irbrenugàda , nf: irbrinucada,
isbenujada Definizione
cropu de benugu
Sinonimi e contrari
ilgrenucata
Frasi
si l'at cotadu suta e leadu a irbrenugadas ◊ peta de anzone arrustu… manigade, no sunt mancu irbrenugadas, no!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
coup de genou
Inglese
blow with the knee
Spagnolo
rodillazo
Italiano
ginocchiata
Tedesco
Kniestoß.
irdarcilàe , vrb: isarchilare,
isaschilare,
isaschilai Definizione
iscadranchilare is animales, segare su cadranchile (po fàere dannu); fintzes atzopiare, segare a iscambadura
Sinonimi e contrari
iscarronare,
scadracilai,
scardanchinare,
scarracillai,
scarrengibai
/
assopiai
Frasi
pro dispetu, tziu Matiu aiat isarchiladu duas bacas a tziu Batista
2.
Zubanne su craparju est totu bida topu, isarchilau, a baculedhu ◊ pacubene meu, fipo tzopu, isarchilatu!
3.
sas cambas de sos funnos istrempaiant a terra chin d-unu tzocu búitu, isarchilatas dae sa urvajola
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
couper le jarret
Inglese
to cut the hocks
Spagnolo
desjarretar
Italiano
sgarrettare
Tedesco
die Hachsen durchschneiden.
irdentàdu , pps, agt: identau,
irdentau Definizione
de irdentare; chi est chentza dentes, chi at pérdiu dentes
Sinonimi e contrari
ildentigonadu,
isdentigadu,
ismarruncadu
| ctr.
indentiu
Traduzioni
Francese
édenté
Inglese
toothless,
broken the teeth
Spagnolo
desdentado
Italiano
sdentato
Tedesco
zahnlos.
irdentàe, irdentàre , vrb: isdentai,
isdentare,
sdentai Definizione
bogare o pèrdere dentes
Sinonimi e contrari
ilmarruncare
| ctr.
indentie
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
édenter
Inglese
to break the teeth
Spagnolo
romper,
perder,
sacar los dientes
Italiano
sdentare
Tedesco
die Zähne verlieren.
irfozàre , vrb: isfogiare,
isfozare,
sciollai Definizione
betare, segare o pèrdere sa fògia, nau de su matedu
Sinonimi e contrari
irfozire
| ctr.
infollai
Frasi
in tempus de sicore meda sas àlvures s'isfozant ◊ totu acurtzu a sos budrones semus irfozendhe sos fundhos de sa bide
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
effeuiller
Inglese
to strip the leaves
Spagnolo
deshojar
Italiano
sfogliare
Tedesco
entblättern.
irfrenàre , vrb: isfrenare Definizione
pigare e trantzire, lassare andhare su frenu; istare, andhare, fàere chentza régula, coment'e chentza frenos
Sinonimi e contrari
| ctr.
frenae
Traduzioni
Francese
ôter le frein
Inglese
to release the brake on
Spagnolo
desatar
Italiano
sfrenare
Tedesco
die Bremse lösen,
entfesseln.
irfundhàdu , pps, agt: irfundhau Definizione
de irfundhare; chi no portat fundhu o che dh'ant segau
Sinonimi e contrari
ifundhadu,
sciundau
Traduzioni
Francese
défoncé
Inglese
bottomless,
broken the bottom of
Spagnolo
desfondado
Italiano
sfondato
Tedesco
bodenlos.
irfurràre , vrb: isfurrare,
sforrai Definizione
bogare de su forru; fintzes imbentare a cudha manera, bogare a pígiu
Sinonimi e contrari
sciorrai
| ctr.
iforrare
Frasi
sa mama irfurravat su pane e lillu davat, modhe e cajente
2.
sa pintura moderna, o Cimabue, oe t'isfurrat tzertos istrominzos oscuros che istranos indovinzos, legos che imbreagos rue rue!
3.
su gorropu impercat e irfurrat chin tràpulas, ispéntumas e nurras (L.Loi)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
retirer du four
Inglese
to take out of the oven,
to churn out
Spagnolo
deshornar
Italiano
sfornare
Tedesco
aus dem Backofen herausnehmen.
irgrustiàre , vrb Definizione
istesiare de su grústiu (chedha) una parte de is pegos
Sinonimi e contrari
iscamedhare,
iscedhai,
iscrobare,
istagiai,
istellare,
istropedhare,
strumai 1
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire sortir du troupeau
Inglese
to take from the flock
Spagnolo
descarriar,
retazar
Italiano
sbrancare
Tedesco
aus der Herde absondern.
irmeudhàe, irmeudhàre , vrb: irmidudhare,
irmiodhai,
smoedhari Definizione
bogare o pèrdere su meudhu, pèrdere sa fortza
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever la moelle,
épuiser
Inglese
to weaken,
to take the marrow out
Spagnolo
desmeollar,
debilitar
Italiano
smidollare
Tedesco
das Mark herausnehmen aus,
entkräften.
irpilíre , vrb Definizione
pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu in sa pedhe, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria
Sinonimi e contrari
aciuciudhae,
altudhire,
arpilare,
assunciudhai,
aturtudhire,
atzultzudhare,
impriutzai
Traduzioni
Francese
donner la chair de poule
Inglese
to give s.o. the creeps
Spagnolo
erizarse el pelo
Italiano
far venire la pèlle d'òca
Tedesco
eine Gänsehaut bekommen.
irregràre , vrb: irrejare Definizione
bogare su mele, is regras o brescas de su casidhu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
extraire les rayons de miel
Inglese
to extract the honey from (the combs)
Spagnolo
castrar
Italiano
estrarre i favi
Tedesco
Honig schleudern.
is , art, prn Definizione
artículu plurale siat de númenes mascu e siat de númenes fémina: sos, sas, os, as (is cosas, is coros/corus, is domos/domus, is dannos/dannus, is féminas, is ómines/óminis, is pipias, is pipios/pipius); che is àteros artículos, s'impreat fintzes in càmbiu de unu númene e balet totu cudhos, cudhas, cussos, cussas, cun su prn. relativu chi fatante / is de domo = sos de famíllia, sos parentes prus custrintos
Sinonimi e contrari
sas,
sos
Frasi
sentza pònnere versu trudu iscrias a is amigos otavas o currentina! ◊ is óminis funt diferentis de is féminas ◊ chi si morint is cadhos e is boes, is ferros ti dhos betas… a paneri!
2.
is de Tonara narant "fígiu, fògia de nuge no ne bògio"◊ depeus torrai gràtzias a totus is chi ant crétiu in custu ◊ is chi ant inténdiu bengant totus a innòi! ◊ is chi ant acabbau podint andai ◊ is de su bighinau dhi ant intrau cosa a papare
Etimo
ltn.
ipsis
Traduzioni
Francese
les,
ceux,
celles
Inglese
the
Spagnolo
los,
las,
aquellos,
aquellas,
quienes
Italiano
i,
gli,
le,
quélli,
quélle,
colóro
Tedesco
die,
jene,
diejenigen.
isabiàre , vrb: isapiare Definizione
bogare su pigione de s'abe, fàere fuire o istesiare s'abe po bogare su mele; essire a giru
Sinonimi e contrari
ischissurai
/
irmelare
Frasi
sos mògios sunt prontos e como est ora de isabiare ◊ at isapiau una dechina de mojos e at fatu deche pedhes
2.
tue as solu isapiatu sas averes chi ant prenatu sos anticos de s'eréntzia! (G.Farris)
3.
isàpiant sos alligros zovanedhos che unu bolu de mariposas (G.Brocca)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
démieller
Inglese
to extract the honey from
Spagnolo
desmelar
Italiano
smielare
Tedesco
auspressen.
isarrigài , vrb Definizione
fàere male, pònnere dolore a is errigos (tretu bàsciu de s'ischina)
Sinonimi e contrari
iderrigari,
illumbai,
illumbedhare,
irrenare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
éreinter
Inglese
to break the back of (s.o)
Spagnolo
desriñonar
Italiano
direnare
Tedesco
lendenlahm machen.
iscaldíre , vrb: iscardire,
scardiri Definizione
giare o fàere caente in ccn. logu o a calecuna cosa; ispitzulare, freare sa pedhe a fortza de frigare cun cosa tostada
Sinonimi e contrari
acalorire,
caentare,
caglientai,
cheghentare,
iscaentare,
iscardillare
/
friai,
malandrare
| ctr.
ifridare
Frasi
in cudhas dies malas de ierru rechedit su fogu a s'iscaldire ◊ acúrtzia a su fogu a t'iscardire! ◊ cun cussa linna faghimis su fogu e nos iscardimis
2.
cussa robba tètera mi at totu iscardidu comente tocat sa carre ◊ sas iscarpas noas mi ant iscardidu su cambutzu e pitigadu puru, a su friga friga
3.
iscardi custos coros fritos!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chauffer,
rougir la peau sous l'effet du frottement
Inglese
to heat,
to redden the skin by rubbing
Spagnolo
calentar,
enrojecer
Italiano
scaldare,
arrossare la pèlle per sfregaménto
Tedesco
erwärmen,
durch Reiben röten.
iscampiàre , vrb Definizione
andhare o essire a bíere, o fintzes po si giare a bíere (nau de s'aera, ispalatare, iscrarire); bíere de atesu / iscàmpia sa conca! = boga sa conca!, incàradi a bídere!
Sinonimi e contrari
acarare,
acerare,
acherare,
acontrare,
acrarare,
afacare,
bídere,
cumparire,
essire,
imbraconare,
incarai,
inciarare,
ingiarare
/
ispalaciae
Frasi
si est aperta sa zanna e tandho est iscampiada issa ◊ erisero est iscampiada un'ànima dolimorjosa a mi nàrrere de bènnere ◊ sas crocas iscàmpiant apenas cumintzat a pròghere ◊ su sole onzi tantu iscampiabat dae palas de sas nues ◊ ti torras a iscampiare e ti amus a dare sa risposta ◊ si s'aera s'iscàmpiat in bonu essimus
2.
mai in sa vida si torret a iscampiare! ◊ mai s’iscàmpiet su triballu: como mi paso! ◊ las ant iscampiadas dae tesu, a issas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se montrer,
apercevoir dans le lointain
Inglese
to lean out,
to perceive in the distance
Spagnolo
asomarse,
divisar
Italiano
affacciarsi,
scòrgere da lontano
Tedesco
sich zeigen,
erblicken.
iscantulàda , nf: scantulada Definizione
cropu chi si giaet a cara, cun sa manu aperta
Sinonimi e contrari
bussinada,
cabbessu,
ciafu,
iscantargiara,
iscavanada,
istuturada,
istuturrone,
mantuada,
sporsugada
Frasi
una guàrdia li at iscutu un'iscantulada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gifle
Inglese
box on the ear
Spagnolo
bofetada
Italiano
schiaffo
Tedesco
Ohrfeige.
iscarríre , vrb Definizione
segare sa carre, sa prupa de s'ossu, orrunchinare; pèrdere sa prupa comente unu illàngiat
Sinonimi e contrari
irromasire,
isprupare,
ispurpire
Frasi
de cudhu teracu mumudinu sos porcos acorrados si ant iscarridu finas sos ossos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
décharner,
maigrir
Inglese
to strip the flesh,
to thin
Spagnolo
descarnar
Italiano
scarnire,
dimagrire
Tedesco
entfleischen,
abnehmen.
iscavacàre , vrb: iscovacare,
iscovecai,
iscovecare,
iscovocare,
scobercai Definizione
pigare o tròchere su covecu, tròchere su chi serbit po carragiare, furriare ccn. cosa a s'àtera parte
Sinonimi e contrari
furriai,
iscopercare,
iscucuzare,
isfianzare,
istavacare
| ctr.
cavacai
Frasi
lu chircaiant a pedra iscovacada
Traduzioni
Francese
découvrir,
ôter le couvercle
Inglese
to take off the lid of
Spagnolo
destapar
Italiano
scoperchiare
Tedesco
abdecken.