iscorrutàre , vrb: iscurrutare,
scorrutai Definizione
bogare, lassare su bestimentu de dolu, acabbare de si bestire a dolu po unu mortu
Sinonimi e contrari
illutare
| ctr.
allutare
Frasi
si sa fémina chi morit est in lutu, dh'iscorrutant e dhi ponent su bestire de gala ◊ cussas si sunt iscurrutatas cun s'abbrítiu de si torrare a cojuare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
quitter le deuil
Inglese
to come out of mourning
Spagnolo
desenlutar
Italiano
sméttere il lutto
Tedesco
die Trauer ablegen.
iscortzínu , nm: iscossinu Definizione
chie faet linna, chie che bogat su ortigu a is suèrgios
Sinonimi e contrari
bogadore,
linnagiolu
/
cdh. scussinu
Etimo
itl.
scortichino
Traduzioni
Francese
qui décortique,
qui écorche
Inglese
to bark
Spagnolo
descorchador
Italiano
scortecciatóre
Tedesco
Schäler.
iscosíre, iscosíri , vrb: iscusire,
scosiri Definizione
segare, bogare o tirare su filu cosiu, istacare duas partes cosias apare, isconciare sa cosidura apostadamente o a sola
Sinonimi e contrari
ildrigire
| ctr.
cosie
Frasi
dhi fatzo sestare una camisa chi no si dha iscosit mancu su dimóniu! ◊ pigat su trincetu e nd'iscosit totus is itzapuedhus ◊ sos pantalones si sunt iscosidos comente apo fatu irfortzu ◊ neh, iscòsendhe custu sachitedhu ca bollo biri eite dhue tenet aintru!
2.
mi ammento sos cumpanzedhos chin sos botes iscosidos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
découdre
Inglese
to unstitch
Spagnolo
descoser
Italiano
scucire
Tedesco
auftrennen.
iscotài, iscotàre , vrb: scotai 1 Definizione
fàere o pònnere a budhire unu pagu, còere o abbruxare unu pagu / èssere iscot’iscota = budhiu de no si pòdiri aguantai
Sinonimi e contrari
acotai
Frasi
a custa cosa li cheret dadu duos bullos pro l'iscotare ◊ apo leadu sa padedha e mi so iscotadu ca fit in su fogu ◊ cust'abba est iscota iscota: pisti a budhida! ◊ sa corda dh'iscotant aizu e dh'arrustint
Traduzioni
Francese
brûler
Inglese
to burn,
to scorch,
to scald
Spagnolo
quemar
Italiano
scottare,
sbollentare
Tedesco
aufkochen,
abbrühen.
iscotàre 1 , vrb: iscotzai,
iscotzare,
scociai Definizione
pigare e bogare is cotzas, mòvere; fàere istesiare, fàere mòvere a unu o calecuna cosa de unu logu o tretu
Sinonimi e contrari
irmoventare,
irraighinare,
iscossolare,
scotzedhai
| ctr.
cotare
Frasi
su marrone iscotzadu est in su cugigone
2.
m'intano che colora e mancu a fumu de istratzu m'iscotant! ◊ su bentu at iscotzau is matas ◊ seo bennia a che iscotzare a tie, mancari no cherzas!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déplacer
Inglese
to remove
Spagnolo
descalzar,
desplazar
Italiano
sbiettare,
rimuòvere qlcs. da un pósto
Tedesco
entkeilen,
wegräumen.
iscotzinàre , vrb: iscurtinare,
iscurtzinare,
iscutinare,
iscutzinare Definizione
mòvere sa cosa a cropos o iscúdere coment'e po che dhi fàere orrúere su chi portat atacau; lassare andhare, fintzes bogare, istesiare calecuna cosa o a ccn.; èssere a úrtimos de calecuna cosa, acabbandho
Sinonimi e contrari
acinnicai,
assucare,
innaigai,
ischitinare,
iscutuai,
issucare,
sachedhare,
sucariare,
sutrinnare
/
caciare,
iscabbúllere
/
acabbae
Modi di dire
csn:
i. foza = lassare andhare o pèrdere sa foza; i. fiore = lassare rúere su fiore (chi lassat su frutu seberadu); i. olia, landhe = iscúdiri olia, làndiri; iscutinaresindhe sas manos (de carchi cosa o chistione)= acabbai de si nd'interessai, lassai pèrdiri, no nci pentzai prus (itl. lavarsene le mani)
Frasi
est rutu a terra, si ndhe pesat e si ndhe iscotzinat su prúere ◊ iscútinache sa tiaza fora! ◊ su bentu iscútinat sas àlvures e paret de las chèrrere ispeigare ◊ sas àrbures sunt iscutinendhe fiore, foza ◊ apo iscotzinadu sa chisina
2.
nues gràvidas de abba sunt prontas a iscutzinare pro su sidi de sa terra
3.
los zuto alliados, cussos malafatores, no mi los poto iscutinare! ◊ si che rues in manos de zustíssia za ti l'as a iscutinare gai! ◊ candho si nche iscutzinabat sas umbras malas dae su cherbedhu, tandho torrabat in sèsi
4.
sa figu est iscutinendhe: àteras pagas dies e no che ndhe at prus!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
secouer,
gauler,
chabler
Inglese
to beat down,
to shake
Spagnolo
sacudir,
zarandear,
varear
Italiano
scuòtere,
scrollare,
bacchiare
Tedesco
schütteln,
rütteln,
abschlagen.
iscrafedhài , vrb Definizione
trebballare a iscrapedhu
Sinonimi e contrari
iscarpedhare
Frasi
pighit un'iscrafedhu e iscrafedhit su muru in s'oru de su stanti!
2.
s'arcu de su portai est fatu a perda iscrafedhara
Traduzioni
Francese
tailler,
sculpter
Inglese
to chisel
Spagnolo
cincelar
Italiano
scalpellare
Tedesco
meißeln.
iscrafudhài, iscrafudhàre , vrb: iscrapudhai Definizione
segare s'iscrafudhu, su pigighedhu de sa pedhe chi ammontat sa conchedha de sa natura de s'ómine, a manera de istare nua; nau fintzes in su sensu de segare àteru
2.
po tres arriabis bosi feis iscrapudhai debustis chi su sodrau bosi at apicigau su mabi furisteri!
3.
su bentu custu merí iscrapudhat sa canna
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
circoncire
Inglese
to circumcise
Spagnolo
circuncidar
Italiano
circoncìdere
Tedesco
beschneiden.
iscrariài , vrb: iscraricare,
iscrarigare,
scrarai Definizione
fàere craru, prus craru, chi si potzat bíere méngius, fàere lughe / primu de i. = innantis de fàghere die
Sinonimi e contrari
aclarai,
acrarire,
allucorare,
ilciarire,
illuchèschere
Frasi
fiat ora de orbesci e fiat iscrariendu ◊ su manzanu fit comintzandhe a iscrarigare ◊ sa luxi iscràriat su logu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
éclaircir
Inglese
to light up,
to clear up
Spagnolo
alumbrar
Italiano
rischiarare
Tedesco
erleuchten.
iscratzàre , vrb Definizione
segare a tiradura e isperradura, a iscórriu, naes, cambos e cosas deasi (fintzes bestimentu in sa cosidura)
Sinonimi e contrari
ilgratzare,
iscosciai,
scascellai
Frasi
no pighes a cussa camba ca est fine e ndhe l’iscratzas! ◊ comente mi so imbassiadu mi apo iscratzadu sos pantalones in mesu de ancas ◊ su limone si ndh'est totu iscratzadu de cantu ndhe zughet: cheriat afurcarzadu!
Traduzioni
Francese
déchirer
Inglese
to break by drawing
Spagnolo
arrancar
Italiano
divèllere,
scosciare
Tedesco
die Schenkel ausrenken.
iscrèdere , vrb: iscrèere,
iscrètere,
iscrèiri,
iscrere,
scrèiri Definizione
prnl., lassare o acabbare de crèdere, no crèdere prus a sa cosa chi unu est ibertandho, no crèdere ca si biet sa cosa comente est / pps. iscréditu, iscréitu, iscrétidu, iscrétiu / iscrei a unu = fai a manera chi no pentzit prus a sa cosa chi fiat abetendi
Sinonimi e contrari
disaprensionai,
discrèiri
Frasi
mi fia iscreindhe candho apo bidu chi fizis istentendhe ◊ bah, dèu mi ndi andu, ca madiru miu si at a èssiri giai iscrétiu! ◊ aspetamus galu, ca mancari siat tardu no est ora de iscrèdere ◊ passeit unu bellu pagu de tempus e incumintzeit a s'iscrètere ◊ su mardiedu si depit portai aillargu de is angionis istitaus po si nd'iscrei
2.
dónnia tantu mannant a calicunu a s'iscrèere, a preguntare, a ischire sas intentziones de cudhos malintrannados
3.
cussa est cosa chi naraus a is piciochedhus po ndi dhus iscrei de bolli benni a Castedhu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ne plus attendre après avoir vainement attendu
Inglese
to give up weating vainly (after a long time)
Spagnolo
descreer
Italiano
sméttere di aspettare dópo aver attéso invano
Tedesco
nach einer langen Wartezeit,
das Warten ablassen.
iscreulàre , vrb Definizione
su prànghere de su pipiedhu
Sinonimi e contrari
nitzulare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
vagir
Inglese
to moan
Spagnolo
dar vagidos
Italiano
vagire
Tedesco
wimmern.
iscrí , vrb: iscríara,
iscríbere,
iscríere,
iscriri,
iscrívere,
scriri Definizione
manigiare, impreare o fàere sinnos cunforma a calecunu sistema po rapresentare is sonos de sa boghe naendho in foedhos, e deosi rapresentare ideas, novas, datos de calesiògiat argumentu: si narat fintzes in su sensu de iscríere meda, coment'e trebballu o apentu (artículos, líbberos)/ ind. pres. 2ˆ p. sing. iscrís, 3ˆ p. sing. iscrít, 3ˆ p. pl. iscrínt; ind. imp. 3ˆ p. sing. iscridiat; ger.: iscridindhe, iscrindhe, iscriendhe
Modi di dire
csn:
imparare, ischire a i.; i. a ccn. = fàghere una lítera, mandhàreli carchi cosa iscrita
Frasi
una lítera iscrio, mi la baso e che l'imbio… ◊ iscridindhe issuba de su zuighe oristanesu lamentaiat chi nissunu esset cumpréndhiu meda política (G.Sanna)◊ Milliedhu fortzis at a iscriri oi etotu ◊ at imparau a lèghere e a iscrívere in ziminàriu ◊ difítzile… no est mancu s'arte de iscríere, no! ◊ ti sigu a iscríara a sa moda lacunesa (P.Corongiu)◊ dhu tenit iscritu in d-unu líbburu grussu ◊ iscrivo sas cosas chi sont capitatas sas dies ◊ su dutore mi at iscritu una meighina de leare donzi die
Etimo
ltn.
scribere
Traduzioni
Francese
écrire
Inglese
to write
Spagnolo
escribir
Italiano
scrívere
Tedesco
schreiben.
iscritzíre , vrb Definizione
istesiare de calecuna cosa o logu / i. sos corpos = iscabbúllere de is cropos trantzindhosi po no dhos ingòllere
Sinonimi e contrari
iscrostiare,
issuzire,
istirire,
istregire*,
tòlchere,
transiri 1
Traduzioni
Francese
s'éloigner,
s'écarter
Inglese
to stand aside (move),
to avoid
Spagnolo
alejar,
apartar,
eludir
Italiano
scostarsi,
scansare
Tedesco
sich entfernen,
wegrücken.
iscrobài, iscrobàre, iscrobàri , vrb: iscrobiai,
iscropare,
scrobai Definizione
istesiare s'unu de s'àteru duos o duas cosas chi funt o andhant sèmpere impare, a loba, o fintzes chi si funt gherradhosi; essire fora de pare po disacórdiu, iscórriu
Sinonimi e contrari
igiúgnere,
illobare,
irmedhae,
scongiuntai,
sparigai,
stagiai
| ctr.
acrobai,
agiobare,
allobae
Frasi
nche ghiraiat su zuvu a s'istalla, l'iscropaiat e l'aproennaiat
2.
iscrobare duos gherrendhe, iscrobare duos canes ◊ mi donat unu ciafarotu, ndi dhi torru set'otu e mancu mali si ant iscrobau! ◊ bidet chi cudhu cumpanzu che lu cónchinat a fàghere male, ma no b'iscrobat, no! ◊ cussus duus fiant cravendusí ma dhus ant iscrobiaus
3.
fint a cumone ma no si l'intendhiant e ant iscrobadu ◊ custos duos aiant passatu sa pitzinnia paris e mai iscropaiat s'unu de s'àteru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dépareiller,
séparer
Inglese
to separate
Spagnolo
desparejar,
separar
Italiano
spaiare,
separare,
disgiùngere
Tedesco
vereinzeln,
trennen,
sondern.
iscrocài , vrb: iscrocare,
iscucare 1 Definizione
papare e bufare de s'angenu chentza dhu trebballare; furare
Frasi
che iscucades s’istipéndhiu chena fàghere nudha, bois àteros!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
escroquer
Inglese
to cadge
Spagnolo
gorronear
Italiano
scroccare
Tedesco
abschmarotzen.
iscrocàre 1 , vrb: iscrogare,
scrogai Definizione
bogare de sa croga; segare, fortzare a tropu sa crughe de is crogas, segare s'ischina, fàere isfortzu tropu, istampare su corgiolu de s'ou (nau de is pudhighinos naschindho); nau cun tzacu, fàere impresse, cúrrere a fàere ccn. cosa
Sinonimi e contrari
iderrigari,
illumbai,
illumbedhare,
irrenare,
isarrigai,
iscrodocare,
isderenare
/
illutonare
/
bisestrare,
iscollare
Frasi
dae minore soe iscrocada e no apo pótiu arritzare prus! ◊ arratza da balentia… za no si est mancu iscrocau!
2.
sos puzonedhos ant iscrocau duas dies a oze ◊ sos ch'istóigas mentes si forrogant, sas lodes no isetes chi t'intreghent ca chin inzenzos su coro t'iscrogant! (P.Giudice Marras)
3.
no pesses chi s'est iscrocau pro azudare a tibe!
4.
custa fémina caminat topitopi, totu iscrogada!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
éreinter
Inglese
to exaust
Spagnolo
derrengar,
deslomarse
Italiano
slombare
Tedesco
kreuzlahm machen.
iscroniài, iscronniàre , vrb: isgroniare,
isgruniare Definizione
segare a matzigadura cun is serros (fórtighes); fàere a befa, fàere abbarrare male, fàere iscrónniu, figura metzana; fintzes pònnere istrúpiu faendho faina, fàere male sa faina, fàere dannu o guastu a sa bisura; pistare su sede de su laore, s'ispiga, a manera de ndh'essire su granu
Sinonimi e contrari
scumpàrriri
/
bisestrare,
immelmare,
iscariolare,
iscrentiare,
sbisuriai
/
iscravigai
2.
ita làstima de piciocu: no dhu fatzas iscroniai!
3.
ti podet digollare iscronniàndheti su tratu bellu de sa carena (A.Mura)◊ pòvera gama, a su puntu chi l'ant iscronniada, tundhendhe temperaos a binu!
4.
in sa triulera, in s'arzola si fragassat s'ispiga e s'isgróniat su ranu ◊ su ranu chi no est bene isgruniadu si narat cuguzadu
Etimo
itl.
scornare
Traduzioni
Francese
défigurer
Inglese
to disfigure
Spagnolo
hacer quedar mal,
desfigurar
Italiano
sfigurare
Tedesco
verunstalten.
iscruài, iscruàre , vrb: iscrudare,
scroai Definizione
bogare su cruo, su chi si podet cunsiderare coment'e cosa crua, no tanti bona: foedhandho de filu, de tela, de cosa téssia, pònnere in lessia a dha fàere prus bianca; foedhandho de unu, abbituare a fàere bene is cosas, avesare a su trebballu, educare; foedhandho de imbriagos, pèrdere s'efetu de s'àrculu, isturdire s'imbriaghera; foedhandho de fémina, tastare ómine sa primu borta
Sinonimi e contrari
ibentiare,
ifegare,
iscoturare,
scexiai
/
irberzinare
2.
su lentore friscu de su sero iscruat sa crea ◊ in s'àtera iscola nos ant iscruadu dae minores, nos ant abbituadu a triballare ◊ su zòvanu cantaiat a sa sola pro s'iscrudare sa boghe ◊ su domadore iscruat su pudhecu areste ◊ ite faghet s'ómine mandrone si no est iscruadu a tribagliare? (Tucone)
3.
Pascale est iscrudandhe sa cochera de eris note ◊ si no est in tinu po s'imbriachera, zai s'iscruat!
Etimo
ctl.
escruar
Traduzioni
Francese
dégrossir
Inglese
to refine
Spagnolo
desbastar
Italiano
levare il crudo,
dirozzare
Tedesco
den rohen Teil entfernen,
vorarbeiten,
verfeinern.
iscrucuzonàre , vrb: iscucuzonare,
iscurcuzonare Definizione
cricare in is cugigones, cricare de mala manera pigandho e lassandho sa cosa chentza órdine
Sinonimi e contrari
corrovai,
fodichinare,
frustigai,
iforrogare,
isculcuzare,
isculuzonare,
scorrovonai
Frasi
iscucuzono in sa bértula in chirca de calchi farfaruza ◊ in sa pupujonada càscia manna iscurcuzono che in cosa istranza… toh, sa murroculedha de castanza chi che aia furadu a Pepe Sanna! ◊ bastu chi no iscurcuzones, intra puru in s'aposentu e pómpia
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
farfouiller
Inglese
to rummage
Spagnolo
hurgar
Italiano
frugolare
Tedesco
kramen.