Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

bandhulàre , vrb: bandulai, bandullai Definition istare bandhuleris, in giru chentza contu e chentza cabu; a logos, bandulai est a betare su bandhu, bandhire Synonyms e antonyms arrochetai, arrociare, arruxulare, bannulerare, bantzillare, cilindronare, coluvronare, faghinerare, garronai, istrusciare, meriolare, tzincavesare Sentences ge dh'iast a èssi pótziu fai ariseu, inveci de abarrai bandullendi! ◊ est abarrau bandulendi peri sa bidha ◊ aiat bandhuladu unu pagu innoghe unu pagu cudhae azummai duos annos Etymon srd. Translations French vagabonder, flâner English to wander Spanish vagar Italian girovagare German umherziehen, vagabundieren.

bangàre , vrb: pangai Definition fàere sa petza, fàere unu pegus a petza; bochíere Synonyms e antonyms bangalare, masellare, spangai / bochire Sentences su bangalarzu bendhet su chi at bangau 2. su corpus l'ant bangau a ferru fritu, sa bida li ant truncau (A.Mura) Etymon srd. Translations French abattre English to butcher Spanish matar, carnear Italian macellare German schlachten.

bannuleràre , vrb Definition essire, andhare a bagamundhare, a giru Synonyms e antonyms arrochetai, arrociare, arruxulare, bandhulare, bergulare, cilindronare, coluvronare, corrunconai, faghinerare, garronai, istrusciare, trastamare, tzincavesare Sentences est tzucatu a bannulerare peri sos tzilleris Etymon srd. Translations French vagabonder, flâner English to wander Spanish vagar Italian vagabondare German umherziehen, vagabundieren.

bantài, bantàre , vrb: abantai, vantai Definition giare is bàntidos, pònnere o nàrrere bene de unu, de una cosa, naendhondhe calidades bonas Synonyms e antonyms abbagianai, alabai, alabantzai | ctr. ilzenzare, spretziai Sentences su triballu, si est fatu bene, lis cheret bantadu ca los ànimat ◊ comintzeit a bantare sa muzere ponzendhechela in nues de chelu ◊ a chini si bantat si ballit unu corru! ◊ chie si bantat chi no fadhit mai, cussu naro ch'isbàgliat de piús!◊ lis at bantadu sa cosa nendhe chi fit bella e bona Etymon itl. vantare Translations French faire des éloges, louer English to praise Spanish elogiar, alabar Italian elogiare German loben.

bantzicàre , vrb: bantzigare Definition mòvere su bàntzigu, giare a su brasciolu (o àteru) unu movimentu de andhetorra a sa matessi manera de su bàntzigu Synonyms e antonyms achinnae, annacare, bannigare, cantzicare, chigliare, lachedhare, sansiae, tzannigare, tzantziare / saidare Idioms csn: andhare a su bàntzica bàntzica = andhare a s'istòntona istòntona; b. s'àlbure = saidàrela pro ndhe rúere su frutu Sentences sa criadura si cheret bantzigada pro si drommire ◊ si lu bàntzigas pagu pagu si che drommit deretu, su pitzinnu ◊ sa mama vàdiat su pitzinnu bantzichendhe su brossolu Etymon srd. Translations French balancer English to rock Spanish mecer, acunar Italian cullare, dondolare German wiegen, schaukeln.

baragiài , vrb: barajare Definition ammesturare, fàere is cartas; cuncordare, trassare, morigare cosas cun s'iscopu de ndhe aprofitare Synonyms e antonyms transare 2. is cartas no dhas baràgiat sa morti Etymon spn. Translations French intriguer English to intrigue Spanish barajar Italian intrigare German Ränke schmieden, intrigieren.

barbatàre , vrb: abbalvatare, barvatare, brabatai 1, brabatari, varvatare Definition arare sa terra sa primu borta, pruschetotu in beranu, a manera de dha cumenciare a aprontare po s'atóngiu (e púdrigat s'erba) Synonyms e antonyms iscolturare Sentences seu brabatendi su cungiau, cida chi benit Scientific Terminology mssr Etymon srd. Translations French premier labourage au printemps English to plough in Spanish abonar en verde Italian sovesciare German einackern.

barbatàre 1 , vrb: barbutai, borbotai, borbotare, brabatai, burbatare, burbutai, burbutare Definition istare naendho a murrúngiu, nàrrere cosa coment'e chesciandhosi Synonyms e antonyms abbrabugliai, brocoai, imprabastulare, morrugnare, muciai, mulmutare, musci, smusciai, traganzare, trepedhare, tzuniare Etymon itl. Translations French grogner, grommeler, bougonner, chuchoter English to grumble, to mumble Spanish refunfuñar, musitar, bisbisar Italian brontolare, borbottare, bisbigliare German murren, brummen, murmeln, flüstern.

bardanàre , vrb Definition andhare a fàere bardanas, furas mannas, idorrobbatórios Synonyms e antonyms acrassare, apresai, furai, irrobbare, sdorrobbai Sentences aiant bardanatu vulos, erveches e porcos Etymon srd. Translations French razzier, piller, saccager English to sack Spanish saquear, pillar Italian razziare German rauben.

bargadàre , vrb: barghidare Definition pistare su linu àrridu po ndhe bogare s'ossu Synonyms e antonyms iscardare, ogranai Etymon srd. Translations French teiller, tiller, échauvrer English to hackle Spanish agramar Italian stigliare German brechen.

barigài, barigàre , vrb: varicare Definition su passare mescamente de su tempus / barigai s'eca = zumpare sa zanna Synonyms e antonyms colare, ibarigai, passae Sentences bàrigant sos annos, sas dies ◊ barigai s'ierru ◊ in zerru sas dies che bàrigant impresse ca sunt curtzas ◊ fint dissignendhe su modu de che barigare sa note ◊ barigada si ch'est sa pitzinnia ◊ barigada si ch'est s'istella mia: pro cussu mi est su logu iscuriadu! (B.Sulis) Etymon ltn. varicare Translations French passer English to pass, to set Spanish transcurrir, passar Italian passare, tramontare German vergehen, untergehen.

barrantzedhàre , vrb: barrantzellare Definition andhare a giru po vardiania comente faent is barracellos, o fintzes a iscrucugiare Synonyms e antonyms rundai Etymon srd. Translations French faire la ronde English to go out on rounds Spanish rondar Italian uscire di rónda German die Runde machen.

barriàre , vrb Definition pònnere càrrigu apitzu (nau fintzes de frutuàriu po matas, de impícios e fainas po gente); giare a pitzu a unu po dhi fàere male, cracare / barriare s'àinu, su cadhu = barriare sa cosa a subra de s'àinu, a subra de su cadhu Synonyms e antonyms achidire, atuai, carriai* / carrabbugliai, crazugai | ctr. irbarriare, scarrigai Sentences ant fatu sas cosas in mannu ma si sunt barriados de dépidos ◊ su carru l'aiant barriadu a ponte de incunza ◊ no mi bàrries de cumandhos ca so essindhe pro torrare luego ◊ abbàida comente at barriadu cuss'olia, ocannu: che pilu in pedhe ndh'est! ◊ s'aera est barriendhe e fossis proet 2. su cane li at barriadu a mossos a s'animale istranzu ◊ sos leones ant barriadu a un'animale mannu e si l'ant manigadu ◊ li sunt barriados sos canes ◊ l'at barriadu sa frebba e postu l'at in letu Translations French charger English to charge Spanish cargar Italian caricare German laden, angreifen.

barrinài , vrb: abbarrinai, berrinai, berrinare, verrinare Definition trebballare, istampare a berrina; fàere o intrare coment'e una berrina Sentences custos cantos de linna cherent berrinados pro los intrare apare ◊ tenta chi arrendhesces a berrinare sa carrada! 2. s'idea nche li fit berrinada in conca ◊ mi berrinat in su ciorbedhu su spédhiu e su surrúngiu de is cosas chi no funt prus Etymon srd. Translations French vriller, forer, sonder English to gimlet Spanish barrenar Italian succhiellare, trivellare German anbohren.

basài , vrb: basare, vasare Definition giare basos, pigare a unu a basos Idioms csn: basare a pítighe = basai a ispítzulus; basare cun s'agu in buca = zúghere sa traitoria; èssiri a basa e imprassa = àere tratamentu mannu, èssere sempre paris Sentences cussus funt sempri a basa e imprassa ◊ bàsami, bella, e bàsami, bella! ◊ tziu Berte si fit sinnau e aiat basau su pane ◊ ite non fiat su prexu de Lulú: mi at impressau e basau! ◊ torrandi, ca Sardigna ti basat in fronti, torra a sa sarda mamma trista e desolada! ◊ si acostat a sa fiza e si la istringhet forte basèndheli sos chizos ◊ cussa est un'istróllica, est sèmpiri basendi sa genti!◊ bai e basadhu a babbai: est coment'e chi basis a mimi etotu! Etymon ltn. basiare Translations French embrasser, donner un baiser, baiser English to kiss Spanish besar Italian baciare German küssen.

basotàre , vrb Definition su abbarrare basandho, su basare fatuvatu Etymon srd. Translations French bécoter English to smother with kisses Spanish besuquear Italian sbaciucchiare German küssen.

batacollàre , vrb: baticogliai, baticollai, baticollare, baticullare, batigogliai, batigollai Definition istare o pigare coment'e a gherra, a matana cun ccn. o calecuna cosa, nau fintzes in su sensu chi no si arrennescet a dominare, baliare, bínchere Synonyms e antonyms acacigai, acracangiai, addongare, apatigai, cumbatare, infestare 2. bufas e ti fúrrias a conca chi no faet a ti baticollare! ◊ sunt resurtados a baticullare sos furones Etymon srd. Translations French agacer, appresser English to molest, to oppress Spanish batallar, pelear Italian molestare, opprìmere German belästigen, bedrücken.

batagugliàre , vrb Definition betare apare, ammesturare totu, pònnere a tréulu Synonyms e antonyms atrepillai, atrobodhare, imbogiare, trabojare, trebedhai, trobodhicai Translations French brouiller English to upset, to confuse Spanish confundir Italian confóndere, scompigliare German vermischen.

batallài, batallàre , vrb Definition foedhare a meda, a boghe arta Synonyms e antonyms arrallai, bacagliare 1, batazare, batugliare, chistionai | ctr. cagliai, citire Sentences batallendi tra issus, tzérriant infogaraus ◊ fiat giai mesunoti, dhu pigat a batallai e si seus drommius a is duas de chitzi ◊ funt batallendi po su prétziu ◊ custus políticus batallant, batallant, ma no cumbinant nudha! Surnames and Proverbs prb: su batallai meda fait sa dí pitica Translations French discuter avec agitation English to talk excitedly Spanish batallar, acalorarse Italian discùtere concitataménte German zanken, wortwechseln.

batiài , vrb: batiare, batigiare, batijare, batisai, batisare, batisciare, batisiare, batixae, batixare, batizare, betiai Definition in sa religione cristiana, giare su sacramentu de su batísimu a unu; intebidare s'abba frida po bufare; batisare est fintzes nm. Synonyms e antonyms isbatijare / intebiai Sentences Cristos e Santu Giuanne si sunt batixados paribari ◊ a s'ora de batigiare, leant su pupitu e si aviant a chéjia ◊ mi so pessatu: Lu bàtijo e a númene li pontzo "Fulanu" ◊ sa criatura l'apo a batisciare in sa gapella de santu Giacu ◊ prus che "batizare" naramus "batiare"◊ como bàtiant is pipios faendho sa missa 2. no bufis mai àcua tropu frida: batiadha, innantis! 3. be fachent batisares, cojuvios e àteras festas ◊ in bidha vi naschiant tantos pitzinnos e gasi si fachiant tantos batisciares Etymon ltn. baptizare Translations French baptiser English to baptize Spanish bautizar Italian battezzare German taufen.