scordonài , vrb Definizione
betare is cordones, isconciare is muros de unu fràigu de difesa
Traduzioni
Francese
démolir les fortifications
Inglese
to dismantle a fortress walls
Spagnolo
desmantelar una fortaleza
Italiano
smantellare le mura di una fortézza
Tedesco
eine Festung schleifen.
scorgiài, scorgiàri , vrb: iscogliare*,
scroxai Definizione
tirare sa pedhe, bogare su córgiu a un'animale bochitu, ma nau fintzes in cobertantza po isfrutare meda; ispuligare, segare su corgiolu a unu frutu o cosas deasi (figumorisca, patata, castàngia, ou), istacare su corgiolu a is linnas
Sinonimi e contrari
iscorgiolare,
spilloncai
| ctr.
incroxolai
Modi di dire
csn:
scroxai morisca, aràngiu (o àteru frutuàriu cun corza) a ordixi = a ungras, a manos, chentza lepa (tiat èssere a s'aurdixi)
Frasi
boghit a pillu su dinai chi mi depit o dhu scroxu a us'e conillu!
Traduzioni
Francese
écorcher
Inglese
to skin
Spagnolo
desollar
Italiano
scorticare
Tedesco
abdecken,
häuten.
scorrovonài, scorrovunài , vrb Definizione
murigare, mòvere sa terra o àteru coment'e cricandho cosa
Sinonimi e contrari
corrovai,
farrogai,
iforrogare,
iscrucuzonare,
isforronciare,
scarrovai
Frasi
est scorrovonendi sa fentana in dogna schinnirura ◊ is piciochedhus immoi s'ingrutant po scorrovonai e circai istrexu antigu chi bendint a martinica ◊ is sirbonis si funt postus a scorrovunai
Cognomi e Proverbi
prb:
a fortza de scorrovonai, is topis ndi essint a pillu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
farfouiller
Inglese
to rummage
Spagnolo
hurgar
Italiano
frugacchiare
Tedesco
stöbern.
scotiài , vrb Definizione
pèrdere, lassare o fàere lassare un'abbitúdine, unu trebballu, su vítziu; fintzes istitare
Sinonimi e contrari
irbitzare,
ispònnere,
isvisciare
/
iscalmentare,
istitai
| ctr.
avesai,
imbisciare
Frasi
de binu agiummai no ndi tastu prus, mi ndi seu scotiau e no ndi disígiu ◊ no mi ndi pòciu scotiai ◊ lah ca ti fàciu scotiai dèu, chi no lassas de papai cussa cosa! ◊ no ndi papant is àterus, de pisci, in domu, e mi ndi seu scotiada dèu puru
Traduzioni
Francese
déshabituer
Inglese
to disaccustom
Spagnolo
desacostumbrar
Italiano
disassuefare
Tedesco
entwöhnen.
scotzinài, scotzinàri , vrb: iscocinare,
scutzinai Definizione
bogare cotzighina; iscaviare sa conca, comente faent is animales / scutzinai a unu po si mòviri = fàghere pesare, fàghere andhare, scotzai
Sinonimi e contrari
ilciacarare,
iscossighinare,
sconchedhai
/
iscotzinare
Frasi
sa forestali no mi lassat scotzinari
2.
is mallorus funt scotzinendi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
essoucher
Inglese
to grub
Spagnolo
cabecear
Italiano
dicioccare
Tedesco
ausstocken.
scrabionài , vrb: iscrabionai* Definizione
ispilire, tirare is pilos, betare apare is pilos (o àteru chi si aperit, s'ispraghet)
Sinonimi e contrari
ispiliessare,
ispilucire,
ispilultiare,
ispilurtire,
ispilusare,
spilliortzai
| ctr.
crabionai,
ispizare
Frasi
su bentu no mi scrabionat is pilus, mi dhus carínniat ◊ mulinadas de bentu, in artu in su celu, giogant scrabionendi nuis bàscias e cinixalis
Traduzioni
Francese
ébouriffer,
décoiffer
Inglese
to tousle
Spagnolo
despeinar
Italiano
scarmigliare
Tedesco
zerzausen.
scrabutzinài , vrb: scrabutzionai Definizione
iscarrafiare o forrogare comente faent is pudhas; passare o andhare friga friga, nau siat de gente e siat de bestiàmene / s. su fogu = morigare, acontzare su fogu
Sinonimi e contrari
arruncinai,
scarrovai,
sciorroncinai,
sforrogonai,
scrabussonai
/
scrovinai
Frasi
is pudhas funt scrabutzinendi terra
2.
e bessiminci, gei ses un'ora scrabutzinendi!
3.
su fogu est istudau, no serbit a dhu scrabutzinai! ◊ tocat a scrabutzionai su fogu po no ndi dhu lassai istudai
Traduzioni
Francese
se frotter
Inglese
to rub oneself
Spagnolo
frotar,
rozar
Italiano
strusciarsi
Tedesco
sich streifen.
scrachirài , vrb Definizione
segare su cràchiri, is tupas, illimpiare su terrenu
Sinonimi e contrari
ammatutzare,
immatai,
ismatutzare,
ispatare,
matai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
débroussailler
Inglese
to deforest
Spagnolo
desbrozar
Italiano
decespugliare
Tedesco
Gestrüpp entfernen.
scràfi , vrb: iscàlfere*,
scràfiri Definizione
passare is ungas in sa carre o fintzes àteru a arrasigadura; nau rfl. in cobertantza e cun tzacu, istare chentza fàere nudha, o fintzes peleare cosa ifadosa, males / s. sa rúngia a unu = rispòndhereli, faedhàreli a istruncadura, a irmurriadura
Sinonimi e contrari
arratare,
iscarpire,
iscrafire,
tratai
Frasi
chi mi spítzuat unu sintzu abarru scrafendi!
2.
cussus abarrant in domu a si scrafi, a totu dí! ◊ cussa si at lassau e immoi tocat a nosu a scrafi!
Traduzioni
Francese
se gratter
Inglese
to scratch oneself
Spagnolo
rascarse
Italiano
grattarsi
Tedesco
sich kratzen,
faulenzen.
scramentài , vrb: iscalmentare*,
scrammentai,
scremmentai Definizione
su si currègere, imparare de unu male, de calecuna cosa chi est costada meda, de unu dannu po dh'àere provau
Sinonimi e contrari
iscadhai,
spriai
Frasi
dhu bollu biri in tribbunali, tanti po dhu scramentai! ◊ candu at scrammentau cun s'àcua callenti timit sa frida puru ◊ càstia, chi no scremmentas mancu aici dèu no sciu prus ita ti nai!
2.
ómini scrammentau ómini salvau
Traduzioni
Francese
se repentir
Inglese
to reform
Spagnolo
escarmentar
Italiano
ravvedérsi
Tedesco
sein Unrecht einsehen.
scramorài , vrb: iscramorai* Definizione
abboghinare cun boghe lastimosa coment'e chie est pedindho agiudu, afrigios disigiandho calecuna cosa o frastimandho
Sinonimi e contrari
abbochinare,
atzerriai,
giaculare,
isclamai
Frasi
scramorendi naràt: Ita dannu, it'arrori mi est costau!
Traduzioni
Francese
s'écrier
Inglese
to cry (out)
Spagnolo
exclamar,
gritar
Italiano
esclamare,
gridare
Tedesco
ausrufen,
schreien.
scrèiri , vrb: iscrèdere*,
screri Definizione
lassare o acabbare de crèdere, no crèdere in su sensu de no ibertare prus sa cosa chi unu fut ibertandho / pps. scrétiu
Sinonimi e contrari
disaprensionai,
discrèiri
/
storrai
Modi di dire
csn:
screi a unu = fàghere a manera chi no pesset prus a sa cosa chi fit ispetendhe, fàghere passare s’idea; screisí de una cosa, de unu = ispònnere, no pessare prus a una cosa, a unu
Frasi
no si screat, ca comenti cuberu su dinai ciai apu a èssi puntuali! ◊ pobidha mia depit èssi giai scrétia candu no mi at biu torrendi
2.
at cunvintu e scrétiu genti meda ◊ benemindi de prexu, ca fiat seguru de nd'ai scrétiu is bandidus! ◊ no mi ndi potzu screi, de tui: ti portu iscritu in su coru! ◊ mi femu apuntau, a salias longas, ananti de is liconerias, ma giaja mi nd'iat scrétiu
Traduzioni
Francese
ne plus attendre
Inglese
to give up after a vain waiting
Spagnolo
resignarse
Italiano
sméttere di aspettare dópo aver attéso invano
Tedesco
vergebliches Warten abrechnen.
scrillitài , vrb: iscrillitai* Definizione
tzerriare o cantare cun boghe acutza, arta; sonare craru
Sinonimi e contrari
cerriai,
iscribilliai
Frasi
Istevunedhu mi currit arriendu e scrillitendu a mi basai ◊ scrillitàst a su noti, grillixedhu ammachiau!
Traduzioni
Francese
crier,
s'égosiller
Inglese
to screech,
to shriek
Spagnolo
chillar,
gritar
Italiano
strìdere,
strillare
Tedesco
kreischen.
scrocitàri , vrb Definizione
isfogiare a s'ispiga de su moriscu, bogare sa terga
Sinonimi e contrari
isbuatare,
istergare
Frasi
si scrocitat su trigumoriscu
Traduzioni
Francese
ôter les épis du maïs
Inglese
to husk
Spagnolo
despinochar
Italiano
spannocchiare
Tedesco
schälen.
scrocollài , vrb: iscrucugiare*,
scruculai,
scruculiai,
scrucullai,
scruculliai,
scucullai,
scucullari Definizione
cricare abbaidandho e movendho totu po agatare calecuna cosa in mesu de àteras, o fintzes cricare de ischire cosa a su dimandha dimandha, faendho foedhare s'àteru pigandhodhu a dimandhas
Sinonimi e contrari
chilcare,
frustigai,
imbistigare,
iscocolai,
iscrucuzonare,
speculitai
Frasi
scruculla is arcajolus de s'ómini e agatas sa beridadi de sa vida ◊ mi seu parau po scrucullai in totu s'istedhau (F.M.Pes)◊ fiat intrau a scruculliai in domu, cun sa scusa de una cotura de fà ◊ su cociulaju scrucullàt s'arena cun su ciliru ◊ est scrucullendu in totus is cadàscius e armàdius in circa de pani ◊ si tocat a forrogonai in su cinixu, a scucullai sa pispisalla ◊ medas notis abarru a scruculai su celu, ma no ti biu, mammai! ◊ sa mama scrocollat a Mariedha po isciri cumenti iat fatu (M.A.Cappai)
2.
e ita est, no bois a ti scrucullai? ◊ si ndi benit a domu po isciri, a scrucullai e ciaciarrai
Traduzioni
Francese
fouiller,
enquêter
Inglese
to ransack,
to investigate
Spagnolo
hurgar,
indagar
Italiano
rovistare,
indagare
Tedesco
stöbern,
nachforschen.
scrovinài , vrb rfl Definizione
su si frigare de is boes passandho in logu de cresura o de struvina, de tupas
Sinonimi e contrari
afrigongiai,
arruncinai,
carasiai,
friai,
ifricatzare,
scrabutzinai,
sfrigongiai
Traduzioni
Francese
se frotter
Inglese
to rub
Spagnolo
frotar,
restregar
Italiano
strusciare
Tedesco
scheuern.
scrúfi , vrb: iscrúfere*,
scrúfiri,
scrunfi Definizione
cricare de pigare, arrennèscere a pigare sa cosa a unu cun fortza, a pelea, cun dificurtade e ue dhue at dificurtade, a fortza de nàrrere e de fàere; cricare de s'iscabbúllere
Sinonimi e contrari
afrapare,
illatzare,
iscúrpere,
isfrapare,
istratzare,
strancai
/
iscabbúllere
Frasi
si merixedha e serbidora si bolliant bèni, a bortas si scrufiat calincuna cosa ◊ mi ia a podi scrufi una pariga de sodhus…◊ gei dhu scrufeus unu momentedhu po cussu puru ◊ apu scrúfiu dus panis veti veti
2.
ita ispantu ca at a scrufi sa filla, parit ca dh'at fata issa isceti! ◊ scrufidí de is malus! ◊ sa gatu circàt de si acuai, de fuiri, de si scrufi miaulendi a boxi mala ◊ cudha est torrada agoa ispramendisí, comenti at biu unu giòvunu acostendisí, e at pigau unu candeleri po si scrufi
Traduzioni
Francese
obtenir ou prendre de force
Inglese
to obtain by force
Spagnolo
arrancar,
sacar,
arrebatar
Italiano
ottenére o prèndere con la fòrza
Tedesco
entreißen,
erzwingen.
scuài 1 , vrb: isculai*,
sculai Definizione
coment'e segare su culu o su fundhu, segare una parte de calecuna cosa cunsiderada coment'e s'ala de fundhu; isconciare una cosa; acabbare o firmare de fàere calecuna cosa
Sinonimi e contrari
isciusciai,
isconciare
/
acabbae,
lassai,
sensai
Modi di dire
csn:
scuai un'agu = segaindi su cú, s'ogu, sa parti aundi intrat su filu; scuai bruscerias = iscontzare fatuzos; sculai una fàula = bogare in craru una fàula dendhe a bídere sa veridade
Frasi
muda, dassinuncas scuaus su santuanni! ◊ cussu sculat e fait matzinas ◊ no torris a cumentzai cun custas chistionis, puita sculaus totu ◊ su malàdiu pregàt a Deus de dh'acuntentai de sculai isceti sa vida sua ◊ tocat a ndi fai sculai cussa lei fata mali ◊ chini dhi sculat sa fortuna, a issu, est sa sorga! ◊ assentai bèni sa cosa, assinuncas si sculat su càrrigu e si perdit andendi andendi!
2.
su piciochedhu at sculau de fai a malu ◊ insaras at sculau de arriri ◊ apustis chi iat sculau de niai, Pinóchiu fiat andendu a iscola
3.
una famíglia sculada no fait a dha torrai a missi in fiu!
Traduzioni
Francese
défaire,
annuler,
cesser
Inglese
to undo,
to cancel,
to give up
Spagnolo
deshacer,
dejar
Italiano
disfare,
annullare,
sméttere
Tedesco
zerstören,
zunichte machen,
aufhören.
scuartarài, scuarterài, scuatrài , vrb: iscartarare* 1 Definizione
fàere a orrugos, irdoare, crepare, mescamente nau cun tzacu, arrennegu po ccn., ma fintzes po iscópiu, fintzes apèrrere, tzacare sa carre
Sinonimi e contrari
cherpai,
isciopai
Modi di dire
csn:
s. de tropu trabballu = arrebbentare; s. a terra = atzapulai, irbatulare o rúere a terra
Frasi
arrutu a terra e scuartarau! ◊ ge no s'ant a scuartarai de su prantu, candu eus a crepai! ◊ s'iscupeta s'est scuartarada
2.
si scuatrant is manus de su frius
Cognomi e Proverbi
prb:
a chini bolit papai a dus buconis dhi scuàrtarant is barras
Traduzioni
Francese
crever,
éclater
Inglese
to die,
to break
Spagnolo
morirse,
reventar
Italiano
crepare,
schiantare
Tedesco
verrecken,
zerschmettern.
scuncodrài , vrb: isconcordare*,
scuncordai,
scuncordare Definizione
segare s'acórdiu, essire in malas, bogare de pare o isconciare una cosa o unu logu bene allichidiu, fintzes cambiare su tempus de bonu a malu / s. sa coja = essire fora de pare maridu e muzere
Sinonimi e contrari
disconcordiare,
isconciare,
isordulare
| ctr.
cuncodrai
Frasi
Peparosa nd'est cuntenta chi tui àpasta scuncodrau cun su vicàriu ◊ cun issu fustis sempri impari, ma eus scuncordau e no si fait a biri prus
2.
cumentza a ndi scuncodrai s'ingirialetu! ◊ no nc'est prus nisciunus a comporai: cumbenit a scuncordai totu e a si spesai!
3.
e no mi scuncòdristi su sànguni! ◊ oi est dí bella ma su tempus nanca torrat a scuncordai
Traduzioni
Francese
rompre un accord,
décomposer,
mettre en désordre
Inglese
to break an agreement,
to disarrange
Spagnolo
romperquebrar un acuerdo,
desarmar,
desarreglar
Italiano
romper l'accòrdo,
scompórre,
méttere in disórdine
Tedesco
die Vereinbarung brechen,
zergliedern,
durcheinanderbringen.