iferchíre , vrb: ifirchire,
ifischire,
ifrechire,
infelchire,
inferchire,
infeschire,
infilchire,
isfelchire Definizione
intrare o fichire una cosa in s’àtera, nau mescamente de su intrare unu cambu noàdile cun pagos ogos (istica, iferta) de una linna in su múzulu (o truncu immuciurrau) de un’àtera a manera chi in custa crescat sa matessi linna de su cambu nou; si narat fintzes de su vacinu chi si faet a is sanos po pigare s’infetu de una maladia chentza bènnere graves ma de abbarrare amparaos de no dh'aciapare prus
Sinonimi e contrari
felchire,
fichire,
incirai,
infèrchere,
infèrrere,
infrissire,
innestare,
schidonai,
tzacare
Modi di dire
csn:
i. sa sartitza = pònnere sa sartza o purpuza cundhida in s'istentina; i. s'acu = ifilare s'agu
Frasi
sas dentes suas parent infeschidas ◊ sa pupiedha de istratzu zughiat aguzas ifischidas ◊ leat s'aguza e si che l'infilchit in sos benujos ◊ at intzichidu sa cresura de sazos chi no b'iferchit mancu su porcu ◊ at isfelchidu unu bículu de saltitza in s'ispidu
2.
sonniaiat chi fit dendhe sa meighina, immamendhe, pudendhe, ifischendhe, binnennendhe (S.Patatu)◊ a iferchire sos ozastros a isse l'aiant imparau sos prades
Etimo
ltn.
infercire
Traduzioni
Francese
enfiler,
greffer,
ensacher,
inoculer
Inglese
to graft,
to sack,
to stick
Spagnolo
espetar,
injertar,
inocular
Italiano
infilzare,
innestare,
insaccare,
inoculare
Tedesco
aufziehen,
veredeln,
einimpfen.
ifermicàre , vrb Definizione
pònnere o fàere su greme in sa cosa
Sinonimi e contrari
bermigare,
bermire,
imbremigai,
mermire,
soldire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire des vers
Inglese
to become infested with worms
Spagnolo
agusanarse
Italiano
invermire
Tedesco
wurmig werden.
ifertzíre , vrb: ifichire,
ifretzire,
ifrichire,
ifricire,
ifrigire,
ifrissire,
ifritzire,
ifrucire,
infertzire,
infretzire,
infriciri,
infrigire,
infrissire,
infrissiri,
infritzire,
infritziri Definizione
intrare una cosa in ccn. àtera, púnghere ccn. cosa cun aina puntuda meda; unire cun puntos longos e lascos is orrugos de orrobba de unu bestimentu po dhos pòdere apustis cosire bene; foedhandho de pigiones, andhare e torrare a bólidos curtzos; in cobertantza, intrare in chistiones angenas
Sinonimi e contrari
afritzire,
intzudhire
/
apuntorgiai
/
frissai,
iferchire,
infrissai,
schidonai
| ctr.
isfretzire
Frasi
ispingi ispingi nc'est infrissiu in mesu a tanti genti
2.
frimadí, deghinou t'infríciu coment'e una rana! ◊ fia infrissendu una tratalia po dh'arrustiri ◊ seu pighendi fragu de anguidha infrissida in s'ischidoni arrustendi ◊ pigae s'ischidone e ifichiedhu po dhu fàere a orrostu
3.
oje a mi cheres a ifertzire e a cusire? ◊ menzus de comente cosis tue ifretzit àtere a manu istropiada! ◊ cun su sartigu t'infrissu su bruncu! ◊ su mastru de pannos est semper secandhe, azunghendhe e ifritzindhe
4.
sos tzírrios de sas alasdepedhe m'infertzint sa gianna de s'ànima
5.
càndhidas columbas ifertziant in su chelu, zocandhe
6.
foras de su logu meu su sentimentu m'ifritzit sa carena, so in turmentu
7.
no boliat a si che ifrichire in chistiones de is bighinos e méngius faiat su dovere suo
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
enfiler,
faufiler,
piquer
Inglese
to stick,
to tack,
to quilt
Spagnolo
espetar,
hilvanar
Italiano
infilzare,
imbastire,
impuntire
Tedesco
aufziehen,
heften,
steppen
ifilàre , vrb: infibai,
infilai,
infilare Definizione
intrare su filu in s'ogu de s'agu, una cosa in ccn. àtera; andhare a una filada, a ccn. parte
Sinonimi e contrari
intrae,
isfilare
Frasi
acosta e infibamí s'agu, ca dèu no nci biu! ◊ est de mirada firma po infilai agus ◊ resessit una fritza a che infilare in sos dóighi anedhos totu arreu ◊ a otant'annos ifilaiat s'agu chentza ortzales
2.
cun s'achetu s'ifilat a cúrrere a boghes postas, situ a passu lestru de sos àteros
Traduzioni
Francese
enfiler
Inglese
to thread
Spagnolo
enhebrar,
introducir
Italiano
infilare
Tedesco
einfädeln,
stecken
ifiniàre, ifinigàre , vrb: irfiniare,
irfinicare,
irfinigare,
isfinigai,
isfinigare,
issinigare,
sfinigai Definizione
fàere fine, prus fine, menguare sa grussària; essire débbile, èssere pigau de sa debbilesa, bènnere mancu
Sinonimi e contrari
afinai,
afinicare,
assilingare,
assutighilare,
infinigae,
insutiligai,
irrussare,
isgumentare
/
dilmagiare
| ctr.
ingrussai
Frasi
cun sa resolza Antiogu est ifinighendhe unu cantu de ozastru ◊ custa màniga cheret sighida a irfinigare pro intrare in sa forramenta ◊ sa fune si est irfinigada fintzas chi si est segada ◊ deo seo po m’issinigare! ◊ su cannone nostru est pro isfinigare su pane!
2.
ifinigados che filu de seda, chentza prus alientu, andhant campandho de erbàgios e landhe (I.Patta)◊ ci mi pogno a ne dhos ghiare a sa giauna a domo issoro s'ant a issinigare in camminu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
réduire,
diminuer
Inglese
to thin
Spagnolo
adelgazar
Italiano
assottigliare
Tedesco
dünner machen.
ifiudàre , vrb: imbiudare,
infiudai,
inviudai Definizione
abbarrare chentza pobidhu o chentza pobidha po morte de s’unu o de s’àtera
Sinonimi e contrari
imbatiare,
sciudai,
sviurai
Frasi
apena s'est imbiudau at béndhiu su bestiàmene ◊ mi seo immalaidada meda e fust acanta de t'ifiudare! ◊ s'ómine chi s'ifiudat no torrat prus de giudu ◊ cumenti est chi ti ses infiudada?
Etimo
ctl., spn.
Traduzioni
Francese
être veuf
Inglese
to be left a widow (er)
Spagnolo
enviudar
Italiano
rimanére védovi
Tedesco
verwitwen.
ifogíre , vrb: infogire,
infolliri,
infozire Definizione
bogare fògia, fàere sa fògia, nau de su matedu
Sinonimi e contrari
fozire,
infollai,
infollitai
| ctr.
irfozire
Frasi
sa mata si est torrada a infolliri
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
feuiller
Inglese
to bear leaves
Spagnolo
poblar,
verdear
Italiano
frondeggiare,
fogliare
Tedesco
sich belauben.
iformàre , vrb: informai,
informare Definizione
giare novas, iscedas, fàere ischire cosas
Sinonimi e contrari
istruire 1
Traduzioni
Francese
informer
Inglese
to inform
Spagnolo
informar
Italiano
informare
Tedesco
informieren.
iformicàre , vrb: ifurmicare,
informigai,
informigare,
infromigai Definizione
batire un’arremu, mescamente postu male chi no passat bene su sàmbene, de pàrrere coment’e prenu de formiga andhandho, ispirtindho
Sinonimi e contrari
abborticare,
addormicare,
addrommentire,
ammartusinare,
immortigare,
indormicare
Frasi
m'infromigant is manus, si asullant is didus ◊ dhi at infromigau totu una camba, unu bratzu, sa metadi de sa faci, e su dotori no at connotu ca portàt un'itus! ◊ si tocàt e dhi pariat de portai piu in faci e fiat totu infromigau!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
engourdir
Inglese
to numb
Spagnolo
entumecerse
Italiano
intorpidire
Tedesco
gefühllos machen.
iforràre , vrb: ifurrare,
ilfurrare,
inforrai,
inforrare,
inforrari,
infurrare Definizione
su intrare o pònnere sa cosa (pruschetotu su pane) in su forru a còere o fintzes po asciutare bene / a./c. cun ilfurrare a logos narant bogare de su forru; pàrrere dimóniu ifurrendhe pilarda = arrennegadu meda
Sinonimi e contrari
inturrare
| ctr.
irfurrare,
sciorrai
Frasi
cussa fémina candho cochent su pane la mutint a ifurrare ◊ su pane s'iforrat crú e si ndhe bogat cotu ◊ sa buca de su forru essit a sa lolla e acanta dhui est sa paja de inforrai e is fruconis ◊ su pani s'inforrat cun sa pàlia ◊ finidu de inforrare, tia Tatónia che franghiat sos istrezos ◊ apustis incunzadu, pro pònnere su pane in sa mesa tocat a prugare, samunare, maghinare, suíghere, infurrare…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enfourner
Inglese
to bake
Spagnolo
enhornar,
cocer el pan
Italiano
infornare
Tedesco
einschieben.
iforrogàre , vrb: irforrocare,
irforroncare,
isforrogare,
isforrogiare,
isforroxare,
sfarrogai Definizione
cricare sa cosa movendho totu a morigadura, de mala manera, chentza critériu o, si est in terra, faendho fossos movendho sa terra che is porcos cun su murru / i. sas dentes = isfustigonai is dentis
Sinonimi e contrari
corrovai,
farrogai,
forroconare,
irforronconare,
iscrucuzonare,
isforrotulare,
sciorrogai,
sforrogonai
/
chilcare
Frasi
est isforrojendhe ludu chirchendhe oro ◊ est isforrojendhe in sa piae nostra cun sa lepa ◊ ereditei un'aradu de linna e gai dai s'edade pitzinna apo sempre sa terra isforrogiadu e assulcadu cun pretzisa sinna (Pazzola)◊ candho pesso a tzertas cosas m'irforroco sas petorras
2.
fit isforrojendhe in sos ammentos suos ◊ m'irforrocat s'irgràmiu de una cria, su túnchiu amorosu de sa mama ◊ ite cherites, irforroncare in s'ànima sua?!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fureter,
farfouiller
Inglese
to rummage,
to grub
Spagnolo
hurgar
Italiano
frugolare
Tedesco
kramen.
ifossàre , vrb: irfossare,
isfossai,
isfossare,
sfossai Definizione
fàere fossu, fossos, foradas, irforrare
Sinonimi e contrari
afosciae,
iscafudare,
isfosciudae,
isfossighinare,
istofare,
istuvucare,
sfossonai,
stuviolai
| ctr.
imparisai,
parizare
Frasi
sos porcos sont irfossanne totu su locu ◊ su gatulinu est isfossandhe sa terra móida pro fàchere sos bisonzos suos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
creuser
Inglese
to dig
Spagnolo
agujerear,
excavar,
ahuecar
Italiano
scavare,
far fòssi
Tedesco
ausheben.
ifrachíre , vrb: infrachiri,
inflachiri,
irfrachire Definizione
fàere o essire fracu, débbile, lenu, de pagu fortza, pigare a frachesa; leare sa conca, fàere sa conca a brodu
Sinonimi e contrari
afrachiai,
flachèssiri,
indebbilitai,
inflachèssiri
/
atambainare,
scilibriri
Frasi
issu at deretadu a s’ifrachire e sa fortza sua si ch’est istirida ◊ sa fémina si fiat infrachia e aturàt crocada
2.
custu arrexonamentu mi est infrachendi sa conca, ita dannu! ◊ zughet sos bratzos ifrachidos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
débiliter
Inglese
to enfeeble,
to weaken
Spagnolo
debilitar
Italiano
debilitare
Tedesco
schwächen.
ifricatzàre , vrb: ifrigaciare,
ifrigociare,
ifrigotzare,
ilfrigatzare,
isfrigatzare Definizione
frigare meda e a fortza
Sinonimi e contrari
afrigongiai,
carasiai,
friai,
frigatzare,
frichizare,
frigatzare,
scrovinai,
sfrigongiai
Frasi
s'ifricatzaiat s'ischina cun sas manos ◊ pro si fàghere s'alva s'ilfrigatzat su sabone a pinzellu ◊ s'afare est fatu! - at rispostu isfrigatzèndhesi sas manos dai sa cuntentesa ◊ si at ifrigociau is manos, prexau ◊ su ferru, ifrigociau in sa pedra, bogat ischintídhias
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
frotter
Inglese
to rub
Spagnolo
frotar
Italiano
strofinare
Tedesco
abreiben.
ifridàre , vrb: ifritare,
infridai,
infritare,
isciadrai,
isfridare,
isfritare,
sfridai Definizione
su abbasciare sa temperadura, su pèrdere o fàere pèrdere calore; nau in cobertantza, pèrdere s’istima, s’interessamentu po unu, po ccn. cosa / ifridare su sàmbene = pònniri pentzamentu, pistighíngiu, fàere pentzare in su malu
Sinonimi e contrari
afritare,
fritire 1,
irbudhidae,
isfriorzare,
isfritire,
stebidai
| ctr.
caglientai,
imbudhighinare
Frasi
su tempus si che ifritat comente intrat zerru ◊ no s'isfritat, no brujat, no at paura chi li apítzighet màcula peruna ◊ si est budhidu ifritadilu! ◊ su tempus at ifritadu ◊ fiaus in mari isciadrendu
2.
de issos puru si ndh'est infritadu ◊ disgustu nisciunu ne suspetu isfridat s'afetu! ◊ sa chistione no cheret lassada ifritare! ◊ aintro de note at inténdhiu unu cane a gúgulos malos e dhi at ifridau su sàmbene ◊ su sentidu sou at fatu a s'ifrita ifrita e como no torrat mancu a crésia
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
refroidir
Inglese
to make cold
Spagnolo
enfriar,
refriar
Italiano
raffreddare,
sfreddare
Tedesco
abkühlen (lassen).
ifriscàre , vrb: ilfriscare,
infriscai,
infriscare,
isfriscare Definizione
fàere friscura, friscu, essire prus friscu
Sinonimi e contrari
afriscai,
afriscorai,
arrefriscai,
infriscorai
| ctr.
caentare,
imbudhidai
Frasi
s'abba de su riu fit bella pro abbare, samunare e isfriscare ◊ no sunt galu cudhas dies fritas de iberru, ma sunt comintzandhe a s'ifriscare ◊ su tempus at ifriscadu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rafraîchir
Inglese
to cool
Spagnolo
refrescar
Italiano
rinfrescare
Tedesco
kühler werden,
abkühlen.
ifriscàre 1 , vrb: infrisciare Definizione
isserrare, serrare a friscu
Sinonimi e contrari
acràere,
afriscare,
creari,
imbarcionai,
increai,
serrai
Frasi
ifriscachelu intro chi no si ndhe torret a essire! ◊ sos bellos esémpios tuos mi los apo infrisciados in sa mente (Mura)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enfermer
Inglese
to shut in
Spagnolo
encerrar
Italiano
rinchiùdere
Tedesco
einschließen.
ifrixàre , vrb: isfrisare,
isvrixare Definizione
passare acanta meda, arrasigandho, agiummai tocandho
Sinonimi e contrari
afrinare,
afrinzare,
atuciare,
frasiari
Frasi
li so passadu a fiancu ifrixèndhelu ◊ su cane ch'essit che allutu, si che betat a putu in d-unu buscu pariat chi l'aiat isvrixadu su raju ◊ su calore de sa tita mai isvrixada mi turmentat su coro ◊ si li acúrtziat su trau a deminos chi li fit isvrixendhe sos caltzones cun sos corros
Traduzioni
Francese
frôler
Inglese
to graze
Spagnolo
rozar
Italiano
sfiorare
Tedesco
streifen.
ifroscàre , vrb: irfroscare,
isfroscare Definizione
bogare linna noa comente faent is matas creschendho: dhu narant fintzes de su crèschere de su cristianu; tènnere o fàere isfogu (nau de su cristianu ma fintzes de su tempus)
Sinonimi e contrari
afroscare
/
irfocare,
sciogai
Frasi
azes a bíere ifroscandhe nobàdiles froghedhas ◊ custu est àlinu de sos frores ifroscandhe
2.
sa famíllia est creschendhe e ifroscandhe e chin issa est irmanniandhe su bisonzu ◊ sos pitzinnos sunt in su mezus ifroscare
3.
cussa casta de murtina corfit sos fràvicos dae sas radichinas e los fachet irfroscare
4.
candho si est isfroscadu un'aizu de coro, intreit a sa domedha e si che drommeit ◊ como su tempus già at isfroscadu: est torradu in bonu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
développer
Inglese
to develop
Spagnolo
desarrollar
Italiano
sviluppare
Tedesco
entwickeln.
ifumentàre , vrb: ilfumentare,
infumentare,
isfumentare Definizione
fàere afumentu, prènnere su logu de fumu, pigare fumu; fàere fumu o afumentu a unu coment’e meighina; bínchere cun grandu facilidade, impresse, in ccn. cosa
Sinonimi e contrari
afumare,
afumentai
Frasi
poniant su casu in su cannitu chi che fit in su cubone, a ilfumentare
2.
ndhe ant batidu a su santu Manzella a los isfumentare ◊ pro su chi apo bidu ndhe cheria irfumentadu ◊ ca mi che so ammustérchidu, tziu Batore mi at irfumentadu
3.
in sa falada a isse l'apo infumentadu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fumiger
Inglese
to fumigate
Spagnolo
fumigar
Italiano
espórre a suffumìgio
Tedesco
inhalieren