Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

irbariàre , vrb: irvaliare, irvariare, isvariare Definition essire dae tinu, no arrexonare prus, essire macu deunudotu; dhu narant fintzes in su sensu de fàere atentzione a ccn. àtera cosa po abbacare dolore, dispraxere, afrigimentu Synonyms e antonyms ammachiae, dessessire, fatzellare, ibariae, ilgirare, iscansae, issentire, istinare, vogliare / disaviare, istrabiare 1 | ctr. atinai, atoare Sentences medas imbriagos irvàriant ◊ sas frebbas lu faghent isvariare ◊ sempre sàbia e prudente ses istada ma custa bolta ses isvariendhe ◊ sa vetzesa lu fit irvalianne ◊ totu su tempus colatu in galera l'at irvaliatu ◊ azummai ndhe irbàriat de su dannu chi at tentu in famíllia 2. at cumpresu cantu mannu fit su dolore suo e at chircadu de l'irbariare nàndheli cosa ◊ aggràssias chi mi sezis imparandhe: sinono s'àsiu mi diat irbariare! Etymon spn. Translations French délirer, devenir fou English to go mad, to rave Spanish desvariar Italian vaneggiare, impazzire German irrereden, verrückt werden.

irbarratzàre , vrb: isbarratzare, isbarritzare, sbaratzai Definition leare, bogare totu de unu logu, a manera de dhu lassare buidu, límpiu; fintzes bèndhere, ispaciare Synonyms e antonyms ibboidare, ilbagantare, ilgavantare, illichidare, irbascaramenare, spilai | ctr. imbarratzare Sentences isbarritzada e mundhada s'arzola, b'isterriant sas mannas pro triulare (G.Addis)◊ li benzeit sa punta de isbarratzare s’apusentu de su padronu 2. babbu si est acuntentau de che irbarratzare sa buteca dae duos cassiones Etymon itl. Translations French déblayer, débarrasser English to clear away Spanish despejar Italian sgomberare, sbarazzare German räumen.

irbarriàre , vrb: isbarriare, isvarriare Definition calare, fuliare o pònnere su càrrigu in terra, bogare fintzes solu una parte de su càrrigu; lassare a is àteros ccn. cosa trebballosa o chi no praghet Synonyms e antonyms ilgarriare, illichidare, lassai | ctr. barriare, carriai Sentences irbarriamichendhe unu pagu, ca totu custu no lu poto! ◊ amus irbarriadu su càmiu de sa linna ◊ bi sunt sos càmios chi s'irbàrriant desesi 2. custas cosas las depes fàghere tue e las irbàrrias a mie?! Translations French décharger English to unload Spanish descargar Italian scaricare German entladen.

irbasolàre , vrb: irvasolare Definition nàrrere isciolórios, cosas chentza fundhóriu, de pagu sustàntzia Synonyms e antonyms ibentiare, illeriare Sentences candho giuchent una tassa de binu, sos ómines istant irbasolandhe e ripetindhe sa matessi laredha ◊ dàssalu irbasolare, chin custos issudhos chi si nch'est cravandhe in conca! Etymon srd. Translations French délirer English to rave Spanish desvariar, vanear, disparatar Italian vaneggiare German irrereden.

irbatulàre , vrb: isbatulare Definition pigare e iscúdere a calecunu logu o cun calecuna cosa; pistare, catzigare Synonyms e antonyms abbanzare, aciociai, acorpai, arropai, isciúdere Sentences candho no la cheret intèndhere li cheret irbatuladu puru! ◊ at leadu unu cantu de fuste russu, totu nodosu, pro l'isbatulare ◊ l'aiant agatadu ischervijadu in s'oru de su tirighinu: su cadhu l'aiat isbatuladu a terra ◊ a s'isbàtula isbàtula, sa limba nostra la matratant e narant chi no giuat prus 2. isbàtulant… pro disisperu, istradones de mundhu, andhantanos, a cheghentare dies a sole anzenu! Etymon srd. Translations French battre, frapper English to knock Spanish sacudir Italian picchiare, sbàttere German schlagen, klopfen.

irbentràre , vrb: irbrentare, sbrentai Definition bogare su matzàmene de sa bentre a unu pegus pangau Synonyms e antonyms immatare, immativuzare, irbudhai, isbuserigare, isbuzare Etymon srd. Translations French éventrer English to eviscerate Spanish destripar Italian sventrare German ausweiden.

irberzinàre , vrb: irverzinare, isverzinare, isvirginai, isvirginare, svirginai Definition leare sa verginidade, tocare o cumenciare calecuna cosa ancora ínnida, mai tocada, nau mescamente in su sensu de tocare sa fémina chi no at mai provau ómine Synonyms e antonyms sciortari Translations French déflorer English to deflower Spanish desflorar Italian sverginare German entjungfern.

irbesciài, irbessiàre , vrb: irbissiare, irvessiare, isbesciare, isbessare Definition furriare o tròchere a un'ala nau mescamente de un'arremu chi a s'ifortzu si che movet de s'annoigadórgiu Synonyms e antonyms bocare, ilgiogare, illogare, innoigare, irbièscere, irdroghillae, isconzare, isgioghedhare, scadrogai, sciadhie Sentences giuto su pè drestu isbesciadu ◊ dh'iat tirada finas a cantu dh'iat irbesciau is brassus Etymon srd. Translations French se fouler, se luxer English to dislocate Spanish dislocar, torcer Italian slogare German verrenken.

irbianchíre , vrb: isbianchire, isbianchiri Definition fàere biancu, prus biancu, prus craru, essire biancu cambiandho colore: nau de su pilu, essire canu, arbu Synonyms e antonyms ilbiadire, iscolorire / incanire Sentences sa pira, candho lompet, de birde porrale irbianchit Translations French blanchir English to become white Spanish blanquear Italian imbianchire German weiß machen.

irbicàre , vrb Definition segare orrughedhos pruschetotu de is oros de s'istrégiu de terra o de imbidru Synonyms e antonyms ibbichitare, irmossighedhare, isbichillitare, isorichedhare, spisedhae, spissigorrai, spistorai / abbicai Sentences irbicare una tatza, una tzíchera, unu pratu Etymon srd. Translations French ébrécher English to chip Spanish mordisquear Italian sbocconcellare German knabbern an.

irbitzàre , vrb: ilvitzare, irvissiare, isbitzai, isbitzare, isvitzare, sbitzai Definition pèrdere, bogare o fàere lassare un'abbitúdine, unu vítziu, un'imbitzu Synonyms e antonyms disabesare, disacostumai, ismeliare, ispònnere isvisciare, scotiai | ctr. abbetuare, avesai, imbisciare Sentences sa pudha mia criat in sa de compare: no ndhe la poto isvitzare de peruna manera! ◊ de candho cussu est abbitendhe a domo tua no ndhe lu poto isbitzare! Etymon itl. divezzare Translations French déshabituer English to disaccustom Spanish deshabituar, desacostumbrar Italian disavvezzare, disabituare German abgewöhnen.

irbojàre , vrb: irvojare Definition pònnere bene o iscapiare cosa betada o intrada apare de malu betu, istrobicare; essire o bogare de pare, ispicigare, iscrobare, lassare; fintzes fàere in lestresa Synonyms e antonyms istrepojare, istrobillai, strogai / chirrare, disgagiai, ibbortare, iscrobare, lassai | ctr. imbogiare Sentences irbojare sos pilos, sas funes, sos presorzos ◊ candho sos fiados si ammisturant za bi ndhe cheret a los irbojare!… 2. no los irbojes cussos zòvanos, ca si cherent bene! ◊ commo, za chi no càmbias tue a li lassare picare s'ammorau chi cheret, fiza tua secat sas funes e irbojat! ◊ commo est chin su maridu e no irbojat prus! ◊ su pitzinnu no s'irbojat mai dae su zaju, ca li at amore ◊ sas bichinas sunt issias a irbojare sos duos pitzocos ca si fint matzucandhe ◊ si est a irvojare, ajó ca contamus sa robba! 3. lestru, irvoja e camina! Etymon srd. Translations French débrouiller English to extricate Spanish desenredar, desembrollar Italian districare German entwirren.

irborrocàre , vrb Definition betare in is borrocus, orrúere a bàsciu de mala manera Synonyms e antonyms atrabentare, ispantumare, isperrumai, issussiare 2. su zocalleri colabat supra de unu cànnabu ghetau tra unu palatu e s'àteru aggarrau a unu fuste longu pro no che irborrocare a zosso Etymon srd. Translations French précipiter English to hurl down Spanish derrocar, derribar Italian dirupare German abstürzen.

irbrofodhàre , vrb Definition fàere o essire a fodhe, illargare, pigare un'àtera forma prus larga Synonyms e antonyms ilfodhonare, infodhonare, istiriolare, sciabudhai, sciadhonai, sciodhai Etymon srd. Translations French déformer English to put out of shape Spanish deformar Italian sformare German aus der Form bringen.

irbrossàre , vrb Definition segare sa brossa, is pillonatzos de una mata, pruschetotu de su truncu Synonyms e antonyms brossare, immodhitare, irfroghedhare, ischesciai, ispudhonare | ctr. imbrossai Etymon srd. Translations French ébourgeonner English to strip of leaves Spanish deschuponar Italian scacchiare German ausgeizen.

irbrueràre , vrb: irbruinare, ispluerare, isprughinare, ispruinai, ispruinare, ispruirai, spruinai Definition iscutulare o arregòllere su pruine, limpiare de su pruine Synonyms e antonyms ispiugherare, ispiurare, sterinniai | ctr. imbruinare, imprugherare Sentences is féminas s'intendiant ispruirendu sa mobbília Etymon srd. Translations French épousseter English to dust Spanish desempolvar Italian spolverare German abstauben.

irbruinàda , nf: isproinada Definition su irbruinare, su limpiare su pruine / giare un'isproinada a ccn. = fàghere meda menzus o prus de isse, lassàreli su bruine coment'e binchíndhelu currindhe Synonyms e antonyms ispiugherada / ttrs. ipiubarada | ctr. impiubarada Etymon srd. Translations French coup de chiffon English to dust Spanish desempolvadura Italian spolverata German Abstauben.

irbrunchiàre , vrb: isvrunciare, ivrunciare Definition iscúdere; segare s'atza a unu, nàrrere cosa a briga, in contràriu, fintzes po giare imparu Synonyms e antonyms aciotai, aciotarai, afrustai, passillai / certai, irmurrare, irvapiare 2. si los isvrúncias, luego si annuzant Etymon srd. Translations French tancer English to scold Spanish reprochar Italian rimbrottare German ausschelten.

irbudhài, irbudhàre , vrb Definition bogare sa budha a fora, segare sa bentre (a unu, a ccn.); in cobertantza, fintzes bínchere giogandho, in su giogu (cun posta) Synonyms e antonyms immatare, irbentrare, sbudhai Etymon srd. Translations French éventrer English to prolapse Spanish destripar Italian sbuzzonare, prolassare German vorfallen.

irbuscàre , vrb: sboscai Definition segare is matas, illimpiare su terrenu segandhondhe su matedu Synonyms e antonyms immatai, ispatare | ctr. imbuschire Translations French déboiser English to disafforest Spanish deforestar Italian disboscare German abholzen.