serritzína , nf Definizione serra pitica, logu, montighedhu longu Sinonimi e contrari serrighinu Frasi nos seus apalas de sa serritzina ◊ at fatu cúrrere su cuadhu fintzes a sa serritzina Terminologia scientifica slg.
serrocàre sarracràre
serrogàu sarragàu
serrógnu , nm Definizione su serronare, serronadura, segadura a serrone Sinonimi e contrari secadura, serradura 1, serramentu, serrononzu Etimo srd.
serrógu , nm Definizione sa moida o sonu chi faet cun su gúturu, cun sa buca e su nasu unu dormiu chi arrespirat male Sinonimi e contrari arrughidura, sarragamentu, sarragu, sarraju Etimo srd.
serronài, serronàre , vrb: asserronai Definizione segare a serrone, bogare a taulones truncos mannos; in cobertantza, tènnere ideas unu pagu macas, istare abbetiandho chentza tènnere arrexone, prànghere po vitziedhos Etimo srd.
serròne sarròne
serróngiu , nm Definizione
totu su chi serbit a serrare, su chi serrat su logu
Sinonimi e contrari
abbucadura,
chijura,
serru
Frasi
no essendudenci perunu serróngiu, su pastori depiat billai dí e noti (E.Quartu)◊ su trèmini fut a serróngiu de linna
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enceinte
Inglese
enclosure
Spagnolo
recinto cerrado
Italiano
recinzióne
Tedesco
Einfriedung.
serròni sarròne
serroníta , nf: sorronita Definizione serra pitica Sinonimi e contrari serrachinu, serredha, serrita Terminologia scientifica ans Etimo srd.
serronónzu , nm Definizione
su serronare, serronadura, segadura a serrone
Sinonimi e contrari
secadura,
serradura 1,
serramentu,
serrognu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sciage
Inglese
sawing,
cut
Spagnolo
el serrar,
corte
Italiano
segatura,
tàglio
Tedesco
Sägen,
Schnitt.
serronósu , agt Definizione nau de ccn., chi abbétiat chentza tènnere arrexone, tostorrudu / berbeghe s. = badhinosa, méria Sinonimi e contrari serronudu Etimo srd.
serronúdu , agt Sinonimi e contrari cónchinu, perrosu, testarrudu Etimo srd.
sèrros scèrrus
sérru , nm Definizione
totugantu e css. cosa chi serbit a serrare
Sinonimi e contrari
abbucadura,
chijura,
serróngiu
Modi di dire
csn:
fai una cosa a s. = cun inzotu, cun dificurtade; èssere o donai a s. = a mindigu, pagu pagu, a retentu
2.
faci de Lutziferru… ancu pani tostau a serru dhi dòngiant! ◊ tenit cartzonis e camisas a serru e ch'incapat de s'isfundi no si ndi podit mancu cambiai ◊ maistu chi tallat a serru, cosendu arruit in bregúngia (P.Cappai)
Cognomi e Proverbi
smb:
Serru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fermeture
Inglese
shutting
Spagnolo
cierre
Italiano
chiusura
Tedesco
Verschluß.
serrúciu , nm Definizione aina a lama larga o istrinta, a dentes a un'ala, po segare linna, pudare, de pigare a una manu Sinonimi e contrari sarracu Frasi eus circau tàulas, púncias, martedhu e serrúciu po fai su baulu (R.Boi) Terminologia scientifica ans.
sersenài , vrb Definizione torrare a prus pagu, menguare is ispesas, arrisparmiare Sinonimi e contrari cercinae, menguai Frasi non s'ispendit che una borta, sersenendi a peis in terra (G.Solinas) Etimo spn. sercenar.
séru , nm: sieru Definizione
su si serare, su cunsiderare bene totu is cosas, sa capacidade de si acatare de una cosa e de dha cumprèndhere
Sinonimi e contrari
àrviu,
imprastu,
saeru,
selembru,
sinnu
Modi di dire
csn:
male chentza s. = male (fintzas pecu, físsiu) chi unu no si lu connoschet; fémina, ómine de s. = abbistus, àbbilis, atentus, giuditziosus; cane de s. = chi abbizat; leare su s. de carchi cosa = leare oru, àrviu; fora de seru = fora de tinu, chi no atinat, ammachiadu; èssere in seru = in tinu, zustu de conca
Frasi
sas criaduras sunt chentza seru, ma su mannu depet atuare a su chi faghet! ◊ de sa note chi ant segadu a pedra sos bidros de sos barcones nche li est intrannadu unu seru malu ◊ cussu est macu chena seru ◊ a sos fizos de seru su nuraghe mustrat luntanas andheras ◊ est galu a seru sanu mancari apat giampadu sos chent'annos ◊ carimanna, si seru aias tentu ti fist assolada che murone! (M.Murenu)◊ tue morta e deo… ancora so in seru?! ◊ ses resultadu sentza cunsideru ca in sa conca no giughias seru ◊ faedha sintzeru, prite ue sia no ndhe tenzo seru ◊ cussa est genti chen'e sieru!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
jugement,
sagesse,
conscience
Inglese
judgement,
consciousness
Spagnolo
juicio,
sabiduría,
conciencia
Italiano
sénno,
giudìzio,
saggézza,
consapevolézza
Tedesco
Verstand,
Vernunft,
Weisheit,
Bewußtsein.
séru 1 , nm Definizione
sa parte abbosa de su sàmbene
Terminologia scientifica
crn
Traduzioni
Francese
sérum sanguin
Inglese
serum
Spagnolo
suero de la sangre
Italiano
sièro del sàngue
Tedesco
Blutserum.
sèrva , nf Definizione su istare giaendho atentzione, badrandho / fàghere s. = orbetai, iscocare is animales po dhos cassare Sinonimi e contrari oretu Etimo srd.