afioncài , vrb Definitzione
trebballare a sa grussera, fàere male su trebballu, cun pagu incuru o cun pagu arte, nau mescamente de unu maistu
Sinònimos e contràrios
aciapuciae,
aciarollai,
aciorobedhare,
acoredhai,
allarodhai,
ammangiucai,
apunghedhare,
inciapugliare,
indrovigare
Frases
afionca, afionca… e apustis beni a ti pagai!…
Tradutziones
Frantzesu
ravauder d'une façon grossière
Ingresu
to patch up
Ispagnolu
chapucear
Italianu
rinfrinzellare
Tedescu
verpfuschen.
afisciài , vrb Definitzione
apicigare paperis, pònnere manifestos
Sinònimos e contràrios
apodhai
Ètimu
spn.
afijar
Tradutziones
Frantzesu
afficher
Ingresu
to post up
Ispagnolu
fijar,
pegar
Italianu
affìggere
Tedescu
anschlagen.
aforrotulàda , nf Definitzione
su aforrotulare
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
fagotage
Ingresu
bundling up
Ispagnolu
hacinamiento
Italianu
affastellaménto
Tedescu
Anhäufen.
afrascillonài , vrb: afriscillonai Definitzione
fàere totu a frascillonis, a tzirbisas de dónnia betu, nau de orrobba posta male, ammurigonada e fintzes de cosa chi est coment'e sicandhosi)
Sinònimos e contràrios
acarrongiai,
afrangillonai,
afrascionae,
aggruncipire,
aggruncire,
ammaugionai,
apigiare,
arruntzai,
atavellai,
atripodhare,
frongire,
iscrafangiai,
sirmigai
| ctr.
istirai,
prenciai
Frases
si afriscillonat s'arrobba sciacuada ◊ sa camisa est afriscillonada o prenciada a imbidoni?
2.
no bollu tenni sa menti afriscillonada de ideas noas e malas
3.
nci bolit pagu a s'afriscillonai cussu portafógliu prenu chi portas! (Lai)
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
froisser,
entasser
Ingresu
to wrinkle,
to bundle up
Ispagnolu
arrugar,
hacinar
Italianu
sgualcire,
affastellare
Tedescu
runzeln,
zerknittern,
bündeln.
afrochedhàre 1 , vrb Sinònimos e contràrios
aciapuciae,
aciarollai,
improdhai,
indrovigare
Tradutziones
Frantzesu
gâcher,
travailler grossièrement
Ingresu
to mess up
Ispagnolu
chapucear
Italianu
lavorare in modo disordinato e confusionàrio
Tedescu
unordentlich arbeiten.
afrucargiài, afrucaxài , vrb: afurcargiae,
afurcarzare Definitzione
pònnere frucàgios; manigiare o ispínghere cosa cun sa frochidha
Sinònimos e contràrios
apontedhae,
apuntalai,
impuntedhai,
inforchidhare,
trumpai
Frases
cotos che pipa, prus de unu mancu si l'afurcarzant istat reu ◊ pro no si ndhe iscratzare, sas cambas de su péssighe tocat a las afurcarzare ca sunt gàrrigas meda
2.
est afrucaxendi sarmentu a intru de su forru, a su fogu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
étayer
Ingresu
to shore up
Ispagnolu
apuntalar
Italianu
puntellare
Tedescu
abstützen.
aggromeràre , vrb: aggromurare,
gromerare Definitzione
fàere a grómeru, a lómboru
Sinònimos e contràrios
aggromare,
aggromeredhare,
allomborae,
allorimmedhare,
arrombulonai,
arromulare
/
abballinare,
aculingionai
Ètimu
ltn.
ad glomerare
Tradutziones
Frantzesu
pelotonner
Ingresu
to wind up
Ispagnolu
ovillar,
devanar
Italianu
aggomitolare,
dipanare
Tedescu
aufwickeln.
allaputzài , vrb: allepuciae,
allepuciai,
alleputzai,
alleputzare,
alliputzai,
ellepuciare Definitzione
papare calecuna cosa, torrare in fortzas, ingrassare; bestire bene, bene cuncordaos, su si fàere bellos in contu de bestimentu
Sinònimos e contràrios
allepuciri,
arrempudhire
/
addinghillai,
allepuritzare,
arrepicai 2,
assamodare,
atrigliare,
chinchinnare,
cumpòniri,
cuncodrai
Frases
castit, su dotori, chi mi dha podit torrai a allaputzai sa piciochedha, ca est mesu iscòncia ◊ pensa a sa saludi: a trabballai gei andat bèni, ma innantis ti depis torrai a alleputzai! (I.Murgia)
2.
poneisí is capedhus e allaputzaisí bèni! ◊ funt sannoris totu bèni allaputzaus e boint èssi serbius cun totu s'arraspetu ◊ dhui fiat genti totu alliputzara, totu infrochitara ◊ e tochit, babbai, allaputzissí ca seus in festa!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardir,
se pomponner,
se parer
Ingresu
to dress up to make cocky (oneself)
Ispagnolu
fortalecer,
acicalarse
Italianu
rinvigorire,
ringalluzzire,
attillarsi
Tedescu
stark werden,
eitel werden,
sich aufputzen.
allegràre , vrb: allergare,
alligrai,
alligrare,
allirgai Definitzione
provare o giare cuntentesa: candho si narat a s'àteru, bolet nàrrere fintzes chi si dhi giaet a bíere coment'e a bàntidu po calecuna cosa de bonu o de bellu chi at fatu; si narat fintzes in su sensu de pàrrere o essire prus biu, prus bellu / allegrare su passu, un'aina triballendhe = andai prus allestru, fai prus debressi, acradiare
Sinònimos e contràrios
aggajare 1,
cuntentai,
frogare,
gavisare,
prexai
/
allegrutzare
| ctr.
asseriai,
dispiàchere,
intristai
Frases
si ndh'est allegradu candho at intesu chi sa cosa fit andhada bene ◊ no mi potzu allirgai ca ses lontanu!
2.
e nachi ti che ses laureadu: mi ndhe allegro! ◊ mi ndhe allegro meda: su menzus ses resurtadu tue!
3.
cussa próida at allegradu sas àrbures, sinono fint patindhe ◊ allègrala cussa messadorza, chi mi pares drommidu!
Ètimu
itl.
allegrare
Tradutziones
Frantzesu
égayer,
féliciter
Ingresu
to congratulate,
to cheer up
Ispagnolu
alegrar,
felicitarse
Italianu
rallegrare,
allietare,
esultare,
congratularsi
Tedescu
erfreuen,
sich freuen,
gratulieren.
alleputzàu , pps, agt: alliputzau Definitzione
de alleputzai
Sinònimos e contràrios
alleporedhau,
alleporizadu,
alleputziu,
arrempudhiu,
trinitu
/
cdh. achinchinnatu
2.
totu alleputzau si dha cantat, prexau!
3.
gei ses alleputzau, oi, paris unu sennori! ◊ mulleri alleputzada… corramenta segura! ◊ cun pobidhu miu gi no fiat cosa de s'arrosci, sempri bèni alliputzau fiat
Tradutziones
Frantzesu
ragaillardi,
gai,
pomponné
Ingresu
made cocky,
merry,
dressed up
Ispagnolu
alegre,
acicalado
Italianu
ringalluzzito,
allégro,
agghindato
Tedescu
eitel geworden,
fröhlich,
herausgeputzt.
allezerigàre , vrb: allizerigare Definitzione
fàere prus lezeru, prus lébiu, miminare su pesu, bogare cosa chi faet pesu
Sinònimos e contràrios
allezerire,
alligerai,
disaggraviare,
illezerigare
| ctr.
ingrairi
Frases
chirca continu de allezerigare sos mermos intumbidos de dolore! ◊ Segnore, allizériga cussas amarguras!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
alléger,
soulager
Ingresu
to lighten,
to lift up again
Ispagnolu
aligerar,
aliviar
Italianu
alleggerire,
risollevare
Tedescu
erleichtern.
allichidíe , vrb: allichidire,
allichidiri,
allichiriri,
allighidire,
lichidiri Definitzione
muntènnere límpiu, pònnere apostu su logu, sa domo; rfl. cambiare bestimentu, pònnere bestimentu límpiu, bellu, mudare; a logos dhu narant de sa fémina chi faet su fedu
Sinònimos e contràrios
addirire 1,
arremonire,
assetiai,
cuncordai,
illichidire,
iserrinire
/
tramudai
/
iglierare,
insinnigare,
iscendiai
| ctr.
acadhotzai,
imbratare
Maneras de nàrrere
csn:
allichidire sos contos = fàere is contos; allichidíresi de calicuna cosa = pònnere apostu, lassare apostu sa cosa
Frases
nosu innòi nci seus po isfrigociai, mundai e allichidiri su logu ◊ benit, prandit, allichidit su logu e si ndi andat ◊ dèu allichidu e tui tréuas!
2.
sa bròscia si dha poniant is féminas in pithu de su pannu de petus ◊ allichidint su letu cun is mantas prus bellas po erriciri is istràngius
3.
sa fémina mia si est allichidia, at tentu unu maschixedhu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
nettoyer
Ingresu
to tidy up,
to clear
Ispagnolu
arreglar,
ordenar
Italianu
assettare,
far pulizìa
Tedescu
aufräumen.
allomboràe, allomborài , vrb: allomburai,
allomburare,
allomerare,
allomurare,
allorumare Definitzione
fàere a lómboru, a unu túturu, a bòcia, fàere a orrumbulone
Sinònimos e contràrios
abballinare,
aculingionai,
aggajai,
aggromare,
aggromerare,
aggromeredhare,
allorimmedhare,
arrombulonai,
arromulare,
tròbere
/
abballonare,
arruedhulare,
atuturae,
imboligare
| ctr.
ilboligare,
illomerare
Frases
giaja e netas funta in coxina allomburendu lana
2.
su sardu, candho intendhet tzocu de foete, si allórumat che unu eritu ◊ si est allorumada chirchendhe de audhire sas anchighedhas pro si las iscaldire ◊ custos batos sunt sempre allorumados in sa chijina
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
pelotonner
Ingresu
to wind up
Ispagnolu
ovillar
Italianu
aggomitolare,
dipanare
Tedescu
aufwickeln.
alloredhài , vrb rfl Definitzione
bestire a s'abbunzina, a improdhu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
se fringuer,
se nipper
Ingresu
to dress up slovenly
Ispagnolu
vestirse mal
Italianu
vestirsi in mòdo pòco elegante
Tedescu
sich schlecht anziehen.
alluxentài , vrb Definitzione
fàere lúghidu
Sinònimos e contràrios
allucidai,
allustrai,
illuchidare
/
impompitare
Frases
su logu est límpiu límpiu, alluxentau a cera ◊ su lutoni si alluxentat cun limoni e cinixu ◊ labai ca est festa: tocai, alluxentaisidhas is botas!
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
faire reluire,
se parer
Ingresu
to make bright,
to shine,
to dress up
Ispagnolu
hacer relucir,
acicalar
Italianu
far rilùcere,
brillare,
agghindarsi
Tedescu
leuchten,
glänzen,
sich herausputzen.
ammascarài , vrb Definitzione
imbrutare de mascara, de tzintziedhu; arrennegare meda, fàere niedhu o pèrdere sa bisura po s'arrennegu: nau de su tempus, isconciare, fàere tempus malu
Sinònimos e contràrios
intentiedhare
2.
si mi lassas ammascarai ti dh'ongu dèu, su tanti!…◊ dh'apu bia ammascarara…, fiat cosa de timi! ◊ candu si ammàscarat su mari, balla, gi est cosa de dhui acostai!…
3.
chi mi bit ammascarau, bai ca su piciochedhu nc'istupat debressi!
Ètimu
ctl.
(en)mascarar
Tradutziones
Frantzesu
se farder outrageusement
Ingresu
to soil oneself,
to make up in an overdone way (oneself)
Ispagnolu
repintarse,
enfadarse mucho
Italianu
imbrattarsi,
truccarsi in mòdo esagerato
Tedescu
sich übermäßig schminken.
ammassulàre , vrb rfl Definitzione
fàere a unu massule; istare totu coment'e allorigaos crocaos, istare chentza fàere, ammandronaos
Sinònimos e contràrios
ammadredhare,
ammassudhare
2.
sa catedha fit ammassulada afaca a sa giaga faghindhe de sentinella
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
s'amasser,
se pelotonner
Ingresu
to crowd together,
to curl up
Ispagnolu
amontonarse,
acurrucarse
Italianu
ammassarsi,
raggomitolarsi
Tedescu
sich versammeln,
sich zusammenkauern.
ammatucàe, ammatucài , vrb Definitzione
fàere a matucu, a mannu, fintzes fàere crèschere
Sinònimos e contràrios
crèschere,
immannitare
Frases
immoi, candu ammatucant dhis còmporant su motorinu, a is fillus! ◊ a piticu fut donau a su giogu, ma comenti est ammatuchendi est prus sériu
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
grandir,
bien pousser (fam.)
Ingresu
to grow up
Ispagnolu
crecer de edad
Italianu
divenir grandicèllo
Tedescu
halb erwachsen werden.
ammedàre , vrb: ammelai 1,
ammelare,
ammenare,
ammerare Definitzione
sighire a betare a un'istrégiu, prènnere meda / ammelai una carrada = annúnghere binu a sa cuba comente sighit a budhire su mústiu
Sinònimos e contràrios
aciúgnere,
agnànghere,
annúnghere,
assusai 1
| ctr.
bocare,
ilbagantare
Frases
ammera abba a sa padedha ca est pagu su brou! ◊ ammera sale a sa cassola ca est bamba! ◊ at ammerau ozu a sa làmpana ◊ is giorronadas suas fiant a binnennare, mirare cupones budhindo, prentzare binatza e ammelare carradas ◊ s'irrichesa terrena su coro no ammenat!
Tradutziones
Frantzesu
remplir jusqu'au bord,
combler,
ajouter
Ingresu
to add,
to fill up
Ispagnolu
colmar
Italianu
colmare,
aggiùngere
Tedescu
auffüllen,
hinzufügen.
ammeditzàre , vrb Definitzione
cosire, betare tzàpulos a bestimentu segau
Sinònimos e contràrios
aciapuai,
aconciai,
apuntroxai,
ataparatare,
atrapulai,
tzapugnire
Frases
at una beste betza e teves bídere comente l'at ammeditzada!
Tradutziones
Frantzesu
rapiécier
Ingresu
to patch up
Ispagnolu
remendar
Italianu
rattoppare
Tedescu
flicken.