irbrenugàda , nf: irbrinucada, isbenujada Definizione cropu de benugu Sinonimi e contrari ilgrenucata Frasi si l'at cotadu suta e leadu a irbrenugadas ◊ peta de anzone arrustu… manigade, no sunt mancu irbrenugadas, no! Etimo srd. Traduzioni Francese coup de genou Inglese blow with the knee Spagnolo rodillazo Italiano ginocchiata Tedesco Kniestoß.

irdarcilàe , vrb: isarchilare, isaschilare, isaschilai Definizione iscadranchilare is animales, segare su cadranchile (po fàere dannu); fintzes atzopiare, segare a iscambadura Sinonimi e contrari iscarronare, scadracilai, scardanchinare, scarracillai, scarrengibai / assopiai Frasi pro dispetu, tziu Matiu aiat isarchiladu duas bacas a tziu Batista 2. Zubanne su craparju est totu bida topu, isarchilau, a baculedhu ◊ pacubene meu, fipo tzopu, isarchilatu! 3. sas cambas de sos funnos istrempaiant a terra chin d-unu tzocu búitu, isarchilatas dae sa urvajola Etimo srd. Traduzioni Francese couper le jarret Inglese to cut the hocks Spagnolo desjarretar Italiano sgarrettare Tedesco die Hachsen durchschneiden.

irdentàdu , pps, agt: identau, irdentau Definizione de irdentare; chi est chentza dentes, chi at pérdiu dentes Sinonimi e contrari ildentigonadu, isdentigadu, ismarruncadu | ctr. indentiu Traduzioni Francese édenté Inglese toothless, broken the teeth Spagnolo desdentado Italiano sdentato Tedesco zahnlos.

irdentàe, irdentàre , vrb: isdentai, isdentare, sdentai Definizione bogare o pèrdere dentes Sinonimi e contrari ilmarruncare | ctr. indentie Etimo srd. Traduzioni Francese édenter Inglese to break the teeth Spagnolo romper, perder, sacar los dientes Italiano sdentare Tedesco die Zähne verlieren.

irfozàre , vrb: isfogiare, isfozare, sciollai Definizione betare, segare o pèrdere sa fògia, nau de su matedu Sinonimi e contrari irfozire | ctr. infollai Frasi in tempus de sicore meda sas àlvures s'isfozant ◊ totu acurtzu a sos budrones semus irfozendhe sos fundhos de sa bide Etimo srd. Traduzioni Francese effeuiller Inglese to strip the leaves Spagnolo deshojar Italiano sfogliare Tedesco entblättern.

irfrenàre , vrb: isfrenare Definizione pigare e trantzire, lassare andhare su frenu; istare, andhare, fàere chentza régula, coment'e chentza frenos Sinonimi e contrari | ctr. frenae Traduzioni Francese ôter le frein Inglese to release the brake on Spagnolo desatar Italiano sfrenare Tedesco die Bremse lösen, entfesseln.

irfundhàdu , pps, agt: irfundhau Definizione de irfundhare; chi no portat fundhu o che dh'ant segau Sinonimi e contrari ifundhadu, sciundau Traduzioni Francese défoncé Inglese bottomless, broken the bottom of Spagnolo desfondado Italiano sfondato Tedesco bodenlos.

irfurràre , vrb: isfurrare, sforrai Definizione bogare de su forru; fintzes imbentare a cudha manera, bogare a pígiu Sinonimi e contrari sciorrai | ctr. iforrare Frasi sa mama irfurravat su pane e lillu davat, modhe e cajente 2. sa pintura moderna, o Cimabue, oe t'isfurrat tzertos istrominzos oscuros che istranos indovinzos, legos che imbreagos rue rue! 3. su gorropu impercat e irfurrat chin tràpulas, ispéntumas e nurras (L.Loi) Etimo srd. Traduzioni Francese retirer du four Inglese to take out of the oven, to churn out Spagnolo deshornar Italiano sfornare Tedesco aus dem Backofen herausnehmen.

irgrustiàre , vrb Definizione istesiare de su grústiu (chedha) una parte de is pegos Sinonimi e contrari iscamedhare, iscedhai, iscrobare, istagiai, istellare, istropedhare, strumai 1 Etimo srd. Traduzioni Francese faire sortir du troupeau Inglese to take from the flock Spagnolo descarriar, retazar Italiano sbrancare Tedesco aus der Herde absondern.

irmeudhàe, irmeudhàre , vrb: irmidudhare, irmiodhai, smoedhari Definizione bogare o pèrdere su meudhu, pèrdere sa fortza Etimo srd. Traduzioni Francese enlever la moelle, épuiser Inglese to weaken, to take the marrow out Spagnolo desmeollar, debilitar Italiano smidollare Tedesco das Mark herausnehmen aus, entkräften.

irpilíre , vrb Definizione pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu in sa pedhe, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria Sinonimi e contrari aciuciudhae, altudhire, arpilare, assunciudhai, aturtudhire, atzultzudhare, impriutzai Traduzioni Francese donner la chair de poule Inglese to give s.o. the creeps Spagnolo erizarse el pelo Italiano far venire la pèlle d'òca Tedesco eine Gänsehaut bekommen.

irregràre , vrb: irrejare Definizione bogare su mele, is regras o brescas de su casidhu Etimo srd. Traduzioni Francese extraire les rayons de miel Inglese to extract the honey from (the combs) Spagnolo castrar Italiano estrarre i favi Tedesco Honig schleudern.

is , art, prn Definizione artículu plurale siat de númenes mascu e siat de númenes fémina: sos, sas, os, as (is cosas, is coros/corus, is domos/domus, is dannos/dannus, is féminas, is ómines/óminis, is pipias, is pipios/pipius); che is àteros artículos, s'impreat fintzes in càmbiu de unu númene e balet totu cudhos, cudhas, cussos, cussas, cun su prn. relativu chi fatante / is de domo = sos de famíllia, sos parentes prus custrintos Sinonimi e contrari sas, sos Frasi sentza pònnere versu trudu iscrias a is amigos otavas o currentina! ◊ is óminis funt diferentis de is féminas ◊ chi si morint is cadhos e is boes, is ferros ti dhos betas… a paneri! 2. is de Tonara narant "fígiu, fògia de nuge no ne bògio"◊ depeus torrai gràtzias a totus is chi ant crétiu in custu ◊ is chi ant inténdiu bengant totus a innòi! ◊ is chi ant acabbau podint andai ◊ is de su bighinau dhi ant intrau cosa a papare Etimo ltn. ipsis Traduzioni Francese les, ceux, celles Inglese the Spagnolo los, las, aquellos, aquellas, quienes Italiano i, gli, le, quélli, quélle, colóro Tedesco die, jene, diejenigen.

isabiàre , vrb: isapiare Definizione bogare su pigione de s'abe, fàere fuire o istesiare s'abe po bogare su mele; essire a giru Sinonimi e contrari ischissurai / irmelare Frasi sos mògios sunt prontos e como est ora de isabiare ◊ at isapiau una dechina de mojos e at fatu deche pedhes 2. tue as solu isapiatu sas averes chi ant prenatu sos anticos de s'eréntzia! (G.Farris) 3. isàpiant sos alligros zovanedhos che unu bolu de mariposas (G.Brocca) Etimo srd. Traduzioni Francese démieller Inglese to extract the honey from Spagnolo desmelar Italiano smielare Tedesco auspressen.

isarrigài , vrb Definizione fàere male, pònnere dolore a is errigos (tretu bàsciu de s'ischina) Sinonimi e contrari iderrigari, illumbai, illumbedhare, irrenare Etimo srd. Traduzioni Francese éreinter Inglese to break the back of (s.o) Spagnolo desriñonar Italiano direnare Tedesco lendenlahm machen.

iscaldíre , vrb: iscardire, scardiri Definizione giare o fàere caente in ccn. logu o a calecuna cosa; ispitzulare, freare sa pedhe a fortza de frigare cun cosa tostada Sinonimi e contrari acalorire, caentare, caglientai, cheghentare, iscaentare, iscardillare / friai, malandrare | ctr. ifridare Frasi in cudhas dies malas de ierru rechedit su fogu a s'iscaldire ◊ acúrtzia a su fogu a t'iscardire! ◊ cun cussa linna faghimis su fogu e nos iscardimis 2. cussa robba tètera mi at totu iscardidu comente tocat sa carre ◊ sas iscarpas noas mi ant iscardidu su cambutzu e pitigadu puru, a su friga friga 3. iscardi custos coros fritos! Etimo srd. Traduzioni Francese chauffer, rougir la peau sous l'effet du frottement Inglese to heat, to redden the skin by rubbing Spagnolo calentar, enrojecer Italiano scaldare, arrossare la pèlle per sfregaménto Tedesco erwärmen, durch Reiben röten.

iscampiàre , vrb Definizione andhare o essire a bíere, o fintzes po si giare a bíere (nau de s'aera, ispalatare, iscrarire); bíere de atesu / iscàmpia sa conca! = boga sa conca!, incàradi a bídere! Sinonimi e contrari acarare, acerare, acherare, acontrare, acrarare, afacare, bídere, cumparire, essire, imbraconare, incarai, inciarare, ingiarare / ispalaciae Frasi si est aperta sa zanna e tandho est iscampiada issa ◊ erisero est iscampiada un'ànima dolimorjosa a mi nàrrere de bènnere ◊ sas crocas iscàmpiant apenas cumintzat a pròghere ◊ su sole onzi tantu iscampiabat dae palas de sas nues ◊ ti torras a iscampiare e ti amus a dare sa risposta ◊ si s'aera s'iscàmpiat in bonu essimus 2. mai in sa vida si torret a iscampiare! ◊ mai s’iscàmpiet su triballu: como mi paso! ◊ las ant iscampiadas dae tesu, a issas Etimo srd. Traduzioni Francese se montrer, apercevoir dans le lointain Inglese to lean out, to perceive in the distance Spagnolo asomarse, divisar Italiano affacciarsi, scòrgere da lontano Tedesco sich zeigen, erblicken.

iscantulàda , nf: scantulada Definizione cropu chi si giaet a cara, cun sa manu aperta Sinonimi e contrari bussinada, cabbessu, ciafu, iscantargiara, iscavanada, istuturada, istuturrone, mantuada, sporsugada Frasi una guàrdia li at iscutu un'iscantulada Etimo srd. Traduzioni Francese gifle Inglese box on the ear Spagnolo bofetada Italiano schiaffo Tedesco Ohrfeige.

iscarríre , vrb Definizione segare sa carre, sa prupa de s'ossu, orrunchinare; pèrdere sa prupa comente unu illàngiat Sinonimi e contrari irromasire, isprupare, ispurpire Frasi de cudhu teracu mumudinu sos porcos acorrados si ant iscarridu finas sos ossos Etimo srd. Traduzioni Francese décharner, maigrir Inglese to strip the flesh, to thin Spagnolo descarnar Italiano scarnire, dimagrire Tedesco entfleischen, abnehmen.

iscavacàre , vrb: iscovacare, iscovecai, iscovecare, iscovocare, scobercai Definizione pigare o tròchere su covecu, tròchere su chi serbit po carragiare, furriare ccn. cosa a s'àtera parte Sinonimi e contrari furriai, iscopercare, iscucuzare, isfianzare, istavacare | ctr. cavacai Frasi lu chircaiant a pedra iscovacada Traduzioni Francese découvrir, ôter le couvercle Inglese to take off the lid of Spagnolo destapar Italiano scoperchiare Tedesco abdecken.

«« Cerca di nuovo