A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

còlte , nf: corte, corti Definitzione logu serrau, in fora, apresu a sa domo in bidha o in su sartu ue si faet fúrriu, fatu adatu a pònnere animales, o fintzes po àtera cumbénia; tretu minore prus che àteru tundhu a inghíriu de su truncu de una mata (o fintzes solu síngia tundha a cricu, in terra, giogu de piciochedhos); organísimu de giustítzia, collégiu de giuighes chi faent is dibbatimentos de gradu superiore / min. cortita; corte/i de múrghere, de mulli = mandra Sinònimos e contràrios bachile, cerina, coltíglia, màndara, passiale / zirella / cortile Maneras de nàrrere csn: sa corte de sa Luna = zenia de cortina, bàlliu tundhu prus craru chi a notes si paret totu a inghíriu de sa Luna, a bortas astrintu e a bortas largu meda; fàghere sa corte a s'abba = mòere s'abba cun sa manu, inue est apojada, a frànghere s'arga a manera de no ndhe la umprire cun s'abba; colte reale = polatu, logu ue b'istat unu re; fai corti chena crabas = fàghere innantis su chi cheret fatu apustis, manera irballada de fàghere sas cosas Frases sas cortes sunt prenas de pudhas e gai sa zente tenet sos obos ◊ candho torrant sos pastores a sa serra, in màgiu, faghent torra sas cortes a múlghere 2. sa luna istanote zughet sa corte ◊ fàgheli sa corte, a s'abba, e umpri! 3. a sa pitzinna che l'at giuta a colte reale ◊ sunt pagos sos chi tenent santu in corte pro si pòdere catzare dogni gustu Sambenados e Provèrbios smb: Corte, Cortes, Corti, Cortis, (Decortes, Degortes) / prb: benint is de monti e ci bogant is de corti Terminologia iscientìfica srr Ètimu ltn. cohorte(m) Tradutziones Frantzesu enceinte Ingresu corral Ispagnolu corral, tribunal Italianu recinto per animali, córte, alóne Tedescu Viehpferch, Gericht, Hof.

coltíglia , nf: cortígia, cortíglia, cortilla, cotilla, curtilla, cortiza Definitzione logu serrau, in fora, mescamente acanta a sa domo, a pònnere animales o po àtera comodidade Sinònimos e contràrios colte, corrale, corratzu, cortile, iscorratu Frases su moenti crocat in cortilla ◊ pongu sa màchina in cortígia ◊ in domu tengu cortígia a parti e àtera ◊ is cabonis funt me is cortillas ◊ su note m'ischido e ch'esso a sa cortilla ◊ sunt intrados in sa cortiza chi dhue fuit a diesegus Ètimu ctl. cortilla

coltína , nf: cortina, cultina Definitzione sa pratza asuta de una mata, totu a inghíriu de su truncu inue orruet su frutu; s'umbra chi faent is matas, asuta; su frutu chi dhue orruet asuta de sa mata Sinònimos e contràrios paltza, prassàrgia, pratzada Maneras de nàrrere csn: fàghere sa c. a sas àrbures = limpiai asuta de is matas; èssere a cortina (nadu de unu frutu) = a meda, in terra Frases est abbaidendhe sas fozas sicas e mortas suta de sa coltina ◊ sa pira ruet in sa cortina ◊ sa cortina no si collit comintzendhe dae mesu, ma dae alas de fora, a s'atenta 2. sos àrbores fachent cortina ◊ in istiu cherent fatas sas cortinas pro agatare su logu netu a ndhe collire s'olia 3. ndhe apo collidu una cortina de olia ◊ sa nughe bi est a cortina, in terra Sambenados e Provèrbios smb: Cortina / prb: sa landhe falat a sa cortina Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu le couvert d'un arbre Ingresu Space under a tree Ispagnolu lugar debajo de un árbol Italianu lo spàzio sótto una pianta Tedescu Schatten eines Baumes.

coltivadòre, coltivadòri , nm Definitzione chie trebballat sa terra Sinònimos e contràrios massàgiu Terminologia iscientìfica prf.

coltivàre , vrb: curtibare Definitzione trebballare sa terra, mescamente prantare e contivigiare matas, laores, ortalítzia (e fintzes contivigiare àteru de genia culturale, morale).

coltivatziòne , nf: cultivascione Definitzione su trebballare e contivigiare cosas chi creschent in sa terra Sinònimos e contràrios cultibu Frases naro, a bos dare noa ispricascione, chi benzemus a una terra nuda chi peruna no at cultivascione.

coltoíre , vrb: costodire, custodiri, costoire, custodire, custoire Definitzione pònnere a parte, chistire sa cosa a manera de dha tènnere e agatare torra, de no si guastare o àteru; partare, pònnere in logu de no si pòdere bíere si no cricandho / giogare a su costoi costoi = a cuare Sinònimos e contràrios acastiai, aggolostire, aggordai, allogae, arremai 1, arremonire, asserbare, chistie, cultodiare, golloire, incungiai / cuai | ctr. foliare, frundhire Frases contat sa zente antiga de sidhados in terra anzena custoidos ◊ sos durches si faghent e costoint a sas festas ◊ sa càriga si costoit dae istiu a zerru ◊ apipiedhare si narat candho si tenet una cosa custodia, istuzada ◊ is piciochedhus custodiant is béstias ◊ est custodia e bèni tenta 2. issa fit costoida apalas e no si bidiat ◊ sos inimicos nostros fint prontos a lu costodire pro s'issàssinu chi nos aviat fatu ◊ pessighit su cumpanzu, li pítzigat banzu e fuit a si costoire Ètimu ltn. custodire Tradutziones Frantzesu conserver Ingresu to preserve Ispagnolu guardar, conservar Italianu conservare, serbare, riservare Tedescu aufbewahren.

coltúmene , nm: costume, costúmene, costumi, costúmmene, custúmene Definitzione su bestimentu antigu de sa gente de unu logu / costúmene de dolu = de lutu, su chi si ponet pro corrutu Frases is óminis bistiant in costúmene a sa manera antiga: berrita, coritu, ragas e cratzonis de arroda ◊ su retratu de giaja tua in costúmene antigadu totu in seda fioradu in su zostre che lu cua! (G.A.Cossu)◊ su costúmene como lu ponent petzi a carchi festa ◊ sos costumes sunt betzos e andhàntiles Ètimu itl. Tradutziones Frantzesu costume régional Ingresu costume Ispagnolu traje Italianu costume (vestiàrio) Tedescu Tracht.

cóltzu , agt, nm: colzu, cortzu, corzu 1, cotzu 3 Definitzione foedhu chi narant po ammischinare o lastimandho a unu; foedhandho de unu mortu, s'ispaciau, sa bon'ànima; fintzes chi est totu malandhau / cortzaredhu! = siscuru!, scerau!, mischinu! Sinònimos e contràrios beadu, mischinu, moltu, siscuru / malacónciu / cdh. cólciu | ctr. diciosu Frases coltzu si andhas foressidu solu in su buscu niedhu! (P.Casu)◊ corzu a isse si no si ndhe adderetat! ◊ corzu chie si fidat de amigos! (P.Pisurzi)◊ custu mi ammentant sa colza pitzinnia! ◊ a dolu de sas coltzas netas mias, chi mi ant a pesu in domo! 2. su colzu de tziu Istèvene, candho si agataiat, za fit ómine! ◊ s'interramortos at ammaniadu una tuda pro un'àteru corzu ◊ su colzu de babbu meu naraiat sèmpere a no fàghere male a neune 3. sa mobbília no podiat èssere prus cortza: cadrea mala, mesedha totu arroinada Ètimu crsn. córciu Tradutziones Frantzesu pauvre, Dieu ait son âme, feu (f. feue) Ingresu poor (thing), latelamented Ispagnolu el pobre Italianu poverino, buonànima Tedescu arm, Selige.

cólu , nm Definitzione genia de istrégiu cun su fundhu totu istampau a cracu, o fintzes telu lascu, po ndhe seberare sa malesa de is lícuidos / betare, fàghere una cosa a colu a colu = a iscolomadura, abbellu abbellu coment'e colèndhela Sinònimos e contràrios coladore Frases unu colu afissu colat sa cosa menzus de unu lascu Terminologia iscientìfica ans Ètimu ltn. colum Tradutziones Frantzesu filtre Ingresu filter Ispagnolu filtro Italianu filtro Tedescu Filter.

cólu 1 , nm: cú, culu Definitzione sa carena in su tretu de is nàdigas, a inghíriu de su pertusu, su pertusu etotu comente acabbat s'istentina: nau in cobertantza, su paneri, su bruvarinu, su trodhiadore, s'agreste, su cacadore, su palas a sole, s'assu de oros / min. culichedhu, culitu Sinònimos e contràrios ciapanarju, ciapione, traseri Maneras de nàrrere csn: su c. de s'agu = s'ogu, s'istampixedhu de s'agu aundi si fait passai sa fia; colu de cofa = chi o chie zughet culu mannu meda; prepotenti chei su cú = chi cheret èssere acuntentadu e bastat (pro fàghere de bisonzu); c. de búlvera = letranghigurtzu, chi no tenet passiéntzia nudha, chi deretu si che àrtziat; èssere a c. apare = a iscórriu, in malas; c. de malu assentu = chi o chini no abarrat mai firmu, chi no donat conca a su trabballu, a s'istúdiu; timigulus = timegaga, chi timet meda; si li curret de c. = si dhi setzit in callu, si dhi praxit; c. de craedha = susuncu, coghedhu; avb: culuculu = ifatu, luego apustis, sichisichi; pònnere a culimpipa = imbassiados cun sa conca fintzas a terra e cun su culu a cara a in artu, a culimpípiri; donai su c. in terra = arrúiri o cairi de bonu in malu istadu; dhi fait su c. duas tres = bendit sa cera a bajoca, si est caghendhe de sa timoria; no dhi tocat sa camisa in c. = no capit in pannus, no ischit inue ndh'istare de sa cuntentesa; oh, bae, lèala in c.! = bai a pasci cocas!; andhare o torrare a culu issegus = torrai acoa; pònnere su nasu in c. a unu = no arrennèsciri a dhi fai nudha; pònniri su c. pro faci = lassare sa birgonza, parai faci; portare sa fatze che su c. = no tènniri bregúngia nudha, èssiri isfacius; dàresi carches a c. (nadu in suspu) = chi no ndi dh'importat nudha de una cosa; castiai a cul'e ogu = abbaidare cun sa coa de s'ogru, a ogros dortos, a ocru frassu, coment'e faghindhe finta de no abbaidare; leare su c. a giogu = befai, pigai in giru, pigai cosas sérias a giogu; (chèrrere a) leare su c. a cagare, no si ndi pesai su culu de sa cadira = mandronia manna, sa pretesa de is preitzosus ispaciaus; leare, pònnere su c. a banchitu = pretèndiri tropu e boghendi in brigúngia puru s'àteru, fai is prepotentis; línghere su c. a unu = avilíresi tropu; no est bonu mancu a frobbire in c. = (nadu de una cosa) chi no serbit própiu a nudha; èssiri a c. in foras, a c. in campu = a culu nudu, cun bestimenta tropu curtza, iscufusos de bestimenta; èssiri c. baratu = bèndheresi pro nudha; èssiri culu infustu = chi si agatat male pro donzi cosighedha; pàrriri tochendu in culu algenu = èssere tropu delicados, àere tropu delicadesa in su fàghere Frases dhi lompiant is peis a cú de cumenti curriat! ◊ ti leo a purpedhas de culu! ◊ dhus pigaus a pedhi de culu e nci dhus bogaus 2. cussos sunt cuncordos, bastus chi siat a fàghere cosa chi lis curret de culu! ◊ si no est cosa chi li curret de culu no ti ndhe faghet de nudha! ◊ castiei su muntronaxu chi nc'est in custa domu: no si ndi pesant mancu su culu de sa cadira! ◊ is féminas oi essint a culu in campu e a titas foras ◊ ti nci fatzu intrai in su colu de s'agu! 3. como chi in cue ses, in cue restas: lèala in culu e… passa bonas festas! 4. pessant gai a conca furistera chi linghindhe su culu a su buzinu faghent bella frigura e carriera! Terminologia iscientìfica crn Ètimu ltn. culus Tradutziones Frantzesu cul Ingresu bum Ispagnolu culo Italianu culo Tedescu Gesäß.

colubriàre colloviàre

colubrína , nf: columbrina Definitzione genia de cannone.

cólubru colòbra

coluciòni collassiòne

columàre , vrb: acolumare*, culumare Definitzione prènnere un'istrégiu finas a oros, a cólumu, prènnere Sinònimos e contràrios acucurai, acucurrumedhare, ammuntonae, pienare, plèniri | ctr. bocare, illichidare, leare 2. ue si podet culumare s'istògomo cun duos sodhos? ◊ est lúghida lumbrera chi cólumat su coro de paghe.

colúmba , nf: culumba, columma, culúmbula Definitzione genia de pigione fémina; foedhu chi si narat cun istima forte a fémina Frases so intendhendhe chighígliu de columbas e de caos bolendhe in s'aera 2. est innotzente che columba 3. no ti fides, columba, ca s'astore fatu tou sas úngias est perdendhe! ◊ sa columbedha mia cun su rampu de s'olia apo mandhadu Terminologia iscientìfica pzn Ètimu ltn. columba Tradutziones Frantzesu colombe Ingresu dove Ispagnolu paloma Italianu colómba Tedescu Taube.

columbària , nf Definitzione genia de erba Terminologia iscientìfica rba.

columbàriu , nm: columbraxu, culumbarju, culumbarzu Sinònimos e contràrios colombera Ètimu ltn. columbarium.

columbédhu , nm Definitzione a logos, su coromedhu de sa latuca.