sa , art, prn: cià,
tza Definitzione
artículu impreau po acumpangiare e distínghere su númene fémina sing. (sa barra, sa corte, sa domu, sa fémina, sa gana, sa lepa, sa mama, sa nue, sa panatera, sa pipia, sa sorri, sa téula), andhat sèmpere bene apostrofau cun númenes chi cumènciant cun vocale (s'ànima, s'arte, s'eréntzia, s'intrada, s'ispina, s'olia, s'ortalíssia, s'umbra): si ponet sèmpere cun númenes upm. (es. sa folla, sa méndhula, sa nuxedha, s'olia, sa musca) e candho inditant su paru, s'arratza, totu sa genia (es. sa craba = totu is crabas, su paru cràbinu, sa fémina = totu is féminas, su paru fémina); che a totu is artículos est pronúmene puru (cun significau de cudha, sèmpere cun su prn. relativu chi aifatu ca si agatat in fràsias acapiadas apare); cun prep.: a, cun, de, in, pro sa (in srd. no faet mai “articolata”!); su pl. sas, is, as / a/c.: cun númene de parentela inditat sèmpere cussu chi apartenet o pertocat a sa persona-sugetu de sa fràsia (es. Antoni est bénnidu cun sa muzere; sa muzere est essida a cumandhu = cale muzere? cussa de s'ómine chi seus naendho / in sa de... = anch'e ..., a che… (sèmpere gente); sa ’irgonza!… = ita brigúngia!
Frases
sa die de sa Sardinna ◊ sa domu de sa mama ◊ o sa tzia!, o sa meri!
2.
sa chi mi piaghet mi chírrio ◊ mi pigu sa chi istimu dèu, a mulleri ◊ piga sa chi boles
3.
sa pudha mia criat in sa de compare ◊ a sa de su conaju bi andhaiat àtera zente ◊ unu de sos chimbe fradighedhos andheit a sa de babbu e lu pregunteit, ma babbu lu giagareit nèndheli a si ndhe torrare a sa de nois
4.
Antoni fit cun sa muzere ◊ su pipiu est cun sa mama
Ètimu
ltn.
ipsa
Tradutziones
Frantzesu
la,
celle
Ingresu
the,
that
Ispagnolu
la
Italianu
la,
quélla
Tedescu
die,
jene.
sacramentài , vrb: sacramentare Definitzione
giare is sacramentos; rfl. pigare is sacramentos / mòrrere sacramentadu = cun is sacramentus (cunfessau, comunigau, oliau)
Tradutziones
Frantzesu
administrer les sacrements
Ingresu
to administer the sacraments to (s.o.)
Ispagnolu
sacramentar
Italianu
sacramentare
Tedescu
die Sakramente spenden oder austeilen.
salvadòre, salvadòri , agt, nm: sarbadore Definitzione
chi o chie sarbat: su Sarbadore = su Cristos (si ponet meda a númene de ómine: po fémina, Farora, Forica, Salvatorica)
Frases
dai meda sa trista umanidade de unu salvadore fit apitu
Sambenados e Provèrbios
smb:
Salvadori
Tradutziones
Frantzesu
sauveur
Ingresu
saving,
the saviour
Ispagnolu
salvador
Italianu
salvatóre
Tedescu
Retter,
Erlöser.
sas , art, prn Definitzione
artículu e fintzes prn. fémina pl.: dhue at bidha (Luras) chi est su solu art. pl. po númenes mascu e fémina
Sinònimos e contràrios
is
Frases
sas féminas, sas mamas, sas cosas, sas domos, sas lughes, sas bidhas ◊ sas manos che a su milesu, chi contaiat sas arantzos cun su pè!◊ si fit a li torrare sas colpos chi mi at dadu!…
2.
sas chi mi piaghent mi còmporo! ◊ torra luego, mih, no fetas de sas tuas!
Ètimu
ltn.
ipsas
Tradutziones
Frantzesu
les
Ingresu
the,
them
Ispagnolu
las
Italianu
le
Tedescu
die.
scadracilài , vrb: iscadranchilare*,
scardacilai,
scardacillai,
scardancilai Definitzione
segare is cardanchiles a un'animale (po fàere dannu a su mere)
Sinònimos e contràrios
irdarcilae,
scardanchinare,
scarracillai,
scarrengibai
Frases
si ndi arregordais su corrinu de is bacas scardacilladas? ◊ no ant a cantai prus su prantu po is tírrias ne is revesas chi scardancillant is bacas
Tradutziones
Frantzesu
couper le jarret
Ingresu
to cut the hocks
Ispagnolu
desjarretar
Italianu
sgarrettare
Tedescu
die Hachsen durchschneiden.
sciodhài , vrb: sciudhai Definitzione
dhu narant de bestimentos (mígias, mudandhas, magliones e àteru, mescamente segundhu sa genia de materiale o de tessíngiu) candho si che faent meda prus largos; illadiare, istrecare, pistare; fintzes nàrrere in giru cosa chi no si depet, iscoviare; nau de gente, chi est chentza fortzas, arréndhia
Sinònimos e contràrios
ifodhonare,
ilfodhonare,
illariodhare,
illasaredhare,
irbrofodhare,
istiriolare,
sciabudhai,
sciadhonai
/
iscassetare,
lendhare,
sciodhuedhai
Frases
custas mígias si funt totu sciodhadas de cantu funt bècias ◊ s'olàsticu de is mudandas est totu sciodhau
2.
papa cantu ndi bollis ma no isciodhis s'àgina! ◊ mi est arribbada una granata e mi ndi at pigau una camba, mi dh'at totu sciodhada
3.
is féminas gei abarrant pagu a sciodhai: ndi ant prenu totu sa bidha!
4.
est una fémina totu sciodhada ◊ candu oberit buca, cussu, sciodhat su fuedhu ◊ seu totu sciodhau de s'arretroxa ◊ cussus bastàscius pudéscirus mi ant totu sciodhau, mi tirànt in duus, mi nci ant furriau a farrancas a susu ◊ est cosa de si sciodhai de s'arrisu! ◊ cussus portant su coru sciodhau ma no dhu faint a biri
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
délabrer
Ingresu
to chip the rim
Ispagnolu
ensancharse
Italianu
slabbrare
Tedescu
ausweiten.
sciollài , vrb: irfozare*,
isciollai,
sfollai Definitzione
istacare o pèrdere sa fògia; nau de is metallos abbrigaos, bogare ischerdas, ischintídhias / s. s'àxina = ispollaidha de su pàmpinu
Sinònimos e contràrios
irfozire,
sfollitai
Tradutziones
Frantzesu
effeuiller
Ingresu
to strip the leaves off
Ispagnolu
deshojar
Italianu
sfogliare,
defoliare
Tedescu
entblättern.
segalatràngas , nm Definitzione
chie istat sèmpere segandho sa passiéntzia, giaendho ifadu, istrobbu
Sinònimos e contràrios
aconciabbraghetas,
arremiculu
Frases
custas segalatrangas si che sunt andhadas e pagu bi at mancadu chi no mi ndhe apant bogadu sos ojos
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
casse-pieds
Ingresu
pain in the neck
Ispagnolu
pelma
Italianu
rompiscàtole
Tedescu
Nervensäge.
segudài, segudàre , vrb Definitzione
agatare, cassare, aciapare a unu faendho dannu, in farta, fuendhosiche, ma fintzes solu andhare aifatu, sodigare
Sinònimos e contràrios
acometare,
aggreghestare,
assitiai,
cucai,
scolliri,
sejare,
sichire,
sodigai
Frases
los ant segudados furendhe ◊ eite pro los segudare ponindhe fogu: si no bi ndh'at de los pistare chei s'azu!…◊ mi so sonniadu levendhe unu sirbone e mai lu podia segudare (P.Pisurzi)◊ si ti ségudo deo, faghindhe cussa faina, as a bídere chi buscas!
2.
sos duos compares si saludant e onzunu segudat peri su caminu sou ◊ chi ti ponit infatu cussu ti ndi ségudat
Ètimu
ltn.
*secutare
Tradutziones
Frantzesu
prendre en flagrant
Ingresu
to catch (in the act),
to reach
Ispagnolu
sorprender,
coger,
pillar
Italianu
sorprèndere,
raggiùngere,
cògliere in flagrante
Tedescu
überraschen,
nachkommen.
sesúgia, sesúja , nf, nm: sisuja,
sisuju,
susúgia,
susuja,
susuza Definitzione
est una genia de lóriga de loru o pedhe crua chi si ponet a su giuale, in mesu in mesu, po dhue intrare sa punta de sa timona de su carru o sa canna de s'arau / pinnicare o fortzicare sa cosa, sa zente che susuja = fàere a unu gànciu, atrotigare, acancarronare
Sinònimos e contràrios
agione,
alasoni,
bagione 1,
cajone 1,
fatzolu 1,
giussòrgia
Terminologia iscientìfica
msg
Ètimu
ltn.
subjugia (lora)
Tradutziones
Frantzesu
anneau d'un joug
Ingresu
strip of leather joining the top flail to the handle
Ispagnolu
barzón
Italianu
gombina
Tedescu
Lederriemen im Pflugbaum.
sos , art pl, prn Definitzione
artículu chi acumpàngiat is númenes mascos in sa forma de su plurale: s'impreat fintzes coment'e prn.
Sinònimos e contràrios
is
Frases
sos babbos, sos fizos, sos tios, sos frores, sos animales
2.
sos de domo, sos de como, sos de fora, sos chi cherent gai
Ètimu
ltn.
ipsos
Tradutziones
Frantzesu
les
Ingresu
the
Ispagnolu
los
Italianu
i,
gli
Tedescu
die.
spetzài, spetzàri , vrb Definitzione
segare, istacare sa petza de s'ossu (spetzari = segare, fàere a orrugos linna o àteru)
Sinònimos e contràrios
isprupare
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
écharner
Ingresu
to strip the flesh off
Ispagnolu
descarnar
Italianu
scarnare
Tedescu
entfleischen.
stalladúra , nf: staxadura Definitzione
su istagiare unu pegus, su che dhu istesiare de sa chedha, su separare duas chedhas de bestiàmene innanti betadas a unu (che in is cumones); fintzes cosa chi si ponet in mesu coment'e tramesu
Sinònimos e contràrios
stallamentu,
stallu 1
2.
una stalladura de linna separàt is duus bixinaus
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
sortie du troupeau
Ingresu
separation from the flock
Ispagnolu
el descarriar
Italianu
sbrancaménto
Tedescu
Absonderung aus der Herde.
su , art, prn: ciú,
tzu Definitzione
artículu impreau po acumpangiare e distínghere su númene mascu singulare (su babbu, su corpus, su fillu, su logu, su mare, su nàrrere, su pane, su para, su pentzai, su pipiu, su soli, su tempus), si apòstrofat sèmpere cun númenes chi cumènciant cun vocale (s’amore, s’antigóriu, s’artículu, s’ereu, s’erriu, s’ollu, s’ómine, s’ortu, s’ufrore): si ponet sèmpere cun númenes singulares upm. (su chíghere, su frori, su pische, su péssighe, su pibitziri) e candho inditant su paru, sa genia (es. su porcu = totu is porcos, sa porchina; su cuadhu = totu is cuadhos, su paru cadhinu); che a totu is artículos est pronúmene puru (agiummai sèmpere cun su prn. relativu chi aifatu ca si agatat in fràsias acapiadas apare) e si podet pònnere a su postu de cudhu, cussu, sa cosa, calesisiat cosa o idea; cun prep.: a, cun, de, in, pro su (sèmpere istacaos ca no mudat ne art. e ne prep.); pl. is, sos / a/c.: cun númene de parentella inditat sèmpere cussu chi apartenet o pertocat a sa persona 3ˆ in sa fràsia (es. su pobidhu – de sa fémina chi seus naendho – est andau a segai linna) o unu calesiògiat, in generale; su sardu no ponet mai artículu ne cun númene personale e ne cun sambenau / su ’e… (númene de bidha) = sartu, terrinos de… (bidha); su ’e domo = chini est de domu, chie faet parte de sa famíglia; como, su chi est est! = est aici e citu!, si acuntentaus de cussu, comenti est si dhu pigaus; su de…, su no… (+ vrb) = lómpidas a…, cunsiderau su fatu chi…; cussu [efetu, arresurtau] est su… + prop. = po curpa, po neghe de…
Sinònimos e contràrios
ita
Frases
o su pastore! o su meri! o su dutore! o su mastru!
2.
su de domo podet istare fintzas gai ma su de fora, un'istranzu, cheret tratadu menzus ◊ fai su chi bolis! ◊ nàrami su chi so, no su chi fia! ◊ dhus alabant po su chi faint ◊ si fait su chi si podit ◊ custu est su chi dhoi fiat iscritu ◊ su chi mi ses tue mi est isse ◊ su chi est su minore est su mannu ◊ su chi tenet cosa in contràriu si abboghet! ◊ su chi faghes andhat bene ◊ su chi benit nos leamus! ◊ su chi mi azuat lu pago ◊ chini est su chi ti at saludau? ◊ sa zente narat fintzas su chi no est ◊ depes ligi su ci mi ant iscritu!
3.
su de s'intèndhere totu custa moida cheret nàrrere chi est proindhe meda ◊ su de fàghere gai isse cheret nàrrere chi andhaiat bene gai! ◊ su de no èssere torradu a como, at tentu dannu ◊ non mi mancat su de fàere! ◊ sunt annados a sant'Antoni in su de Macumere ◊ su porcu forrogat ◊ su barracoco s'iferchit in sa méndhula ◊ bae a ti fàghere fintzas una zoronada: su chi est est! ◊ proite l'iscries su de mi nàrrere? ◊ cussu est su nu èssi torrau prima! ◊ cussu est su no ti ndhe pesare chito!
4.
Damiana fiat ascurtendi is contzillus de su pobidhu
Ètimu
ltn.
ipsu(m)
Tradutziones
Frantzesu
le,
celui,
ça
Ingresu
the,
that
Ispagnolu
el,
lo
Italianu
il,
quéllo,
ciò
Tedescu
der.
tartalía , nf, nm: tataliu,
tatalliu,
tratabia,
tratalia,
trataliu,
tratalliu,
trotobie,
trotoia Definitzione
sa frisciura (de pegus piticu, mescamente de angione) imbodhigada in sa napa, cun s'istentina e fata a orrostu
Sinònimos e contràrios
fressura,
revea,
tatareu
Frases
femu fúrria fúrria coment'e una tratalia posta a araxi a fogu ◊ si che at mandhigadu totu su tratalliu ◊ tratalios, cordedhas e boltados fint in bancas in terra aparitzadas ◊ fit aprontendhe su tatalliu de duos anzones chi aiat mortu
Terminologia iscientìfica
mng
Ètimu
itl.
frattaglie
Tradutziones
Frantzesu
fressure à la broche
Ingresu
pluck roasted on the spit
Ispagnolu
asaduras asadas en el espetón
Italianu
coratèlla còtta allo spièdo
Tedescu
am Spieß gebratene Geschlinge.
tzantaréssu , nm Definitzione
iscutulada, cropu (de isciàbbula) chi si giaet cun sa lama de ciatu
Ètimu
spn.
Tradutziones
Frantzesu
coup du plat de l'epée
Ingresu
blow with the flat of the sword
Ispagnolu
cimbronazo,
cintarazo
Italianu
piattonata
Tedescu
Schlag mit der flachen Klinge.
tzurumbecàre , vrb Definitzione
èssere cun sa conca a tontonadas, lassare orrúere sa conca dormindhosi cicios, tènnere sonnu meda de no poderare sa conca firma
Sinònimos e contràrios
abbiocare,
sconchiai,
sconcoinai,
tzilibbecare,
tzinghirinare,
tzumbecare
Frases
si tzurumbeco subra su piatu diventat sónniu finas su ricatu ◊ bae e corcadiche, chi ses tzurumbechendhe!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
hochement de tête à cause du sommeil
Ingresu
to lose one's head balance for the sleep
Ispagnolu
cabecear
Italianu
tracollare della tèsta per il sónno
Tedescu
Kippen des Kopfes aus Schlaf.
uschíndhe , avb: oschindhe Definitzione
a part'e annata, de su restu…, mancari gai…: a logos dhu narant po como / uschindhe uschindhe = comogomo, un'iscuta como
Sinònimos e contràrios
aparteannata
Frases
uschindhe, dae su palatu si vidiant artziandhe in su chelu pallas de unu fumu píchidu ◊ uschindhe, mannos e minores sunt ligaos tra issos dae sos bisonzos piús de comente si podet pessare (G.Chironi)
Tradutziones
Frantzesu
d'autre part
Ingresu
on the other hand
Ispagnolu
por otro lado
Italianu
d'altrónde
Tedescu
anderseits,
übrigens.
vavàtza , nf Definitzione
sa bandha de aintru de is còscias
Terminologia iscientìfica
crn
Tradutziones
Frantzesu
partie intérieure de la cuisse
Ingresu
inside face of the thigh
Ispagnolu
entrepierna
Italianu
fàccia interna della còscia
Tedescu
Innenseite des Oberschenkels.