agiustài , vrb: agiustare,
azustare Definizione
fàere giustu, pònnere o fàere bene, méngius, una cosa, pònnere de acórdiu, adatare una cosa a un'àtera; cuncordare sa paga de unu trebballu; rfl. parare fronte a una dificurtade comente si podet: a logos, nau de is frutos e laores, lòmpere de èssere a puntu giustu po papare o arregòllere
Sinonimi e contrari
achidare 1,
acodomai,
aconciai,
adaretzai,
adecuare,
agghitire,
arragnare,
assantai,
assetiai
Modi di dire
csn:
agiustai sa coja = dare sa peràula, fàghere s'asseguronzu; agiustai cun su maistu de linna = ammanitzàresi a mòrrere
Frasi
azusta cussa cosa ca ndh'est ruindhe! ◊ bazi, za mi azusto mancari a sa sola! ◊ si nos azustamus in su prétziu ti la còmporo deo sa cosa!
2.
coment'eis agiustau, meda ti donat su meri tuu? ◊ chi agiustaus, cust'annu torraus a tenni predicadori de lussu! (A.Garau)◊ agiustant po fai e po trigu ◊ beni a teraca po su chi amus agiustadu!
3.
s'àgina non fut galu agiustada e no ndhe apo bodhiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ajuster
Inglese
to mend
Spagnolo
ajustar,
arreglar
Italiano
aggiustare
Tedesco
justieren.
agiustèra , nf Definizione
su si pònnere de acórdiu po calecuna diferéntzia
Sinonimi e contrari
agiustamentu,
agiustu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
accord,
arrangement
Inglese
to settle a quarrel
Spagnolo
arreglo,
avenencia
Italiano
accomodaménto di divergènze,
accòrdo
Tedesco
Vergleich.
agliagài , vrb: (a-gli-a-ga-i) alliagai
gliagai*,
liagai Definizione
fàere a freaduras, totu a liagas
Sinonimi e contrari
apiagare,
apragastare,
friai
2.
dh'at fata flagellai ispollada po chi su corpus siat alliagau
Traduzioni
Francese
blesser,
ulcérer
Inglese
to wound,
to ulcerate
Spagnolo
llagar,
ulcerar
Italiano
piagare,
ulcerare
Tedesco
verwunden,
ein Geschwür erzeugen in.
aglianài , vrb Definizione
aparigiare, fàere bene oguale / a. una dificultadi = ispiegare, fàghere a cumprèndhere una cosa
Sinonimi e contrari
alladiae,
apalisare,
apianare,
arrepranai,
illadiare,
ispianare,
splanai
Etimo
spn.
allanar
Traduzioni
Francese
aplanir,
égaliser
Inglese
to level,
to equalize
Spagnolo
aplanar,
allanar
Italiano
appianare,
pareggiare
Tedesco
ebnen,
einebnen.
agnànghere , vrb: annàgghere,
annàghere,
annànghere Definizione
pònnere una cosa cun s'àtera po fàere tot'unu, una suma, aciúnghere una cosa a un'àtera / pps. annantu, annatu, annànghiu
Sinonimi e contrari
aciúgnere,
additzionare,
agiànghere,
ammedare,
annatare,
summai
| ctr.
bocare,
irjànghere,
leai,
miminare
Frasi
donzi tantu agnanghiat linna a su furru ◊ dae tantu in tantu annàgheli custa ficumurisca a su lapiolu ◊ est a annànghere pena subra a pena ◊ si faghes gai ti annanghes disonore ◊ ndhe li annango un'àteru pagu ◊ dàemi sa valude de sa cosa annaghèndhebbi su chimbunu! ◊ si che bogas totu su chi bi amus agnantu ite bi restat?
2.
raju cantu ti deghet sa cravata, issa ti paret nàschida in su tuju: sos chírrios ti arrivint a benuju forsi ca ses bascitu o l'as annata!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ajouter,
joindre
Inglese
to add,
to connect
Spagnolo
añadir
Italiano
aggiùngere,
connèttere
Tedesco
hinzufügen,
verbinden.
agnàre , vrb: angiai,
angiari 1,
antzare,
anzare Definizione
su fàere is fígios, nau de is animales: solu unu pagu a brulla o a befa si narat de sa fémina / anzare a croba = fàere duos fedos
Sinonimi e contrari
afedai
Frasi
sas berbeghes in custos meses de santandria e nadale sunt anzendhe ◊ inuve est su pudhéricu chi at antzatu s'ebba? ◊ tenit duas brebeis acanta de angiai
2.
is marxanis apostant is angionedhus apena angiaus
Etimo
ltn.
*agniare
Traduzioni
Francese
mettre bas,
faire ses petits,
agneler
Inglese
to litter
Spagnolo
parir
Italiano
figliare
Tedesco
Junge werfen.
agónzu , nm: agunzu,
aunzu Definizione
su chi (e prus de sustàntzia) si papat impare cun su pane, po dh'acumpangiare; sa cosa chi si ponet po cundhire is papares; in cobertantza, cosa chi si giaet a ccn. po ndhe tènnere calecunu praxere a dibbandha
Sinonimi e contrari
armíngiu,
cumpànigu,
incaúngiu
/
connimentu
Frasi
màndhigat a sa sola e a s'acua chivalzu chentza aunzu ◊ a chena bi aiant pulenta chene agonzu
Terminologia scientifica
mng
Traduzioni
Francese
ce que l'on mange avec du pain
Inglese
smething to eat with bread
Spagnolo
companage,
condumio
Italiano
companàtico
Tedesco
Zukost zum Brot.
agrestàre , vrb: arestai,
arestare Definizione
essire areste, si narat de animales e de erbas chi, unu tempus contivigiaos cun su trebballu, dhos ant lassaos a sirba issoro, abbandhonaos, e ant pérdiu in calidade; si narat fintzes de is terrenos lassaos chentza trebballaos chi si prennent de totu su chi dhue naschit; nau de gente, istare aillargu de is àteros agiummai coment'e tenendho bregúngia o ifadu de sa cumpangia, fàere che a s'animale areste chi no si lassat tocare nudha nudha
Sinonimi e contrari
abriare,
aferare,
arestire,
arruarzare,
eremire,
imbragadinai,
imburdiri,
irratzare
/
ammugronare,
assirbonae,
azanare
| ctr.
ammasedare
Frasi
custu frenugu si ch'est arestadu ◊ nos fit mancadu su batu: apustis de meda za l'amus àpidu ma si che fit arestadu e a lu cramare no beniat prus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rendre sauvage
Inglese
to make wild
Spagnolo
volver silvestre (plantas),
salvaje (animales),
huraño (personas)
Italiano
inselvatichire
Tedesco
verwildern.
agurgíre , vrb Definizione
pèrdere s'abba o àere farta manna de abba, nau de erbas ma fintzes de gente
Sinonimi e contrari
allartzanai,
arruncionire,
illizare
Traduzioni
Francese
déshydrater
Inglese
to dehydrate
Spagnolo
deshidratar
Italiano
disidratare
Tedesco
dehydratisiert werden,
austrocknen.
aguriài , vrb: agurjai,
grujai Sinonimi e contrari
agruguai,
agruinai,
agrumiai,
agulluriai,
guriai,
gurruliai,
orulare
Frasi
s'intendiat sa sirena coment'e unu cani aguriendu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
hurler
Inglese
to howl
Spagnolo
aullar
Italiano
ululare
Tedesco
heulen.
agurtíre , vrb: aortie,
aortire,
aortiri,
aultire,
aurtire,
aurtiri,
austire,
ortiri Definizione
si narat de is animales, candho ndhe faent su fedu chentza lómpiu, e fintzes de erbas (laores) chi no cumprint bene su granu; foedhandho cun tzacu si narat a chie no tenet passiéntzia e bolet calecuna cosa impresse (coment'e chi tèngiat cosa chi no faet a tratènnere)
Sinonimi e contrari
abbortai,
antiri,
istrumai
/
astenare
| ctr.
achiare,
cumprire
Frasi
custa berbeghe si est aurtida, cussos fiados si sunt aurtidos
2.
no ti as a aurtire, no, si isetas unu pagu?!…◊ aurtindhe ti ses?… iseta!◊ dhus depes acumpangiai tui?… a bias no s'aortant!
Etimo
ltn.
abortire
Traduzioni
Francese
avorter
Inglese
to have a miscarriage
Spagnolo
abortar
Italiano
abortire
Tedesco
abortieren.
airài, airàre , vrb Definizione
su si pigare arrennegu; su fàere is cosas coment'e cun apretu, impresse, a meda
Sinonimi e contrari
abbetiae,
acroconai,
afutare,
afuterare,
allulluriai,
arrabbiai,
arragiolire,
arrannegai,
inchibberare,
inchietae,
incrabudhire,
infelai,
infuterare
| ctr.
apachiare,
asselenare
Frasi
ant isparau pro nche fàchere fughire sa zente, ma sos isparos l'ant airada de prus! ◊ si su cumpagnu si airat, tue úmile e chietu!
2.
custa cosa est che a su ratinzu: piús ratas e piús ti s'airat su brujore
Etimo
ctl., spn.
airar
Traduzioni
Francese
se mettre en colère
Inglese
to irritate
Spagnolo
irritarse,
airarse
Italiano
adirare
Tedesco
sich ärgern.
aiscultàre, aiscurtàre , vrb: ascultare,
ascurtae,
ascurtai,
ascurtare,
ascurtari Definizione
giare atentzione o parare s'origa a su chi s'intendhet a bíere it'est cun precisione; pònnere mente a su chi narant, o a unu, acuntentare a unu po su chi pedit / impr. ascú! (= ascurta!)
Sinonimi e contrari
acrustare,
isciurtare
Frasi
chini andat ascurtendu de muru in muru, de is malis suus no si nd'incurat ◊ no l'aiscultedas nemmancu, a issu! ◊ ascú, no mi la peses tantu arta ca mi ndhe andho, mih! ◊ intendhet ma no ascurtat, no! ◊ a issu dhu depeis ascurtae!
2.
a ti ndhe irbulas de preigare: tantu za ti ascurtat, fizu tou!…
Etimo
ltn.
a(u)scultare
Traduzioni
Francese
écouter,
satisfaire
Inglese
to listen,
to satisfy
Spagnolo
escuchar,
atender
Italiano
ascoltare,
esaudire
Tedesco
zuhören,
erhören,
befriedigen.
aisetàre , vrb: iscetare 2 Definizione
lassare passare tempus, istare fintzes a candho acontesset calecuna cosa, tènnere ibertu, isperàntzia de lòmpere a calecuna cosa o de intrare in podere de calecuna cosa, lòmpere a un'iscopu
Sinonimi e contrari
abertai,
acociare,
afilusigare,
afrimai,
aispetare,
asseare 1,
ibertare,
ispetare,
istentae,
tricare
| ctr.
andai
Frasi
sos discípulos podiant cumprèndhere chi Cristos fit su Messia chi fint aisetendhe ◊ aiseta aiseta mi ch'est passadu su tempus! ◊ tue aiseta a babbu, ca nois andhamus!
Cognomi e Proverbi
prb:
chie aisetat piatu anzenu lu màndhigat fritu
Traduzioni
Francese
attendre
Inglese
to wait (for)
Spagnolo
esperar
Italiano
aspettare
Tedesco
warten.
alabài , vrb: alabare 1,
alavare,
allabai,
labai 1 Definizione
nàrrere bene de unu, nàrrere cosas a bàntidu de ccn., o chi dhi faent onore
Sinonimi e contrari
alabansare,
abantai,
laudai
| ctr.
innoriare
Frasi
siat alabadu Gesugristu! ◊ is pastoris allabànt a Deus (Ev)◊ mama santa, ses digna de èssere alabada ◊ cun músicas e càntigos alabas a Deus ◊ su síndhigu ndhe siat alavadu pro su chi at fatu pro nois!
Etimo
spn.
alabar
Traduzioni
Francese
louer
Inglese
to praise
Spagnolo
alabar
Italiano
lodare
Tedesco
loben.
alabansàre , vrb: alabantzai,
alabantzare,
allabantzai Definizione
giare alabantzas
Sinonimi e contrari
abantai,
abballansare,
alabai,
lavantzai,
laudai
| ctr.
innoriare
Frasi
bollu alabantzai is isposus ◊ dhu depu allabantzai: si fait amigu cun totus! ◊ innòi nemus si podit atriví a castigai o allabantzai a nemus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
faire l'éloge,
exalter
Inglese
to commend
Spagnolo
encomiar,
alabar
Italiano
encomiare
Tedesco
belobigen.
alamaràre , vrb Definizione
pònnere o fàere alamaros, pònnere o aciúngere ccn. cosa po bellesa / a. su pane = pintai, picai su pani
Sinonimi e contrari
bordai,
obrare,
orizare
2.
alamarendhe milli pensamentos apo intramadu litos de suore (L.Mudadu)◊ sunt fozas alamaradas a perlas de lughe ◊ sa fatzada de sa chéxia est alamarada cun colunnas
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
orner
Inglese
to adorn
Spagnolo
ornar
Italiano
ornare
Tedesco
schmücken.
alasciài , vrb Definizione
pònnere s'alàscia, frunire de mobbília una domo, un’aposentu
Sinonimi e contrari
ammobbigliare
2.
totu sa posada est alasciada cun s’arti
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
meubler et décorer
Inglese
to furnish
Spagnolo
amueblar
Italiano
arredare
Tedesco
enrichten.
albinàre , vrb Definizione
fàere biancu cun late de crachina
Sinonimi e contrari
illatare,
illatinare,
imbarchinai,
inalbinare,
incalchinare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
blanchir,
enduire de plâtre
Inglese
to whiten,
to plaster
Spagnolo
enjalbegar
Italiano
imbiancare,
intonacare
Tedesco
tünchen,
verputzen.
alciàre , vrb: (al-ci-a-re)
altzai,
altzare,
altziare,
anciai,
antiare,
antziai,
antziare,
arciai,
arciare,
artiai,
artiare,
artzare,
artziai,
artziare,
asciare,
atziai Definizione
andhare o portare de unu logu o tretu prus bàsciu a unu prus in artu, andhare a in artu, prus in artu, fàere artu; si narat fintzes de is nues candho si firmant de pròere e si oberint unu pagu; de is prétzios si narat po incarire
Sinonimi e contrari
acadhai,
ampiai,
apicai,
apilicare,
apugiai,
fartziare,
pesai,
pigai 1
/
arteriare,
ufiare
/
illaschiare,
isclarire,
ispalaciae
/
abantai
/
mediare,
mezorare
| ctr.
abasciai,
calai,
falare
Modi di dire
csn:
artziare su fogu = acradiare su fogu; artziai is prétzius = incarire; artziare sa boghe = artziai sa boxi, faedhare prus in artu, fintzas a briga o pro arrennegu (si podet nàrrere fintzas de televisione, de aràdio, a manera de si pòderent intèdhere de prus); artziare in gradu = leare gradu prus artu, essire prus de importu; altzai sa conca, sa chighirista (nâdu de zente) = fàgheresi tostu, dàresi tropu importàntzia, crèresi prus importante, fàghere su barrosu
Frasi
randhas de fumu si àsciant in s'aera ◊ si sunt aciapados unu altzendhe e unu falendhe ◊ su bentu àntziat e falat sa foza in s'àghera ◊ at antziau sos ocros a chelu ◊ atzidinci asuba de s'iscannu! ◊ s'astronavi iat pigau a artziai a sa dereta ◊ dade sa manu a mi ndhe altzare! ◊ sos fraigamuros àsciant sos muros pro fàghere sa domo ◊ fint arciandhe in sa trempa pro intrare a sa vidha ◊ in agustu soe artziata a Núgoro
2.
est proindhe, ma si àrtziat esso a campu ◊ si àltziat custa néula andhamus ◊ a manzanu fit proindhe ma a sero che at artziadu e bogadu su sole
3.
a sa muzere no li at antziau mancu ocros ◊ sos pastores àlciant s'oju e abbàidant su masone ◊ in tota die no li aiat asciadu de oju ◊ candu àrtziat su soli gei callentat!
4.
no ti arcis, ca tanti no tenis arrexoni! ◊ si àlciat e si falat, brighendhe ◊ como ti apo in manu, chi ti altzes o ti fales o carchedhes! ◊ su ti che altzare asie a sas istellas… no est moderascione!
5.
pustis de tale impresa podes fàghere mercantzia e sa tua genia artziare
6.
su salmoni dh'ant artiau de préssiu ◊ gei est artziada, custa cosa, a costai aici meda!…
Traduzioni
Francese
monter,
soulever
Inglese
to rise,
to lift
Spagnolo
subir,
levantar,
alzar
Italiano
salire,
ascéndere,
sollevare,
innalzare
Tedesco
hinaufsteigen,
heben.