imbelàre , vrb: invelare Definizione
pònnere velu o impannu in ogos: nau in cobertantza, no atuire bene, coment’e pigare sa conca cun calecunu sentidu forte / i. a ccn. o calecuna cosa che peta púdida = arròsciri che petza pudéscia
Sinonimi e contrari
abbelare,
afuscai,
annapai,
impannare,
inchelare,
infuscai,
intelai
/
abbaradhare,
abbelare,
inamorai,
indeosare
Frasi
sas làcrimas li ant imbeladu sos ocros ◊ zuchiat sos ocros imbelaos, chene luche ◊ sos aranzolos ballant in pipiristas imbelàndhemi sas pupias chin tadharanos ◊ l'at inveladu e non vidiat nudha
2.
sa carre ch'intendhiat in petus, su sinu nudu in foras de sa camisa isbardelliada, l'at imbeladu (L.Pusceddu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
voiler,
brouiller,
offusquer
Inglese
to veil,
to dim
Spagnolo
velar,
ofuscar
Italiano
velare,
offuscare
Tedesco
verschleiern.
imbelecàre , vrb: imbellecare Definizione
pigare a ingannu, a trampa, cun trogas
Sinonimi e contrari
abbovai,
abbuvonare,
arrebbusai,
coglionai,
colovrinare,
corogliare,
imbaucare,
imbusterai,
imbuvonare,
impastociare,
improsae,
ingannai,
mariolare,
scafai,
trampai
Frasi
isse nos cheret imbellecare!
Etimo
spn.
embelecar
Traduzioni
Francese
embobiner
Inglese
to cheat
Spagnolo
embaucar,
trampear
Italiano
raggirare
Tedesco
betrügen.
imbèlghere , vrb: imbèrghere,
imbrèghere,
impèrghere Definizione
intrare a mesu de s’abba o de àtera cosa un’istrégiu (o fintzes is manos, sa pàlia) po ndhe pigare a umpridura a meda, o fintzes intrare un’àtera cosa; andharesindhe, essire a calecunu logu a manera de no si pòdere bíere, nau fintzes de su sole chi si che intrat su merie, e fintzes lòmpere, imbàtere a unu logu o a un’iscopu; pigare in su sensu de fàere andhare; in cobertantza, papare, pigare a meda (e coment’e aprofitandho), ingòllere calecunu male / pps. imbérghiu, imbertu, imbértidu
Sinonimi e contrari
aciufae,
aputare
/
aciurrufae,
collire,
ingòllere,
úmprere
/
cuare,
dogare,
frànghere,
infusilare,
intrae,
intzudhire,
iscumpàrrere,
ispígnere,
sparessi
Modi di dire
csn:
imbèrghere sa mesura medindhe trigu, olia, àteru; imbèrghere su zuo, sa robba, unu fiadu a unu pàsculu, imbèrghere su pugnale; imbèrghere su malu = collire male, bundhos
Frasi
allughie sos sírios de sa pache pro che imbèrghere a fundhu sa píchida fiaca de su ghenese! ◊ si est imbérghidu in mesu de cussu mare ◊ dhue fut su lanne a imbrèghere a pala!
2.
inoghe tocat a s'imbèrghere, sinono est male pro nois! ◊ abbellu abbellu su sole si est imbertu ◊ su fizu si li fit imbertu dae sos poderes de campagna e no bi cheriat torrare ◊ sa luna chin s'istedhu a prope si che sont imberghendhe supra de su monte ◊ dae su die chi si che sunt imbertos in cussos calancones no si sunt bidos piús ◊ ti chirco e no ti acato: ube che ses imberta? ◊ sa sue si ndhe pesat e s'imberghet in mesu de sa malesa
3.
sa mama che l'aiat imbertu a malaboza a intro de s'iscola, ma su pitzinnu no bi cheriat andhare!
4.
it'est su male chi as imbertu? ◊ ndhe fit imberghendhe maladia ◊ arratza de cristianu chi as imbertu!…◊ currendhe a tota fua si at imbertu sa malasorte sua (Grolle)◊ sas cantones de como parent irfumentu de majarzas pro zente chi at imbertu ària mala!
5.
za imberghet, como, cun totu cussos milliones chi li ant dadu!…◊ sos chi naro deo intro de una pischina imberghendhe sa luna no bi afogant ca che pisches de vàglia restant frantos (P.Giudice Marras)
6.
pigat a letu a palu fatu che molente in maju e comintzat a imbèrghere cun sa muzere!
Etimo
ltn.
immergere
Traduzioni
Francese
se plonger,
disparaître,
se dissiper
Inglese
to plunge,
to fade away
Spagnolo
sumergir,
hundir,
desaparecer
Italiano
immèrgere,
dileguarsi
Tedesco
tauchen,
verschwinden.
imbelleitàre, imbelletài , vrb Definizione
giare o pònnere su belletu; pònnere belleis, prendhas, carrigare de belleis, ammontare cun arte ccn. cosa po dhi giare un’àtera apariéntzia
Sinonimi e contrari
arrossetai
2.
sacrificada note e die che teraca, pagos mamentos li restaiat pro si pòdere imbelleitare
Traduzioni
Francese
farder,
orner de clinquant
Inglese
to make up
Spagnolo
maquillar,
engalanar
Italiano
imbellettare,
inorpellare
Tedesco
schminken,
beschönigen.
imbellichinàre , vrb rfl Definizione
fàere bellos, prus bellos
Sinonimi e contrari
imbellire,
indechidare
| ctr.
illegiare,
illegiri,
infeire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
embellir
Inglese
to beautify
Spagnolo
embellecer
Italiano
imbellire
Tedesco
verschönern.
imbènnere , vrb: invènnere Definizione
bènnere, lòmpere, pruschetotu nau in su sensu de bènnere apare, de si agatare, de si atobiare apare, fintzes de diventare; capitare, acontèssere; nau de erbas o cosas chi creschent, essire o fàere bellas, mannas, fàere bellu isvilupu / pps. imbénnidu, imbentu 1 / imbenit chi = nanca, nachi, bénzichi
Sinonimi e contrari
acatare,
atobiai,
bènnere,
coberai,
coviare,
fèrrere
/
acontèssere,
costare 1,
cumbinare
/
afasciai,
afundhare 1,
afundharzare,
aggrighidhí,
aurrire,
gurrire
Frasi
est peus a bumbare canno in s'istàmacu no imbenit mànnicu ◊ si l'imbenit cussu cantu de ferru iscutu gai lu bisestrat! ◊ candho est colata sa maghiarja ant tancatu totu pro no invènnere su ghetu de sos ocros suos ◊ custos duos in pacu tempus fint imbénnitos cumpanzos vonos
2.
su mundhu de su campu e de s'istúdiu si devent imbènnere pro metzorare ◊ chin isse nos imbeniamus in domo ◊ imbenit a unu e lu arreghet pro li nàrrere cosa ◊ at imbénnidu unu putu ◊ fit cuntentu de l'àere imbénniu ◊ comente apo currézitu, "virmu" est imbénnitu "firmu" ◊ che imbenius apare a denanti de domo mia e intras puru!
3.
su chi non cheriat li fit torrau a imbènnere (G.Piga)
4.
su laore si est fintzas rutu de cantu est imbénnidu
5.
imbenit chi ti cheres picare s'ampramau de mi pònnere su tzitu! ◊ imbenit chi punnas de abbèrrere sa gianna! ◊ imbenit chi no ischis nudha? ◊ imbenit chi ses tue su balente, veru?
Etimo
ltn.
invenire
Traduzioni
Francese
rencontrer,
trouver,
prospérer
Inglese
to meet,
to flourish
Spagnolo
encontrar,
prosperar
Italiano
incontrare,
trovare,
prosperare
Tedesco
begegnen,
antreffen,
gedeihen.
imbentài, imbentàre , vrb: immentare,
inventai,
inventare Definizione
serbindhosi de totu su chi s’ischit e de sa capacidade de pentzare cosas chi no funt (fantasia), fàere imbentos, aparícios, màchinas, cosas noas chi no si agataiant innanti; pensare, nàrrere cosas chi no funt, contare fàulas, foedhare a pentzamentu
Sinonimi e contrari
abbisai,
abritiai,
anaventare,
ilventare,
ispedientare
Frasi
tziu Tonino in bidha at imbentau sos postalinos ◊ restàuru chin sa ruspa… lu depent àere imbentau sos impresàrios chin sos políticos! ◊ calincunu at imbentau sa manera prus indovinada po fai nai a sa “storia" is contus de sa genti ◊ imbenta calincuna cosa po is lentzas! ◊ e ite, custu si dh'ant immentau is preides e is mognas?!
2.
fintzas a candho apo a tènnere bisonzu de mi lu dèvere imbentare cun su sonnu custu mundhu nou? ◊ at a èssere menzus a s'imbentare calchi fàula chi atachet! ◊ sas amoradas chi s'imbentabat Bantonedhu non resessiat a las contare
Etimo
ltn.
inventare
Traduzioni
Francese
inventer
Inglese
to invent
Spagnolo
inventar
Italiano
inventare
Tedesco
erfinden.
imbenuciàre, imbenucràre, imbenugàre , vrb rfl: imbenugiare,
imbenujare,
imbenuxare,
imbrennugare,
imbrenucare,
imbrenugare,
imbrinucare,
immenugare,
inghenuciare,
inghinuciare Definizione
indrúchere is cambas ponendho is benugos a denanti in terra
Sinonimi e contrari
imbannugai,
indenugiare,
ingenugai,
ingrenucare
Frasi
m'imbenujo solu in dainanti de Deu ◊ ti pedo custa gràscia imbenugiadu ◊ s'inghinúciant fachendhe oratzione (T.Ziranu)◊ comente sa crufessone passat is fémminas s'imbenugant ◊ si est inghinuciau acurtzu a sa cradea de ibbabbu ◊ m'inghenúcio e li naro su rosàriu ◊ t'imbenúcias e pregas!
2.
custa fémina si fiat imbenugada pedindhe perdonu ◊ inoghe est inzotosu, tocat a triballare imbrenugados!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'agenouiller
Inglese
to kneel
Spagnolo
arrodillarse
Italiano
inginocchiarsi
Tedesco
niederknien.
imberriàre , vrb: imbirriari Definizione
pònnere imbérrios, pigare a imbérrios, fintzes pigare totu a giogu
Sinonimi e contrari
addengae,
ammelindrare,
annenneriai,
apudherigare,
dangherare,
imbimbinare
Frasi
s'at imberriadu su babbu ◊ su tiu l'imberriaiat tantu chi a donzi iscàmpiu che li andhaiat currendhe ◊ tue lu ses imberriendhe tropu a fizu tou! ◊ no imberriedas sos pitzinnos!
2.
su cúcuru de su monte remunit una part'e s'orizone imberriadu dae su primmu raju manzanile (G.Fiori)
3.
candu si fuiant bèni imbirriaus iant fatu valentias (G.Mura)
Traduzioni
Francese
cajoler,
gâter
Inglese
to spoil,
to fondle
Spagnolo
mimar
Italiano
vezzeggiare,
coccolare,
viziare
Tedesco
hätscheln,
verwöhnen.
imbertzíre , vrb Definizione
cricare afàrios o chistiones angenas, su si pònnere in mesu po chistiones angenas
Sinonimi e contrari
infrechidhare,
infrichiri,
intraudhare,
intremèsiri,
tzacare
Frasi
no est zustu de s'imberzire in cosas chi no ndh'est a connoschéntzia ◊ si sa zustíssia no si fit imberzia, oje fortzis cussu no fit istau unu bandhiu
Traduzioni
Francese
s'entremettre
Inglese
to interfere
Spagnolo
entremeterse
Italiano
introméttersi
Tedesco
sich einmischen.
imbescurài , vrb Definizione
ammesturare, pònnere impare, totu a unu cosas diferentes; prnl., su si interessare de cosas chi no si depet
Sinonimi e contrari
ammeschiare,
ammesturai,
imbesturai
/
imbertzire
2.
no t'imbescuris in is fatus nostus!
Traduzioni
Francese
s'entremettre
Inglese
to interfere
Spagnolo
entremeterse
Italiano
immischiare
Tedesco
sich einmischen.
imbestiài , vrb: imbestiare Definizione
nechidare a meda, su si pigare fele, tzacu, arrennegu mannu
Sinonimi e contrari
imbestialare
Traduzioni
Francese
enrager
Inglese
to get enraged
Spagnolo
enfurecerse
Italiano
imbestialirsi
Tedesco
wütend werden.
imbestíre , vrb Definizione
pònnere cosa coment’e bestimentu, nau de trastos díligos (es. ampulla, timigiana); fintzes pònnere, fàere naschire unu sentidu, intrare una fortza
2.
su tratamentu issoro imbestiat fidéscia
Traduzioni
Francese
recouvrir,
revêtir
Inglese
to cover
Spagnolo
revestir
Italiano
rivestire
Tedesco
verkleiden.
imbestíre 1, imbestíri , vrb: imbistiri Definizione
andhare e acropare a pitzu de un’àteru o de calecuna cosa cun fortza (fintzes apostadamente); fàere fortza a cara a denanti, andhare coment’e ispinghendho; cricare acotzos po otènnere praxeres; ammesturare; rfl., su si fichire in chistiones angenas, in cosas chi no interessant
Sinonimi e contrari
assaltizare,
carrabbusai,
incarrazare,
ruciare
/
ispígnere,
punnare
/
sfustigonai
/
ammasturai
Frasi
su cadhu rude ponet in apretu e imbestit cun foga de leone (S.Casu)◊ isalenat, imbestit, andhat, iscudritzat, frenédigat, incorrat ◊ una màchina dh'at imbistia e iscavuada a terra
2.
imbestendhe caminu caminu, allos a fronte de unu rizolu esciadu: imbucant e si che los pijat su riu!
3.
su frammentu s'iscàgliat in s'abba, s'imbestit a sa símbula e si lassat agedai ◊ tue no t'imbestas in custas cosas!
Etimo
ctl., spn.
envestir, embestir
Traduzioni
Francese
heurter,
assaillir
Inglese
to assail
Spagnolo
atropellar,
atacar
Italiano
investire,
assalire
Tedesco
überschütten.
imbiài, imbiàre , vrb Definizione
fàere andhare a unu o mandhare calecuna cosa cun calecunu a unu logu, po ccn. àteru / imbiare de… = mandhare a nàrrere de…
Sinonimi e contrari
mandai
2.
li aiant imbiau de ghirare ca bi aiat arribbau una lítera
Traduzioni
Francese
envoyer,
expédier
Inglese
to send
Spagnolo
enviar
Italiano
inviare,
spedire
Tedesco
schicken.
imbianchitài , vrb Definizione
giare una passada de bianchita, betare bianchita
Traduzioni
Francese
blanchir
Inglese
to paint with white lead (stg)
Spagnolo
dar de albayalde
Italiano
imbiaccare
Tedesco
mit Bleiweiß bestreichen.
imbiatzài, imbiatzàre , vrb Definizione
fàere biatzu, prus biu
Sinonimi e contrari
abbiatzai,
abbibare,
abbiorare,
abiociai
Frasi
in beranu s'imbiatzat sa vida ◊ maju cun sa luxi colori de arrosa imbiatzat corus e ogus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
raviver
Inglese
to revive
Spagnolo
reavivar,
animar
Italiano
ravvivare,
riaccèndere
Tedesco
beleben.
imbidonài , vrb: imbidonare 1,
imbironai,
immadonare,
immidonare Definizione
fàere in crore, pònnere s’imbidonu a is trastos de orrobba po abbarrare tèteros, bene istiraos prentzaos
Sinonimi e contrari
amidare,
ammedonare
/
inteterare
Frasi
is serbidoras essiant a deventali imbidonau e a mucadori ricamau (C.Musio Costa)◊ notesta dh'imbidonu e cras prànciu su telu ◊ sa camisa pariat prenciada a tella, cun is brutzitus e colletu imbironaus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
amidonner,
apprêter
Inglese
to starch
Spagnolo
dar almidón
Italiano
inamidare,
apprettare
Tedesco
stärken.
imbidrigài , vrb: imbirdigai,
imbirdigari Definizione
essire o fàere de colore bidre, nau fintzes de unu candho si arrennegat a meda, incerare po fele, de su tzacu
Sinonimi e contrari
imbirdare,
imbirdillai,
imbirdire
Frasi
pentzu a su tempus chi currit, a s'imbirdigai e ingroghí de is istagionis
2.
bastat, sigaus a nai, ca no mi bollu imbidrigai!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
verdir
Inglese
to turn green
Spagnolo
verdear
Italiano
inverdire
Tedesco
grün machen.
imbimbinàre , vrb: imbimbrinai,
imbrimbinai Definizione
portare imbrímbinus, pigare a imbérrios, tropu a frandhigos, comente si faet cun is pipios; essire imberriados
Sinonimi e contrari
acarignae,
acarissiai,
addengai,
ammelindrare,
annenneriai,
dangherare,
imberriare,
imbrambuai,
losingai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
cajoler
Inglese
to caress
Spagnolo
lisonjear
Italiano
vezzeggiare
Tedesco
hätscheln.