si ti benit càncuru a su piscioni, carasiadhu! ◊ cun sa manu at sodigau a carasiai su fillu nendu is brebus po su dolori de brenti ◊ serbit s'ollu po mi carasiai
Etimo
ltn.
charaxare
Traduzioni
Francese
frotter,
masser
Inglese
to rub
Spagnolo
frotar,
amasar
Italiano
strofinare,
massaggiare
Tedesco
reiben,
massieren.
caraterizài, caraterizàre , vrb Definizione
distínghere cun o po calecuna cosa
Traduzioni
Francese
caractériser
Inglese
to mark (out)
Spagnolo
caracterizar,
distinguir
Italiano
caraterizzare
Tedesco
kennzeichnen.
caratzàre , vrb: coratzare Definizione
pònnere sa caratza o faciola in cara, po no si lassare connòschere (po su malu o fintzes po divertimentu a carrasegare)
Sinonimi e contrari
afaciolai,
ammascherai,
carotare,
incaratzare
| ctr.
iscaratzare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
masquer,
déguiser
Inglese
to mask
Spagnolo
disfrazar,
enmascarar
Italiano
mascherare
Tedesco
maskieren.
carcagliàre , vrb: cracagliare Definizione
su cantare o fàere sa boghe de is crobos, de is arranas
Sinonimi e contrari
agrogostiare,
cacariare,
croidare
Frasi
ube sos rios e benos abbas currentes no ana cracagliendhe istat sa rana intro de sos pojos pienos (P.Serra)◊ sas contularzas las intenno colenne in sa carrela, carcaglienne parent pudhas (G.Tilocca)
Terminologia scientifica
bga
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
croasser
Inglese
to crake
Spagnolo
garznar
Italiano
gracchiare
Tedesco
krächzen.
carcaxài , vrb: cracaxai Definizione
cúrrere, lòmpere a unu po dhi fàere male, brigare, giagarare; fàere cracamúngia, gherrare a unu a brulla, betandhodhu a terra e faendhodhi catigati / cracaxai su procu = istrumpare e trobeire
Sinonimi e contrari
calcai,
perseghire
Frasi
funt gruis veras carcaxadas de su stori ◊ cracaxadhu, cussu piciochedhu, ca mi est donendi istrobbu! ◊ comunu e istadu ti cracaxant de impostas ◊ dh'at cracaxau sa malària ◊ margiani at cracaxau un'àtera angionedha!
Traduzioni
Francese
persécuter
Inglese
to persecute
Spagnolo
perseguir
Italiano
perseguitare
Tedesco
verfolgen.
carcinài , vrb: acarcinai,
carcinari,
cracinai,
cranciai,
crancinai Definizione
giare craches, pigare a craches; fàere cun tzacu, a dispetu, sa cosa chi unu no bolet
Sinonimi e contrari
acromai,
acumbuai,
arrampedhai,
arrebbellai,
calchedhare,
calchidare,
incumerare,
screnciai
/
cadredhai
Frasi
su molenti at apuntau is peis e at carcinau ◊ bandant a sartai e a cranciai, ca funt cumenti a mobentis in s'arxoba! ◊ ti arregordas candu dh'iat cranciau su cuadhu? ◊ su muenti cràcinat a peis paris
2.
a mamma dha fatzu carcinai ma no mi coju cun d-unu béciu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
donner des coups de pied
Inglese
to kick (out)
Spagnolo
cocear
Italiano
scalciare
Tedesco
ausschlagen.
cardampulài , vrb Definizione
rfl., ispassiare, pigare passatempos, istare in giru
Frasi
sa scialema de is annus chi floressint si at a fai istrumbu de is dis brebèscias chi no as a podi cardampulai ◊ tui cardàmpulas e giogas: ses bona feti po cardampulai?
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'amuser,
intriguer
Inglese
to amuse oneself
Spagnolo
divertirse
Italiano
trastullarsi,
trescare
Tedesco
trödeln.
cardiàre , vrb Definizione
giare sa càrdia, callentare (ferru o àteru metallu) fintzes chi essit abbrigau agiummai de s'iscagiare
Sinonimi e contrari
abbrigai,
arrubiai,
arrujire,
cardigiai,
ingrujare,
orruviare
2.
ti at a inchèndhere semper de piús a fundhu finas a ti cardiare sa cusciénscia (N.Puggioni)
Etimo
spn.
caldear
Traduzioni
Francese
chauffer au rouge
Inglese
to make red-hot
Spagnolo
caldear,
calentar al rojo
Italiano
arroventare
Tedesco
zum Glühen bringen.
carelàre , vrb: carellai,
carellare,
cuerelai,
cuerelare Definizione
intrare o pònnere in giustítzia a unu po calecuna cosa
Sinonimi e contrari
cramari,
dannuntziai,
incherellare,
tzitare
Frasi
m'abbàida a mi carellare de fura!…◊ issu si fiat carellau cun d-unu chi dh'iat fuedhau mali ◊ bandu a ti carellai a su pretori ca mi as iscutu!
Etimo
itl.
quarellare
Traduzioni
Francese
porter plainte
Inglese
to bring an action against s.o
Spagnolo
querellar
Italiano
querelare
Tedesco
verklagen.
cariàre , vrb Definizione
suíghere, trebballare a istrecadura sa farra impastada, sighendho cun fortza fintzes a candho sa pasta essit bella lisa e de totunu andhare; frigare, faendho pagu o meda fortza, cun sa pranta de is manos o cun sa matza de su pódhighe un'arremu o unu tretu de carena addoloriu, bogau, atrotigau o àteru (ma fintzes po gustu, a allisadura, a istringidura); foedhandho de cosas díligas, tocare a tropu, pistare (ma si narat fintzes cariare sa pedhe conciada)
Sinonimi e contrari
ciuexi,
iscarasciare 1,
soíghere
/
apalpedhare,
aplopodhare,
cariedhare,
pistae,
surrai
Frasi
passabat notes intregas inturtandhe, cariandhe e tendhendhe
2.
penso no as a chèrrere cariadu pro sos isfortzos tuos! ◊ ndh'est rutu dae su carru e como lu sunt cariendhe pro che li torrare unu pè bogadu
3.
càriat subra de palas su bàrriu pesosu…◊ sa zente fit totu cariendhe miséria, cussos annos de annada mala ◊ e s'iscoberint mudandha e camija, cària cària e tòcami toca! ◊ si ti cheres cariadu beni, za che tenzo unu bellu fuste!…◊ no ti càries sos ogros ca ti faghet peus a ratinzu: pònedi collíriu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pétrir
Inglese
to knead,
to massage
Spagnolo
amasar,
masajear
Italiano
gramolare la pasta,
massaggiare
Tedesco
kneten.
carigài , vrb: carigare Definizione
fàere a càriga, nau mescamente de sa figu ma fintzes de àteros frutos / carigàresi de unu = pagaresindhe, vengaisí
Sinonimi e contrari
acalabiare,
acalamai,
addormicare,
allacanae,
allartzanai,
allizare,
ammustiai,
apabassai
Frasi
sa figu cota, si no ndh'est bodhida, si che càrigat dereta ◊ sa figu si ponit in su soli a carigai ◊ sa figu est carighendi
2.
za mi ndhe at fatu, ma mi ndhe so carigadu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sécher des figues
Inglese
to desiccate
Spagnolo
secarse (de la fruta)
Italiano
assecchire (détto di frutta)
Tedesco
trocken werden.
carignài , vrb: acarignai,
carignare,
carinnare,
carinniai Definizione
pigare a carignos, istare castiandho cun atentzione e praxere sa persona istimada
Sinonimi e contrari
acarissiai,
ammorare,
frandhigare,
imbimbinare
Frasi
si setzit, mi carignat, si riparat in bratzos mios ◊ unu bentu lébiu lébiu ti fait intendi cument'e unu fruscinamentu chi cument'e un'anninnia ti carignat ◊ ti mi astringhes a sinu e mi carignas, mi nínnigas, mi cantas e mi apentas (G.Sini)◊ su beranu paret carignadu de sole e chelos giaros ◊ sa mama carignàt su pipiu passendidhi lébia sa manu in sa faci sudada e abboboscada po sa callentura
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
caresser
Inglese
to caress
Spagnolo
cariciar
Italiano
accarezzare
Tedesco
liebkosen.
carmieràre , vrb Definizione
pònnere su carmieri, regulare is prétzios de is cosas a bèndhere comente faet unu guvernu a manera chi no crescant po aprofitamentu
Traduzioni
Francese
taxer
Inglese
to control the price of officially
Spagnolo
establecer el precio político
Italiano
calmierare
Tedesco
Höchstpreise amtlich festsetzen.
carminài, carminàre , vrb: craminai,
craminare,
craminari,
garminare Definizione
ispilusare, bogare de pare sa lana po dh'aprontare a dha filare: foedhandho de banitas, serbit po dhas fàere prus modhes, candho sa lana (o crinu) est abbatilada o no totue parívile a fortza de dhue crocare
Sinonimi e contrari
acramiai,
balminare,
irgardare,
isgraminare,
isparpedhare,
laminare
Frasi
candu is matalafus funta de crinu tocàt a dhus craminai assumancu una borta a s'annu
2.
po fàere su nènnere s’isterret unu pratu cun lana infusta e in pitu dhue ponent lentixa, trigu, biada, órgiu, tres cígiris e s’imbúsciat cun lana craminà
Etimo
ltn.
carminare
Traduzioni
Francese
carder
Inglese
to card
Spagnolo
cardar,
escarmenar
Italiano
scardassare
Tedesco
kratzen.
carotàre , vrb: acarotare*,
corotare Definizione
pònnere sa carota, sa caratza o màschera in cara po no dha connòschere
Sinonimi e contrari
afaciolai,
caratzare
| ctr.
iscaratzare
2.
impupas carotadas s'irghelant in su caminu
Traduzioni
Francese
déguiser
Inglese
to mask
Spagnolo
enmascarar,
disfrazar
Italiano
mascherare
Tedesco
maskieren.
carrabbugliài, carrabbulliài , vrb: acarrabbullai Definizione
lòmpere de mala manera a unu, a una cosa, cracare, iscúdere, gherrare
Sinonimi e contrari
barriare,
carrabbusai,
crazugai
Frasi
candu su noti abarramu a s'orbetu mi carrabbugliàt su sintzu ◊ gei ses afrodhocu: ita ti ant, carrabbulliau is gatus? ◊ un'ómini at carrabbulliau una picioca, aprofitendisindi
Traduzioni
Francese
attaquer
Inglese
to assail
Spagnolo
asaltar
Italiano
assalire
Tedesco
angreifen.
carrabbusài , vrb: carrabbuzai Definizione
lòmpere de mala manera a unu, pònnere is manos a pitzu, betare a terra
Sinonimi e contrari
abbrancai,
acafai,
aciapai,
afarcai,
afarrancae,
aferrai,
aggafai,
aggarrai,
carrabbugliai,
crazugai,
tènnere
Frasi
carrabbusau siast! ◊ passànt de is fuedhus a is cropus: si carrabbusànt, s'iscarenànt, si mussiànt ◊ me in su nuraxi dhoi fiant is cortilis, chi serbiant po óminis, animalis e fintzas po carrabbusai is inimigus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
attaquer,
assaillir
Inglese
to attack
Spagnolo
agredir,
acometer
Italiano
investire,
attaccare
Tedesco
anstoßen.
carragiài, carragiàre, carragliàre , vrb: carrajare,
carralzare,
carrargiare,
carrarjare,
carrarzare,
carraxai,
carrazae Definizione
ammontare cun calecuna cosa (trastu, orrobba, terra, àteru chi si ponet o arresurtat in pitzu) siat po su fritu, po cuare, po aprigu, difesa, po tudare e àteru
Sinonimi e contrari
acarragiai,
acuguzare,
ammantai,
assacarrare,
cratzai,
imbusciae,
incarralzare
| ctr.
iscarragiare,
iscuguzare
Frasi
su pàrracu intregat su letzolu a su giàcanu e custe carràgliat a Santu Bainzu ◊ su trainu in sa badhe si est drommidu intro de su letu carralzadu de nie ◊ sa leada est totu carrarzada de romasinu, almidha e àteras erbas fiagosas
2.
si aiat carragliatu sas oricras e si aiat tentu sa conca chin sas manos ◊ iscummitu ca ti carraxant is fémmias a usu de musca! ◊ pro carrarzare a isse mi so postu deo in pregiudíssios mannos ◊ aiant carragiau púncias in mesu a s'orruga
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
couvrir
Inglese
to cover
Spagnolo
tapar,
cubrir
Italiano
coprire,
sommèrgere
Tedesco
bedecken.
carrài , vrb: carrare Definizione
ingòllere, portare cosa a carru, ma si narat po css. manera de ingòllere cosas de unu logu a s'àteru; nàrrere male de unu / s'ogu est carranne = s'ogru (malàidu) est bogandho malesa
Sinonimi e contrari
abbiaxai,
acarrigiai,
batire,
carrutzare,
poltare
Frasi
est tota die carrendhe linna cun s'àinu ◊ chie no tenet àteru, carrat sa linna a codhu ◊ a s'incunzada carrat a domo sua trigu e orzu ◊ faghiant sos fogarones cun su sarmentu chi aiant carradu sos pisedhos
2.
sos bentos sunt carrendhe nie, fritu, abba, bolasina ◊ sa gherra no est cosa de bi brugliare ca carrat morte, fàmine e corrutu (P.Canu)
3.
mancari ndhe li carrent de onzi iscera, de pecos, eo los lasso cantare! ◊ sigheit a nàrrere contras a cudha carrèndheli canta arga bi aiat in su muntonarzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
transporter
Inglese
to transport
Spagnolo
transportar,
llevar
Italiano
trasportare
Tedesco
befördern.
carralciàre , vrb: carrasciare Definizione
fàere o ispudare carràschios, isprugadura de prumones, de is bruncos
Sinonimi e contrari
carraschiare,
iscarraschiare,
sdarrasciai,
sflemmai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
expectorer
Inglese
to expectorate
Spagnolo
expectorar
Italiano
espettorare
Tedesco
aushusten.