afioncài , vrb Definitzione trebballare a sa grussera, fàere male su trebballu, cun pagu incuru o cun pagu arte, nau mescamente de unu maistu Sinònimos e contràrios aciapuciae, aciarollai, aciorobedhare, acoredhai, allarodhai, ammangiucai, apunghedhare, inciapugliare, indrovigare Frases afionca, afionca… e apustis beni a ti pagai!… Tradutziones Frantzesu ravauder d'une façon grossière Ingresu to patch up Ispagnolu chapucear Italianu rinfrinzellare Tedescu verpfuschen.

afisciài , vrb Definitzione apicigare paperis, pònnere manifestos Sinònimos e contràrios apodhai Ètimu spn. afijar Tradutziones Frantzesu afficher Ingresu to post up Ispagnolu fijar, pegar Italianu affìggere Tedescu anschlagen.

aforrotulàda , nf Definitzione su aforrotulare Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu fagotage Ingresu bundling up Ispagnolu hacinamiento Italianu affastellaménto Tedescu Anhäufen.

afrascillonài , vrb: afriscillonai Definitzione fàere totu a frascillonis, a tzirbisas de dónnia betu, nau de orrobba posta male, ammurigonada e fintzes de cosa chi est coment'e sicandhosi) Sinònimos e contràrios acarrongiai, afrangillonai, afrascionae, aggruncipire, aggruncire, ammaugionai, apigiare, arruntzai, atavellai, atripodhare, frongire, iscrafangiai, sirmigai | ctr. istirai, prenciai Frases si afriscillonat s'arrobba sciacuada ◊ sa camisa est afriscillonada o prenciada a imbidoni? 2. no bollu tenni sa menti afriscillonada de ideas noas e malas 3. nci bolit pagu a s'afriscillonai cussu portafógliu prenu chi portas! (Lai) Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu froisser, entasser Ingresu to wrinkle, to bundle up Ispagnolu arrugar, hacinar Italianu sgualcire, affastellare Tedescu runzeln, zerknittern, bündeln.

afrochedhàre 1 , vrb Sinònimos e contràrios aciapuciae, aciarollai, improdhai, indrovigare Tradutziones Frantzesu gâcher, travailler grossièrement Ingresu to mess up Ispagnolu chapucear Italianu lavorare in modo disordinato e confusionàrio Tedescu unordentlich arbeiten.

afrucargiài, afrucaxài , vrb: afurcargiae, afurcarzare Definitzione pònnere frucàgios; manigiare o ispínghere cosa cun sa frochidha Sinònimos e contràrios apontedhae, apuntalai, impuntedhai, inforchidhare, trumpai Frases cotos che pipa, prus de unu mancu si l'afurcarzant istat reu ◊ pro no si ndhe iscratzare, sas cambas de su péssighe tocat a las afurcarzare ca sunt gàrrigas meda 2. est afrucaxendi sarmentu a intru de su forru, a su fogu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu étayer Ingresu to shore up Ispagnolu apuntalar Italianu puntellare Tedescu abstützen.

aggromeràre , vrb: aggromurare, gromerare Definitzione fàere a grómeru, a lómboru Sinònimos e contràrios aggromare, aggromeredhare, allomborae, allorimmedhare, arrombulonai, arromulare / abballinare, aculingionai Ètimu ltn. ad glomerare Tradutziones Frantzesu pelotonner Ingresu to wind up Ispagnolu ovillar, devanar Italianu aggomitolare, dipanare Tedescu aufwickeln.

allaputzài , vrb: allepuciae, allepuciai, alleputzai, alleputzare, alliputzai, ellepuciare Definitzione papare calecuna cosa, torrare in fortzas, ingrassare; bestire bene, bene cuncordaos, su si fàere bellos in contu de bestimentu Sinònimos e contràrios allepuciri, arrempudhire / addinghillai, allepuritzare, arrepicai 2, assamodare, atrigliare, chinchinnare, cumpòniri, cuncodrai Frases castit, su dotori, chi mi dha podit torrai a allaputzai sa piciochedha, ca est mesu iscòncia ◊ pensa a sa saludi: a trabballai gei andat bèni, ma innantis ti depis torrai a alleputzai! (I.Murgia) 2. poneisí is capedhus e allaputzaisí bèni! ◊ funt sannoris totu bèni allaputzaus e boint èssi serbius cun totu s'arraspetu ◊ dhui fiat genti totu alliputzara, totu infrochitara ◊ e tochit, babbai, allaputzissí ca seus in festa! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu ragaillardir, se pomponner, se parer Ingresu to dress up to make cocky (oneself) Ispagnolu fortalecer, acicalarse Italianu rinvigorire, ringalluzzire, attillarsi Tedescu stark werden, eitel werden, sich aufputzen.

allegràre , vrb: allergare, alligrai, alligrare, allirgai Definitzione provare o giare cuntentesa: candho si narat a s'àteru, bolet nàrrere fintzes chi si dhi giaet a bíere coment'e a bàntidu po calecuna cosa de bonu o de bellu chi at fatu; si narat fintzes in su sensu de pàrrere o essire prus biu, prus bellu / allegrare su passu, un'aina triballendhe = andai prus allestru, fai prus debressi, acradiare Sinònimos e contràrios aggajare 1, cuntentai, frogare, gavisare, prexai / allegrutzare | ctr. asseriai, dispiàchere, intristai Frases si ndh'est allegradu candho at intesu chi sa cosa fit andhada bene ◊ no mi potzu allirgai ca ses lontanu! 2. e nachi ti che ses laureadu: mi ndhe allegro! ◊ mi ndhe allegro meda: su menzus ses resurtadu tue! 3. cussa próida at allegradu sas àrbures, sinono fint patindhe ◊ allègrala cussa messadorza, chi mi pares drommidu! Ètimu itl. allegrare Tradutziones Frantzesu égayer, féliciter Ingresu to congratulate, to cheer up Ispagnolu alegrar, felicitarse Italianu rallegrare, allietare, esultare, congratularsi Tedescu erfreuen, sich freuen, gratulieren.

alleputzàu , pps, agt: alliputzau Definitzione de alleputzai Sinònimos e contràrios alleporedhau, alleporizadu, alleputziu, arrempudhiu, trinitu / cdh. achinchinnatu 2. totu alleputzau si dha cantat, prexau! 3. gei ses alleputzau, oi, paris unu sennori! ◊ mulleri alleputzada… corramenta segura! ◊ cun pobidhu miu gi no fiat cosa de s'arrosci, sempri bèni alliputzau fiat Tradutziones Frantzesu ragaillardi, gai, pomponné Ingresu made cocky, merry, dressed up Ispagnolu alegre, acicalado Italianu ringalluzzito, allégro, agghindato Tedescu eitel geworden, fröhlich, herausgeputzt.

allezerigàre , vrb: allizerigare Definitzione fàere prus lezeru, prus lébiu, miminare su pesu, bogare cosa chi faet pesu Sinònimos e contràrios allezerire, alligerai, disaggraviare, illezerigare | ctr. ingrairi Frases chirca continu de allezerigare sos mermos intumbidos de dolore! ◊ Segnore, allizériga cussas amarguras! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu alléger, soulager Ingresu to lighten, to lift up again Ispagnolu aligerar, aliviar Italianu alleggerire, risollevare Tedescu erleichtern.

allichidíe , vrb: allichidire, allichidiri, allichiriri, allighidire, lichidiri Definitzione muntènnere límpiu, pònnere apostu su logu, sa domo; rfl. cambiare bestimentu, pònnere bestimentu límpiu, bellu, mudare; a logos dhu narant de sa fémina chi faet su fedu Sinònimos e contràrios addirire 1, arremonire, assetiai, cuncordai, illichidire, iserrinire / tramudai / iglierare, insinnigare, iscendiai | ctr. acadhotzai, imbratare Maneras de nàrrere csn: allichidire sos contos = fàere is contos; allichidíresi de calicuna cosa = pònnere apostu, lassare apostu sa cosa Frases nosu innòi nci seus po isfrigociai, mundai e allichidiri su logu ◊ benit, prandit, allichidit su logu e si ndi andat ◊ dèu allichidu e tui tréuas! 2. sa bròscia si dha poniant is féminas in pithu de su pannu de petus ◊ allichidint su letu cun is mantas prus bellas po erriciri is istràngius 3. sa fémina mia si est allichidia, at tentu unu maschixedhu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu nettoyer Ingresu to tidy up, to clear Ispagnolu arreglar, ordenar Italianu assettare, far pulizìa Tedescu aufräumen.

allomboràe, allomborài , vrb: allomburai, allomburare, allomerare, allomurare, allorumare Definitzione fàere a lómboru, a unu túturu, a bòcia, fàere a orrumbulone Sinònimos e contràrios abballinare, aculingionai, aggajai, aggromare, aggromerare, aggromeredhare, allorimmedhare, arrombulonai, arromulare, tròbere / abballonare, arruedhulare, atuturae, imboligare | ctr. ilboligare, illomerare Frases giaja e netas funta in coxina allomburendu lana 2. su sardu, candho intendhet tzocu de foete, si allórumat che unu eritu ◊ si est allorumada chirchendhe de audhire sas anchighedhas pro si las iscaldire ◊ custos batos sunt sempre allorumados in sa chijina Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu pelotonner Ingresu to wind up Ispagnolu ovillar Italianu aggomitolare, dipanare Tedescu aufwickeln.

alloredhài , vrb rfl Definitzione bestire a s'abbunzina, a improdhu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu se fringuer, se nipper Ingresu to dress up slovenly Ispagnolu vestirse mal Italianu vestirsi in mòdo pòco elegante Tedescu sich schlecht anziehen.

alluxentài , vrb Definitzione fàere lúghidu Sinònimos e contràrios allucidai, allustrai, illuchidare / impompitare Frases su logu est límpiu límpiu, alluxentau a cera ◊ su lutoni si alluxentat cun limoni e cinixu ◊ labai ca est festa: tocai, alluxentaisidhas is botas! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu faire reluire, se parer Ingresu to make bright, to shine, to dress up Ispagnolu hacer relucir, acicalar Italianu far rilùcere, brillare, agghindarsi Tedescu leuchten, glänzen, sich herausputzen.

ammascarài , vrb Definitzione imbrutare de mascara, de tzintziedhu; arrennegare meda, fàere niedhu o pèrdere sa bisura po s'arrennegu: nau de su tempus, isconciare, fàere tempus malu Sinònimos e contràrios intentiedhare 2. si mi lassas ammascarai ti dh'ongu dèu, su tanti!…◊ dh'apu bia ammascarara…, fiat cosa de timi! ◊ candu si ammàscarat su mari, balla, gi est cosa de dhui acostai!… 3. chi mi bit ammascarau, bai ca su piciochedhu nc'istupat debressi! Ètimu ctl. (en)mascarar Tradutziones Frantzesu se farder outrageusement Ingresu to soil oneself, to make up in an overdone way (oneself) Ispagnolu repintarse, enfadarse mucho Italianu imbrattarsi, truccarsi in mòdo esagerato Tedescu sich übermäßig schminken.

ammassulàre , vrb rfl Definitzione fàere a unu massule; istare totu coment'e allorigaos crocaos, istare chentza fàere, ammandronaos Sinònimos e contràrios ammadredhare, ammassudhare 2. sa catedha fit ammassulada afaca a sa giaga faghindhe de sentinella Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu s'amasser, se pelotonner Ingresu to crowd together, to curl up Ispagnolu amontonarse, acurrucarse Italianu ammassarsi, raggomitolarsi Tedescu sich versammeln, sich zusammenkauern.

ammatucàe, ammatucài , vrb Definitzione fàere a matucu, a mannu, fintzes fàere crèschere Sinònimos e contràrios crèschere, immannitare Frases immoi, candu ammatucant dhis còmporant su motorinu, a is fillus! ◊ a piticu fut donau a su giogu, ma comenti est ammatuchendi est prus sériu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu grandir, bien pousser (fam.) Ingresu to grow up Ispagnolu crecer de edad Italianu divenir grandicèllo Tedescu halb erwachsen werden.

ammedàre , vrb: ammelai 1, ammelare, ammenare, ammerare Definitzione sighire a betare a un'istrégiu, prènnere meda / ammelai una carrada = annúnghere binu a sa cuba comente sighit a budhire su mústiu Sinònimos e contràrios aciúgnere, agnànghere, annúnghere, assusai 1 | ctr. bocare, ilbagantare Frases ammera abba a sa padedha ca est pagu su brou! ◊ ammera sale a sa cassola ca est bamba! ◊ at ammerau ozu a sa làmpana ◊ is giorronadas suas fiant a binnennare, mirare cupones budhindo, prentzare binatza e ammelare carradas ◊ s'irrichesa terrena su coro no ammenat! Tradutziones Frantzesu remplir jusqu'au bord, combler, ajouter Ingresu to add, to fill up Ispagnolu colmar Italianu colmare, aggiùngere Tedescu auffüllen, hinzufügen.

ammeditzàre , vrb Definitzione cosire, betare tzàpulos a bestimentu segau Sinònimos e contràrios aciapuai, aconciai, apuntroxai, ataparatare, atrapulai, tzapugnire Frases at una beste betza e teves bídere comente l'at ammeditzada! Tradutziones Frantzesu rapiécier Ingresu to patch up Ispagnolu remendar Italianu rattoppare Tedescu flicken.

«« Torra a chircare