bufonài , vrb: bufonare Definizione
pigare a unu a errisu, a brullas, a cullonu, a bregúngia, a befa
Sinonimi e contrari
abbefiare,
befai,
brugliare,
ciascare,
collonare
Frasi
ti ses bufonadu de tanta zente, tue! ◊ a bufonare cun su fogu est comente a si chircare sa morte ◊ bos ndhe sezis bufonendhe, de isse ◊ peri su babbu at bufonau a su fizu prus mannu ca fit galu a códias a si cojubare
Etimo
itl.
buffonare
Traduzioni
Francese
bouffonner,
plaisanter
Inglese
to play the fool,
to laugh at
Spagnolo
vacilar
Italiano
burlare,
buffoneggiare
Tedesco
verspotten,
Possen reißen.
bufutzàre , vrb Definizione
bufare, alligrare a binu (o àteru deasi)
Sinonimi e contrari
acirrai,
aciumai,
bíbere,
bufae,
bufetare,
bumbare
Frasi
est allegru che pítzalu ca at bufutzadu (G.Ruju)◊ sos seros los ispiliat cun cuss'angazu de su compare bufutzendhe e riendhe a sa maconatza
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
boire
Inglese
to sip
Spagnolo
beber
Italiano
bevicchiare
Tedesco
saufen.
bugiardàre , vrb Definizione
trebballare calecuna cosa a iscrapedhu po dhi giare una bisura
Sinonimi e contrari
aggarbai
Frasi
est bugiardendhe sa zente essendhe bia
Traduzioni
Francese
modeler,
sculpter
Inglese
to mould,
to sculpt
Spagnolo
moldear,
esculpir
Italiano
modellare,
scolpire
Tedesco
modellieren,
behauen.
bugliàre , vrb: (bu-gli-a-re)
buliare Definizione
murigare o mòvere a forte, pònnere a tréulu; bogare a fora
Sinonimi e contrari
abbolojare,
abborotai,
abbuligiai 1,
istriulare,
sciumbullai
/
bulliare
Frasi
su muntone de su trigu in s'azola si bugliaiat cun triutos pro lu bentulare ◊ nois buliamos s'abba de sas funtanas cun càlamos de ruo ◊ s'abba de su riu est buliada ◊ cantas renas bei at in sa marina, dólimas ti si potant buliare! (Cucca)◊ su bentu sighit a buliare donzi cosa ◊ s'impeleu mi búliat su sàmbene
2.
nois buliamis sas ciàciaras a rios
Traduzioni
Francese
bouleverser
Inglese
to upset
Spagnolo
revolver
Italiano
sconvòlgere
Tedesco
erschüttern,
durcheinenderbringen.
bugliàre 1 , vrb: (bu-glia-re) buliai
Definizione
fàere o nàrrere brullas / búglia bugliendhe = pariat ca no fiat berus e fiat berus etotu
Sinonimi e contrari
brugliare,
bufonai,
buglitare,
chestiare,
ischeltiare
Frasi
cun su binu candho est bonu no cheret chi si bi búgliet, ca poi chi si che ingúgliet si búgliat de su padronu! (Piras)◊ intrat búglia bugliendhe e s'imbreagat
Cognomi e Proverbi
prb:
búglia búglia si narat sa veridade
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
plaisanter
Inglese
to joke
Spagnolo
bromear
Italiano
scherzare
Tedesco
scherzen.
bullài , vrb: bullare Definizione
pònnere su bullu, su timbru a unu paperi, marcare is misuras a manera chi s'iscat chi funt giustas e singialent bene is cantidades; fintzes imbrutare, pònnere singiale a pistadura
Sinonimi e contrari
marcare,
punciai
Frasi
misura e pesu funt duas cosas e dogna tanti tocant bulladas (Urru)◊ nd'est beniu cun d-unu metru sentza de bullai!
2.
si daes sa peràula e no la muntenes ses bulladu, mih!
3.
sas mudandhas sunt bullatas (G.Cabras)
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
timbrer,
marquer
Inglese
to stamp
Spagnolo
sellar,
timbrar
Italiano
bollare
Tedesco
stempeln,
abstempeln.
bulliàre , vrb Definizione
bogare a fora, essire o fuliare atesu cun fortza, de botu
Sinonimi e contrari
betae,
botulare,
foliai,
frundhire,
ilbulliare,
irbentulai,
iscavulai,
salliai,
iscelliare,
scabiossai
Frasi
cussos che cherent bulliados fora, ca sunt malos a pagare! ◊ ti ndhe búllio sas dentes a iscantarzada! ◊ sa màchina chi l'at rugadu che l'at bulliadu atesu ◊ si li leghet in sa cara sa bramosia chi l'est bulliandhe dae s'ànima ◊ apo postu su late a còghere, mi ch’est bulliadu e che at mortu fintzas su fogu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
flanquer
Inglese
to hurl
Spagnolo
arrojar
Italiano
scaraventare
Tedesco
schleudern.
bullíre , vrb: pullire Definizione
nau de is matas, bogare pigiones, cambos noos; nau de un'iferta, brotare, bogare, isparare
Sinonimi e contrari
brionire,
briorare,
broculare,
brotai
Frasi
as a bullire dae raighinas, ma sunt sempre fruedhas pirastrinas! (Cubeddu)
Traduzioni
Francese
prendre sa source
Inglese
to spring up
Spagnolo
brotar
Italiano
pullulare
Tedesco
hervorsprießen.
bumbugliàre , vrb Definizione
sa moida chi faet s'abba, coment'e budhindho, candho calat a meda in is errios
Sinonimi e contrari
bumbullonare,
gurgulliare
Frasi
su bumbugliare de trainos e rios, in iscóglios sos búrulos marinos ◊ s'abba bumbúgliat falendhe in sos rios
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bouillonner,
gargouiller
Inglese
to gurgle
Spagnolo
gorgotear
Italiano
gorgogliare
Tedesco
gurgeln.
bumbuliscàre , vrb Definizione
fàere su gurgulisci, sa crocoladura in su gúturu, genia de samunóngiu chi si faet poderandho abba o meighina in su gúturu serrau e faendho essire pagu pagu de ària
Sinonimi e contrari
gargarizai
Traduzioni
Francese
se gargariser
Inglese
to gargle
Spagnolo
gargarizar
Italiano
gargarizzare
Tedesco
gurgeln.
bundhàre , vrb: abbundai* Definizione
giare, produire, bogare a meda, nau mescamente de funtanas, de terras e àteru
Sinonimi e contrari
abbenai,
abbundiri,
rebbucare 1
| ctr.
mancai 1
Frasi
asciuta su sucutu de cussos ojos chi sunt bundhendhe làgrimas! ◊ bundhat sa vida in noa gioventura, bundhet sa terra frutos e laores! ◊ frisca continu ti bundhet sa vena de maju bellu in lughe e armonia (P.Casu)◊ sa funtana de Luitu sichit a bundhare ◊ in beranu s'erba bundhat ◊ custa est terra chi bundhat
Traduzioni
Francese
abonder
Inglese
to produce plenty of
Spagnolo
abundar
Italiano
produrre mólto,
in abbondanza
Tedesco
viel hervorbringen.
burrusciàre , vrb: abburrusciare Definizione
consumare sa cosa, mescamente chentza bisóngiu, a tropu, perdendhodha
Sinonimi e contrari
aperdimentare,
distrúere,
irbaire,
isburrusciare,
ispazetare,
ispèldere,
istravuciare,
sparafiai
Traduzioni
Francese
gaspiller
Inglese
to squander
Spagnolo
despilfarrar,
derrochar,
dilapidar
Italiano
scialacquare
Tedesco
vergeuden.
busàre , vrb Definizione
girare, furriare, mòvere coment'e a molinadura; trebballare a busa
Sinonimi e contrari
businare,
busitare,
girai,
musinare 1
Frasi
busare sa marrocula ◊ su marroculone fit un'ispetàculu a lu bider busendhe intro de s'apusentu ◊ ballendhe, comare busat che sedatu in sedatajola!
2.
pustis isparitzadu, si poniat sas otzeras e si seiat in s'oru de sa ziminera a busare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
voltiger
Inglese
to twirl,
to roll
Spagnolo
revolotear
Italiano
volteggiare,
ruzzolare
Tedesco
kreisen,
rollen.
bustàre , vrb: ustare Definizione
fàere bustu, papare a mesudie
Sinonimi e contrari
gustai*,
merendhare,
pràndhere
Frasi
andhade a missa, chi a su bustare già bi penso deo! ◊ est tochendhe mesudie e sa zente ghirat a bustare ◊ su mesudie falamus a domo a bustare
Traduzioni
Francese
déjeuner
Inglese
to dinner
Spagnolo
almorzar,
comer
Italiano
pranzare
Tedesco
zu Mittag essen.
busudhàre , vrb Definizione
nàrrere o foedhare de calecuna cosa pentzandho in su malu
Sinonimi e contrari
assumbrire,
malissare,
sudhare
Frasi
sa cosa est picandhe prétziu: sa zente est busudhandhe chi sa neche est de su dòllaru ◊ sa zente busudhat chi cussa súrbile s'est aposentada in su palatu de dommo cumonale ◊ sos carabbineris li sunt compudandhe su locu e sa zente est busudhandhe contu de ricatos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
soupçonner,
douter
Inglese
to suspect
Spagnolo
sospechar
Italiano
sospettare
Tedesco
verdächtigen.
butàre , vrb Definizione
torrare de s'istògomo sa cosa chi unu at papau; sartare, essire fora; foedhare male de ccn. / b. sàmbene = fai sacrifícius mannus, ispudai sànguini
Sinonimi e contrari
arrevesciai,
bòmbere,
bombitai,
caciae,
rebessare
/
afolfigare
Frasi
su frailarzu paret unu moro che chi s'inferru ndhe l'apat butadu (P.Casu)◊ est giustu chi s'inferru butet in sinu tou fàmine e peste (P.Mossa)
2.
mi ant tochedhau sa zanna: mi nche butat su coro… no est cosa de bonu! ◊ un'istrepitzu paret chi mi che butet su coro, ma est solu unu lèpore chi mi colat in daennantis ◊ ti ch'est butandhe su dinare dae uricras!
3.
s'ala chi li pistidhat no cumprendhet e butat subra de chie no l'ofendhet ◊ sa buca la zughet che vulcanu butendhe de continu fogu allutu (D.Ena)
Etimo
itl.
buttare
Traduzioni
Francese
rejeter,
vomir,
rendre,
médire,
dire du mal
Inglese
to throw up,
to speak badly
Spagnolo
vomitar
Italiano
rigettare,
sparlare
Tedesco
brechen,
schlecht reden (über+Akk.).
butoníre , vrb Definizione
foedhandho de matas, bogare, ammadurare butones
Sinonimi e contrari
abbuturare,
aguxai,
aportzedhare,
indroghie,
ocire,
sbutonai
Frasi
in martu sas àrbures sunt totu butonindhe ca sunt apunta a isparare ◊ custos fiores sunt totu butonindhe pro fiorire ◊ sas olias butonint pro fàghere su fiore
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pousser des bourgeons,
bourgeonner
Inglese
to bud
Spagnolo
brotar,
acogollar
Italiano
gemmare
Tedesco
knospen.
butulài, butulàre , vrb Definizione
fuliare a fora
Sinonimi e contrari
bessai,
birare,
bocare,
gessai,
revessare
Frasi
su bi ndhe pònnere de avassu, totu ndhe butulaiat ◊ butulaincedhu a foras, su piciocu! ◊ medas pensant chi po nci butulai sa miséria de domu dhus agiudit su ischèsciri sa limba sarda!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déborder
Inglese
to overflow
Spagnolo
rebosar
Italiano
traboccare,
stravasare
Tedesco
überlaufen,
umgießen.
cabadhàre 1 , vrb Definizione
cicire o andhare a cuadhu
Sinonimi e contrari
cabadhicare,
cadhighinare,
incosciai
Frasi
cabadhaiant in chelu serenu, binchidores de sa morte
Traduzioni
Francese
monter à cheval
Inglese
to ride
Spagnolo
cabalgar
Italiano
cavalcare
Tedesco
reiten.
cabài , vrb: calai,
calare,
calari,
callai 1 Definizione
andhare de unu logu o de unu tretu artu a unu in bàsciu; menguare de calecuna cosa, bènnere mancu, andhare istorra istorra (fintzes nau de sa salude); orrúere coment'e perdendho is fortzas po sonnu o istrachia; nau cun arrennegu, istare, asseliare in d-unu logu; nau de su tempus, bènnere, arresurtare
Sinonimi e contrari
abasciai,
abbaltare,
achirrare,
conai,
falare,
ingullire,
menguai,
rúere
| ctr.
alciare,
ampiai,
pigai 1
Modi di dire
csn:
cabai ogu = tancare ogru, drommire; cabai in sonnu = rúere de su sonnu, bènnere su sonnu; calai su prantu = essire sas làgrimas, prànghere; calaisí a unu = imbrenugàresi, betàresi a unu pro li pedire cosa; calai sa chighirista a unu = irmurrare, fàghere abbassiare sas pretesas de unu; calai de prétziu = imbaratire; calaisincedha = ingullíreche, crere una cosa; calai in benas = piàghere meda (de una cosa); arriu, frúmini calau = riu essidu, bogadu, prenu prenu de abba de comente at próidu meda; calai su pei a ccn. cosa = pònnere su pè subra de ccn. cosa, fintzas istrecai; callabecalla sole = candho su sole si ch'est betendhe, intrendhe
Frasi
calandi a bàsciu, de ingunis, ca ndi arruis! ◊ no est cabau un'istídhiu de àcua! ◊ fata, cota e calandedha! ◊ ti ndi cabat sa boada a usu de unu cani arrabiau! ◊ chi nci dhu calint che perda in corropu! ◊ erriu chi calat no pudescit
2.
mi est calara sa vista ◊ a mimi mi est calara sa pressioni ◊ Fulanu at fatu su cala cala fintzas chi si ch'est mortu
3.
a s'iscurigadroxu mi plaxit a castiai sa dí chi calat ◊ su soli nc'est calau
4.
caledi in domo, cantu chi ses semper caladu peri sos magasinos bufenne!
5.
candu mi pigu arrennegu no arrennèsciu a nci cabai nudha! (A.Garau)
6.
ndi dhi est calau su prantu ◊ dhi est calau su sonnu ◊ fatzu meigama: a su piciochedhu naradhu a no fai budrellu, ca ariseu no mi at lassau cabai ogu! ◊ abbellu abbellu dèu puru mi calu in sonnu
7.
gei dhu bis s'annada lègia chi ndi est cabada!
Cognomi e Proverbi
smb:
Caladu
Traduzioni
Francese
descendre
Inglese
to lower
Spagnolo
bajar
Italiano
calare,
scéndere
Tedesco
hinuntergehen.