iscumpagnàre , vrb: iscumpannare 1,
iscumpanzare,
scumpangiai Definizione
segare calecunu de una cabidhada de istrègios, su ndhe pèrdere; betare apare cosas diferentes, istesiare de pare duas cosas cumpàngias a loba
Sinonimi e contrari
discumpangiai,
iscumpanzinare,
isgualare,
isperzeniare,
scambillai
Frasi
ndh'amus segadu, de custas tatzas, e como las tenzo iscumpanzadas ◊ portu is cartas totu iscumpangiadas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dépareiller
Inglese
to split (a pair)
Spagnolo
desparejar
Italiano
scompagnare
Tedesco
vereinzeln.
iscumpàrrere, iscumpàrri, iscumpàrriri , vrb: scumpàrriri Definizione
su si pèrdere de no si pòdere bíere, essire de sa vista, andhare male; fàere bruta figura, fàere figura metzana postu apare cun àteru / pps. iscumpàssidu, iscumpartu
Sinonimi e contrari
iscampullitare,
sparèssiri
/
deslúxiri,
iscroniai
| ctr.
cumpàrrere
Frasi
chie benit a su mundhu lassat apena s’istiga de unu passazu e iscumparit in su tempus ◊ a su mamentu de leare caminu l’iscumparint sas fortzas ◊ su nòmini de Milliedhu cumpariat, iscumpariat che sa fraca chi curriat a punta de su murcioni ◊ Flumindosa ndi essiat de s'umbra de is duus montis, s'allonghiada in su paris de Is Iscas e iscumpariat atesu (B.Lobina)
2.
de custas faturas no ndhe fatat, ca un'ómine che a isse, fatu a síndhigu, iscumparet pro cantu si agatat!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
disparaître
Inglese
to disappear
Spagnolo
desaparecer
Italiano
scomparire
Tedesco
verschwinden.
iscumpassàre , vrb Definizione
agiummai coment'e fàere a cumpassu: abbaidare bene a s'atenta
Sinonimi e contrari
iscodrignare,
palmizare
Frasi
sos pilos canos chi mi apo agatadu mi los apo iscumpassados rie rie
Traduzioni
Francese
dévisager
Inglese
to look up and down
Spagnolo
examinar
Italiano
squadrare,
osservare
Tedesco
mustern,
beobachten.
iscumpassàre 1 , vrb Definizione
passare o andhare prus a innanti de ccn. àteru camminandho prus lestros
Sinonimi e contrari
cobai,
isigolare,
probassai
Frasi
lu sigo e innanti de che l'iscumpassare mi li afianco e li tzoco sas palas
Traduzioni
Francese
dépasser
Inglese
to go beyond
Spagnolo
sobrepasar
Italiano
oltrepassare
Tedesco
überschreiten.
iscumpòniri, iscumpònnere , vrb: scumponni Definizione
ispartzire una cosa torrandhodha a is partes chi dha formant; bogare de pare, pònnere a tréulu cosa assentada; fàere figura lègia / iscumpònnere unu númeru: ispartzire su númeru dividindhodhu cun números primos (fatores) cumenciandho de is prus piticos fintzes chi no faet prus (candho s'úrtimu cuotziente est unu númeru primu etotu)
Sinonimi e contrari
iscumpartire,
sciusciai
/
iscumpàrrere
2.
sa pitzoca fit bestia a fardeta, ma no iscumponiat
Traduzioni
Francese
décomposer
Inglese
to take to pieces,
to disarrange
Spagnolo
desarmar,
desmontar
Italiano
scompórre
Tedesco
zerlegen.
iscundhíre , vrb Definizione
bogare iscusas po calecuna cosa de malu, iscusare a ccn. po una curpa, una neghe, un'impíciu o dovere, iscabbúllere
Sinonimi e contrari
iscabbúllere,
iscòndhere*,
iscusare,
isfrancare
Frasi
aimus inventadu milli malasortes pro noche l'iscundhire, s'interrogassione! ◊ azis iscundhidu sos malefatzentes! ◊ no nemus chi su mundhu est pecadore pro che iscundhire a nois dai s'errore! (G.Ruju)◊ no t'iscundhas ca tantu che la pagas! ◊ no ndhe boghent de istibbos pro s'iscundhire: sunt a betiapare in donzi cosa!
2.
so dedeai de no resessire a essire dae domo, de m'iscundhire de sos pessamentos
Traduzioni
Francese
disculper,
justifier
Inglese
to exculpate,
to dispense
Spagnolo
disculpar,
descargar,
eximir
Italiano
discolpare,
esìmere,
giustificare
Tedesco
entschuldigen,
entbinden,
rechtfertigen.
iscungiàre , vrb: iscunzare,
scungiai Definizione
tròchere o trantzire sa cungiadura de unu muru, de una cresura, apèrrere su logu
Sinonimi e contrari
abbèrrere,
ischesurare
| ctr.
cugnare,
serrai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever l'enceinte
Inglese
to take fencing away
Spagnolo
descercar
Italiano
tògliere la recinzióne
Tedesco
den Zaun wegnehmen.
iscunsertàre , vrb: iscuntzertai,
iscuntzertare,
iscusseltare,
iscussertare,
scuntretzai Definizione
guastare, fàere andhare male cosa cusserta, pònnere o fàere iscussertu, guastu, iscónciu, nau mescamente de machinàrios, organísimos e fintzes de sa mente, de sa salude, de is sentidos
Sinonimi e contrari
guastai,
irgangalistae,
irguastae,
isconciare,
iscuncetare,
isordulare
| ctr.
acussertare,
cuncodrai,
cunsertare
Frasi
si bi at una pedra mala bos iscunsertat su muru (A.Isoni)◊ canno s'iscussertaiat su machinàriu de su rellotzu annaiat su frailàgliu a l'acontzare ◊ no fatas che cudhu chi leat su relozu a l'acontzare e l'iscussertat peus! ◊ sas manos si sunt fatas tremuleas, sos ossos si sunt totu iscussertados
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
abîmer,
gâcher,
détraquer
Inglese
to spoil,
to go wrong
Spagnolo
estropear
Italiano
guastare,
non funzionare
Tedesco
beschädigen,
versagen.
iscuntentàre , vrb: scuntentai Definizione
no giare su cuntentu, giare calecunu dispraxere
Sinonimi e contrari
discuntentai,
dispiàchere,
scrognai
| ctr.
cuntentai
Traduzioni
Francese
mécontenter
Inglese
to dissatisfy
Spagnolo
descontentar
Italiano
scontentare
Tedesco
unzufrieden machen.
iscupulàre , vrb Definizione
coment'e betare sa cúpula, iscovecare, iscarragiare, betare a terra / didu iscupuladu = iscovecadu, chi zughet s'ungra ispitzigada, isconchedhau
2.
est rutu e si at iscupuladu su pódhighe mannu de su pè
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
démanteler,
détruire
Inglese
to demolish
Spagnolo
desmantelar
Italiano
smantellare,
distrùggere
Tedesco
abbrechen,
zerstören.
iscúrpere , vrb Definizione
leare sa cosa a unu cun fortza, a poderiu, a pelea, mescamente si narat candho s'àteru ndhe portat paga o dhi serbit puru, o si dhue at gente meda cricandho sa matessi cosa; iscrobare, istesiare s'unu de s'àteru duos gherrandhos
Sinonimi e contrari
ifranciare,
isculpire*,
isfrapare,
istratzare,
scubbiai,
strancai
/
iscrobare
Frasi
so reséssidu a ndhe l'iscúrpere petzi unu biculedhu ◊ timindhe a ti l'iscúrpere ses: bae za no ti ndhe toco de su chi zughes, si no mi ndhe cheres dare! ◊ chin totu cussa zente, so risissiu a ndhe iscúrpere unu pacu! ◊ su cane at iscúrpidu un'assile a su grodhe pro no bi lu lassare manigare
2.
li lassant sos pitzinnos a los tentare e fintzas si bi ndh'at in fora e si brigant est pronta a los iscúrpere (F.Cambosu)◊ so reséssidu a los iscúrpere innanti de si gherrare
Traduzioni
Francese
extorquer
Inglese
to wring
Spagnolo
sacar,
arrebatar
Italiano
estòrcere
Tedesco
erpressen.
iscurrentàre , vrb Definizione
pigare a iscurrentziadura, fàere a cussos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
avoir la diarrhée
Inglese
to have diarrhoea
Spagnolo
tener diarrea
Italiano
avére la diarrèa
Tedesco
Durchfall haben.
iscúrrere , vrb: iscúrriri Definizione
cúrrere, passare, calare (s'abba in is errios)/ i. chistiones = bodhetai, chircare chistionos
Sinonimi e contrari
cúrrere
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
couler
Inglese
to flow
Spagnolo
correr,
fluir
Italiano
scórrere,
fluire
Tedesco
fließen.
iscurrizàre , vrb Definizione
istare a su curre curre aifatu de calecuna cosa, de unu logu a s'àteru, fàere cúrrere a meda
Sinonimi e contrari
currellai,
marradai
Frasi
sos pisedhos comintzant a iscurrizare de un'àrvure a s'àtera, allegros che cíciri ◊ una pudhedra che bentu iscurrizat peri sas tancas ◊ su cadhu est istracu ca l'ant iscurrizadu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
galoper,
s'ébattre
Inglese
to gallop,
to rove
Spagnolo
corretear
Italiano
galoppare,
scorrazzare
Tedesco
galoppieren,
umherlaufen.
iscusiàre , vrb Definizione
foedhare a unu a iscusi, a manera chi no dhu potzant intèndhere is àteros, po no istrobbare o po segretesa
Sinonimi e contrari
ascugiare,
chischisiai,
cuscujinare,
iscusietare,
ispibisai
Frasi
si sunt iscusiaos tra issos ◊ candho s'ànima nostra s'imbrinucat, Deus si acúrtziat a nois pro iscusiare ◊ iscusiadu s'at a donzi cane isterzari chi inoghe at apedhadu ◊ si fint iscusiaos e aiant ordiu su de fàchere
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
chuchoter
Inglese
to whisper
Spagnolo
musitar,
bisbisear
Italiano
bisbigliare
Tedesco
flüstern.
iscussacràre , vrb Definizione
giare una cosa o logu sagrau a un'àteru impreu, fàere pèrdere sa calidade de sacru permitindho un'àteru impreu
Frasi
sa créjia l'aiant iscussacrata
Traduzioni
Francese
déconsacrer
Inglese
to deconsecrate
Spagnolo
desacralizar
Italiano
sconsacrare
Tedesco
entweihen.
iscussàre , vrb: scusciai Definizione
giare annestru, fàere abbituare a calecuna cosa, giare istrutzione
Sinonimi e contrari
annestrare,
domai
Traduzioni
Francese
enseigner les premiers rudiments,
dégrossir
Inglese
to brake in,
to rough-hew
Spagnolo
dar las primeras nociones
Italiano
scozzonare,
dirozzare
Tedesco
abschleifen,
verfeinern.
iscutuài , vrb: iscutulai,
iscutulare,
iscutzulare,
scotulai Definizione
mòvere a cropu sa cosa po che dhi fàere orrúere su chi portat in pitzu (es. àliga); pigare a cropos, iscúdere
Sinonimi e contrari
ghirghidhare,
innaigai,
irghinitare,
isciúdere,
iscotzinare,
issucare,
sachedhare,
saidare,
sucariare
Frasi
si ndh'est pesau addoloriu iscutulàndhesi su ludu dae dossu ◊ tanti no s'intendhet candho s'iscutulat sas iscrapas!…◊ dona crobba, no dh'iscutulis a terra cussa cosa!◊ seus annaos a iscutulare is lintzolas
2.
cussu mi at iscutuau a caróngiu
Etimo
ltn.
*excutulare
Traduzioni
Francese
secouer
Inglese
to shake
Spagnolo
sacudir
Italiano
scuòtere
Tedesco
schütteln.
isdegoràre , vrb: isdeorare Definizione
orrúere a iscartinadura, a istràmpidu de s'irdoare (fàere male meda)
Sinonimi e contrari
arrúere,
iscaltinare,
iscasidhare,
isdobbiare,
orrue 1
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'abattre
Inglese
to fall heavily
Spagnolo
desplomarse
Italiano
stramazzare
Tedesco
stürzen.
isdrobbàre , vrb: istorbare,
istrobbare,
istrubbai,
storbai Definizione
fàere pèrdere tempus, giare ifadu
Sinonimi e contrari
fastidiai,
ilviare,
infestare
Frasi
cun cussu portali sempri tzichirriendi timit de istrubbai ◊ timiat de l'istrobbare in su trabàgliu ◊ dae canes e canarzos istrobbadu, unu berre ndh'esseit ◊ sa cummédia non t'istrobbes a dha circai ca ciai ti dha mandu deo cun meda pragere
Etimo
spn.
estorbar
Traduzioni
Francese
déranger
Inglese
to trouble
Spagnolo
molestar,
fastidiar
Italiano
disturbare
Tedesco
stören.