abbizàu abbizàdu
abbizósicu, abbizósu , agt Definizione
chi est de abbizu, chi si acatat de totu, chi istat a s'avértida, a origas allutas, atentu po bíere o intèndhere totu
Sinonimi e contrari
abbizaghe,
avillante
/
abbistu,
billanti
Frasi
tenzo unu cane abbizósicu ◊ tue, fizu de su pópulu, ses semper abbizósicu ◊ su sindhacau bi fit, ma fit abbizósicu solu pro fàchere pacare sa tèssera! ◊ mancari abbizósicu in medas fainas, no ischio nemmancu cantu fachiat tres punzos de casu a mesupetza s'unu ◊ su cane miu prus abizosu si est dau a zannire coment'e pesàndheche a sirvone
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
éveillé,
adroit,
diligent
Inglese
awake,
weary person ready ??
Spagnolo
avisado
Italiano
désto,
accòrto,
sollécito
Tedesco
aufgewegt,
umsichtig,
rasch.
abbízu abbígiu
abbízu 1 , avb Definizione pagu pagu, agiummai nudha Sinonimi e contrari addizu, agigu, aizaredhu Frasi abbizu abbizu mi ndhe at tocadu! ◊ est un'arriu, ma s'àcua dha connoscit abbizu abbizu (I.Lecca) Etimo srd.
abblandài, abblandhàre , vrb: abbrandai,
abbrandhare,
abbrannare Definizione
fàere brandhu, prus bonu a baliare, prus pagu forte, prus pagu airau, cumenciare a passare o miminare de unu dolore, de unu male, de unu patimentu, de unu fenòmenu; torrare, menguare, essire prus pagu de cantidade
Sinonimi e contrari
abbacai,
abblandhire,
abbonantzai,
achedare,
allebiae,
allenire,
apachiare,
apasaogare,
assebiai,
asselenare,
illebiare,
illenare
/
menguai
| ctr.
agghegiare,
crèschere,
incrispai
Frasi
mi est abbrandau su schinitzu de su fàmini ◊ antiga domo mia, recreu de su meu pensamentu, abblandhas sa tristia (P.Fae)◊ custu est prantu chi nisciunus abbrandat ◊ ti fia isetendhe pro mi abbrandhare penas e dolores ◊ o Babbu eternu, abblandha su rigore! ◊ seo ibertandho chi su cuadhu si abbrandhet ◊ a parte de merie s'aera si fut abbrandhada e no fut fritu ◊ si mi abbrannant sos ohis, cantu poto mantenzo
2.
candu andat mali sa laurera sa provista po fortza abbrandat
Etimo
spn.
ablandar
Traduzioni
Francese
adoucir,
apaiser
Inglese
to mitigate
Spagnolo
mitigar,
aliviar
Italiano
mitigare,
attutire
Tedesco
beruhigen,
mildern.
abblandhíre , vrb Sinonimi e contrari abblandai.
abblàndhu , nm Definizione frandhigu, totu su chi si faet po abbrandhare, apaghiare a ccn. Sinonimi e contrari frandigadura, improsu, losinga | ctr. agghégiu Etimo srd.
abblatívu , nm Definizione
foedhandho de grammàtica, una de is desinéntzias o essias de su foedhu (nm., agt) in latinu (e fintzes in àtera limba) cunforma a s'idea chi si bolet giare de cosa fata de o cun
Traduzioni
Francese
ablatif
Inglese
ablative
Spagnolo
ablativo
Italiano
ablativo
Tedesco
Ablativ.
abboài , vrb: abbuai Definizione
abbruxare s'istula, is terrenos de arare; curpire, tocare a népide su laore
Sinonimi e contrari
abbrugiai,
abbruscare,
abburare
/
nabronari
/
abburvurare,
achichinare,
afurconare,
anneulare
Frasi
in cudhus campus si bit fumu: stau ca funt abbuendi!
Traduzioni
Francese
brûler légèrement
Inglese
to scorch,
to affect by smut
Spagnolo
quemar,
artigar
Italiano
abbruciacchiare,
ingolpare
Tedesco
absengen,
mit Brandpilzen befallen.
abboaméntu , nm Definizione maladia de su trigu, su guastu chi faet sa népide a is trigos Sinonimi e contrari abbuadura, anneulamentu Terminologia scientifica mld Etimo srd.
abboàu , pps, agt: abbuau Definizione
de abboai, abbuai; guastu de sa népide, de s'abbuera, nau de laore
Sinonimi e contrari
addulliu,
afrachilau,
allampiau,
anneuladu,
calinu,
chiconosu
Frasi
su lori est abboau
Traduzioni
Francese
rabougri,
niellé
Inglese
for a fruit which,
doesn't ripe for excess of heat,
affected by smut
Spagnolo
atizonado
Italiano
golpato
Tedesco
aufgrund von Hitze ungenügend gereiftes Getreide,
von Brandpilzen befallenes Getreide.
abbobbocài , vrb Definizione istare foedhandho, alleghetandho Sinonimi e contrari abbodhetai, aciarollai, arrallai, badaciare Etimo srd.
abbobbolloncàre , vrb: abbubbulicare, abbubbullicare Definizione fàere bisciucas, a bubburucas Sinonimi e contrari abbuciucai, abbullucai, abbumbullai Frasi aiat natu chi nono ma no aiat mancu faedhatu: aiat solu abbubbulicatu sa fusina in buca e nche l'aiat sutzata a intro Etimo srd.
abbobbollotàe , vrb Definizione pònnere sa màschera, ammontare, agiummai coment’e fàere a bobbolloti Sinonimi e contrari abbobborrotare, acarotai, caratzare | ctr. iscaratzare Etimo srd.
abbobborodhàu , agt Definizione chi portat sa bentre ufrada, manna Sinonimi e contrari bentrudu, porodhudu Etimo srd.
abbobborrociàre , vrb Definizione nau de is ogos, apèrrere cantu prus faet, meda, bene meda Sinonimi e contrari ilbambarriare, ispalpedhare, isparpalociai.
abbobborrotàre , vrb Definizione pònnere sa màschera, ammontare, agiummai coment’e fàere a bobborrotu Sinonimi e contrari abbobbollotae, acarotai, caratzare | ctr. iscaratzare Frasi si est totu abbobborrotau po no dhu connòschere Etimo srd.
abbobinài , vrb Definizione pigare a boghes Sinonimi e contrari abbochinare, atzerriai, berchidai Frasi duus ominedhus cumènciant a nosi abbobinai poita furiaus sciuidendu is mannalissas Etimo srd.
abboboscài , vrb Definizione fàere orrúbiu, nau de sa carre; nau de malàidu, èssere budhiu che braxas de fogu Sinonimi e contrari arrubiscai Frasi bellu custu binu: fait zumiai is origas e abboboscat su nasu! ◊ sa mama carignàt su pipiu passendidhi sa manu lébia in sa faci sudada e abboboscada de sa callentura (S.A.Spano).
abbocàda , nf Definizione su abbocare.