ispizàre , vrb Definizione
passare su pètene in is pilos po dhos aderetzare, po ndhe bogare su brutore o is pilos chi ndh'essint; in cobertantza, pigare cosa a furadura, a poderiu a ccn.
Sinonimi e contrari
ispertare 1,
pantonai,
scabitai
| ctr.
scrabionai
Frasi
Maria Letolada, chin sa conca ispizada…
2.
as a bídere chi t'ispizant bene cun cuss'oro chi giughes!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
peigner
Inglese
to comb
Spagnolo
peinar
Italiano
pettinare
Tedesco
kämmen.
isplicàre , vrb: espricare,
ispregare,
ispricare,
spricai Definizione
nàrrere cun àteros foedhos ccn. cosa o chistione a manera chi si potzat cumprèndhere bene, chi si cumprendhat méngius
Sinonimi e contrari
acrarai,
ispiegae,
nàrrere
Frasi
a torrare a logu sou proat unu gosu chi no si podet ispricare ◊ Sardigna mia t'istimo e ti adoro tantu chi no resesso a l'ispricare (G.Sini)◊ paret ispreghendhe su futuru
2.
est intradu chena ispricare faedhu ◊ no resessiat a ispricare àtera peràula
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
expliquer
Inglese
to explain
Spagnolo
explicar
Italiano
spiegare
Tedesco
erklären.
ispobulài, ispobulàre , vrb: ispopulare,
spopulai Definizione
distrúere, ispèrdere, mancare o andhare de sa gente a un'àteru logu
Sinonimi e contrari
| ctr.
apubulare,
impobulare
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
dépeupler
Inglese
to depopulate
Spagnolo
despoblar
Italiano
spopolare
Tedesco
entvölkern.
ispochiàre , vrb: ispolchiare,
isporchiare,
isprochiare Definizione
betare un’ispórchiu, nàrrere cosa a unu po iscontróriu (pruschetotu a is pipios), pagos foedhos coment'e a briga, ccn. tzérriu, ammeletzandho fintzes ccn. cropu
Sinonimi e contrari
abbucai,
certai,
chelcire,
irmurrare,
irvapiare
| ctr.
audire
Frasi
su babbu fit chirchendhe de si ndhe pesare, ma sa fiza l'ispochiesit nendhe chi no fit ora ◊ su pisedhu cheret isporchiadu candho est faghindhe cosas chi no andhant bene ◊ aite l'ispórchias e no andhas a zogare cun isse?!
2.
a cudhos ómines che los at bogados dae su cunzadu che duas criaduras isporchiadas, chin sa cara in terra!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
tancer
Inglese
to rebuke
Spagnolo
recriminar,
reprochar
Italiano
rimbrottare
Tedesco
ausschelten.
ispoderài, ispoderàre , vrb Definizione
bogare de su podere, leare o fàere pèrdere su podere a ccn.
Sinonimi e contrari
| ctr.
apoderai 1
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
détrôner,
exclure
Inglese
to oust,
to put out
Spagnolo
desapoderar,
desposeer,
expulsar
Italiano
spodestare,
estromettere
Tedesco
entmachten,
ausschließen.
ispoetizàre , vrb Definizione
fàere passare sa gana, sa volontade, s'idea de fàere o de sighire a fàere ccn. cosa chi arrechedet trebballu, sacrifíciu, incuru
Sinonimi e contrari
disalentai,
scorai
| ctr.
animai,
audire,
incorai
Frasi
sa cosa chi bido fata male m'ispoetizat ◊ catziendhe fint ispoetizados ca si ndhe fit bénnidu mesudie e issos chentza assazare arrustu
2.
l'ant dae ricu a póveru torradu: sempre avilidu e chin su coro in lutu isse si parat ispoetizadu
Traduzioni
Francese
démoraliser
Inglese
to dishearten
Spagnolo
desalentar,
desanimar
Italiano
demoralizzare
Tedesco
entmutigen.
ispogiàre , vrb: ispollai,
ispotzare,
ispozare,
spogiai Definizione
bogare una parte de su bistimentu chi si portat bestiu (sinono si narat ispollai nudu, innudare); nau de is matas, pèrdere sa fògia; in cobertantza, isfrutare s’àteru, pigandhondhedhi su chi tenet / ispollai unu frori = irfozare unu fiore nendhe sas peràulas m'istimat, mi gelat pro ischire de calicunu o calicuna…
Sinonimi e contrari
ischígnere,
ispannuliare,
spollincai,
spollitai
| ctr.
bestire,
chígnere
Frasi
sa mama, irghilinada, imbratada de sàmbene, ispozat sa pitzinna pro nanchi li firmare su sàmbene ◊ incomintzant a s'ispotzare, unu pintzu ifatu de s'àteru, fintzas a restare nudas de su totu ◊ si fiant agataus ispollaus nudus ◊ si acostat, si nd’ispollat su bonetu e at saludau
2.
s'ischiavu modernu l'ispozat e lu vendhet su guvernu ◊ sas àrvules s'ispozant, si vestint de nie e tristos sos puzones isetant su veranu
Etimo
ltn.
spoliare
Traduzioni
Francese
déshabiller
Inglese
to strip
Spagnolo
desvestir
Italiano
spogliare,
svestire
Tedesco
ausziehen.
ispojài, ispojàre , vrb: ispujai,
spojai Definizione
segare is cannas de su gúturu
Sinonimi e contrari
iggannai,
irgangare,
ispajolare,
ispobiai,
sgraguenai
2.
pítziat ancora s'arregordu de is cumpàngius ispojaus e iscutullaus a terra de custu carru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
égorger
Inglese
to slit s.o.'s throat
Spagnolo
degollar
Italiano
scannare
Tedesco
abstechen.
ispompiàre , vrb Definizione
cumenciare a bíere, essire, coment'e candho si essit de calecunu logu, abbaidare, arrennèscere a bíere
Sinonimi e contrari
bídere,
cumpàrrere
/
apompiare
Frasi
comente cudhu ispómpiat a cadhu, totus faghent su taitai e li tirant fotografias ◊ rughendhe s'istradone, totinduna ndh'ispómpiat una màchina càdria che balla! (S.Biccai)
2.
cudhu pitzinnu est abbaidendhe po ispompiare una pisedha! ◊ mi dh'apo ispompiadu de largu ◊ s'astore s'ispómpiat dae s'altu sa colora e si lampat!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
paraître
Inglese
to appear
Spagnolo
aparecer
Italiano
comparire
Tedesco
erscheinen.
ispònnere , vrb Definizione
pèrdere, passare o fàere pèrdere s'abbitúdine, su disígiu, s'idea de calecuna cosa, no ndhe fàere prus contu si no si ndhe tenet, fintzes solu cessare, tratènnere unu pagu; istare a dormire in domo angena / in poesia fintzas isponne; pps. ispostu
Sinonimi e contrari
disabesare,
disacostumai,
ibbortare,
scotiai,
storrai
/
tasire
/
aposentae,
ospedai
| ctr.
abbetuare,
imbisciare
Frasi
como mi che so ispostu e su binu no mi rechedit prus ◊ sa fémina a tota prima no ndhe cherfeit s'intesa, de ballare, ma Frantziscu no ndhe isponzeit s'idea ◊ no l'amus audidu, a fàghere cussa, ma mancu ispostu ndhe l'amus ◊ comintza a pagu a pagu a ti ndhe ispònnere, a m'ismentigare! ◊ tres o bàtoro bagadias li aiant torradu su "Chi nono" e isse fit pro ndhe ispònnere s'idea de si cojare ◊ a cudhu amante meu dau li apo su coro: no mi ndhe poto isponne ◊ sa cusséntzia sua non si che cheret ispònnere de sas richesas
2.
a punta de mesudie ant ispostu de messare, ma a sero li sunt torrados a intrare ◊ no at ispostu ancora de chigulare!
3.
isponzo in domo de su síndhigu
4.
de cosas gai ne seo ispostu
Etimo
ltn.
exponere
Traduzioni
Francese
déshabituer,
se résigner
Inglese
to wean away,
to accept
Spagnolo
desacostumbrarse,
resignarse,
hospedar
Italiano
disassuefare,
rassegnarsi
Tedesco
abgewöhnen,
sich ergeben.
isporàre , vrb Definizione
betare pore, pèrdere de pore, pèrdere de ànimu, disisperare, pèrdere s'ibertu, s'ispera
Sinonimi e contrari
isarcare
| ctr.
animai,
incoragire
Frasi
no timas e no t'ispores! ◊ pro su ludu no t'ispores: cola! ◊ àlvure mai arraighinada, onzi travuntana l'atrighentat, la tríulat e l'isporat ◊ su caminu no l'isporabat pro dare un'ocrada a s'amorada ◊ l'aiat isporau su dispiachere de sos fizos chi nche l'aiant imbertu a sa gherra ◊ est gai sa sorte, ma issu no s'isporat!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
déprimer,
décourager,
démoraliser
Inglese
to depress,
to discourage,
to lose heart
Spagnolo
desanimarse
Italiano
deprìmere,
scoraggiare,
pèrdersi d'animo
Tedesco
niederdrücken,
entmutigen,
verzagen.
isportzedhàre , vrb Definizione
apèrrere is portzedhos, is butones de is linnas candho isparant e bogant cambu nou, iscupire (o frore po fàere frutu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
éclore
Inglese
to blossom
Spagnolo
abrirse
Italiano
sbocciare
Tedesco
aufblühen.
isposài , vrb: isposare,
isposari,
sposai Definizione
fàere sa funtzione e sa festa de s'isposóngiu pigandho pobidhu o pobidha
Sinonimi e contrari
afidare,
cogiare,
cojubare,
desposare
Frasi
a bos isposarezas impresse sanos e alligros! ◊ deo apo isposadu a tie ◊ cussus duus funt isposus ma no ant isposau ancora ◊ a nois nos at isposadu unu preíderu amigu nostru ◊ e candho isposades? ◊ a su coru fademu un’ofesa si ti emu isposau po dinai
2.
Pitzente e Luisa no ant fatu matana a si cumprèndhere e afrontare sas dificurtades chi ant agatadu sendhe isposados
Etimo
ltn.
spo(n)sare
Traduzioni
Francese
épouser,
se marier
Inglese
to marry
Spagnolo
casar
Italiano
sposare
Tedesco
heiraten.
ispossiàre , vrb Definizione
coment'e bogare, fàere essire
Sinonimi e contrari
abbèrrere,
bocare,
irganzare
Frasi
una luche tesset prendhas chi ispóssiant e crompit milli dugales ◊ una zovanedha si est acurtziada a isse ispossiandhe unu galanu surrisu ◊ turmentadas umbras malos pessos abbandhant ispossiandhe sas laras a su risu ◊ in camineras de noedhos bisos ispóssient in laras largos risos (G.Brocca)◊ frunzas e frores ispóssiant colores e bellesa
2.
no ti cherzo gosi pispiniu: ti cherzo ispossiau e alligru, ca zai l'as su motivu de l'èsseres! (P.Pireddu)
Traduzioni
Francese
dégager
Inglese
to emit
Spagnolo
desprender,
emanar
Italiano
sprigionare
Tedesco
ausströmen.
ispossibíre , vrb Definizione
leare su posse, fàere pèrdere is fortzas
Sinonimi e contrari
iltasire,
irbalesiare,
isfianchire
Frasi
sos ricos ant mantesu in gutiperu sos pastoredhos chene possessos, che los ant ispossibios peri de sa volontade
Traduzioni
Francese
épuiser,
harasser
Inglese
to exaust
Spagnolo
agotar,
extenuar
Italiano
spossare
Tedesco
ermüden.
isprabarzàre , vrb: spabargiae Definizione
seberare, istesiare s'unu de s'àteru, istèrrere in su logu, fintzes ispèrdere; ammostare sa cosa comente faet su pageri, a braga; fintzes giagarare, fàere fuire (e deosi fintzes iscrammentare)
Sinonimi e contrari
istagiai
/
isparcinare,
isparminare,
isprabinare
/
ammostai,
spallerai,
sproboxai
/
ispeldisciare
/
iscadhai,
ispajare
2.
fint incantados pro custu tesoro ca sunt avesos sos chi tenent oro a èssere tot'isprabarza isprabarza (B.Sulis)
3.
si l’as isprabarzadu bene za no bi torrat!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
disséminer,
exhiber
Inglese
to scatter,
to exibit
Spagnolo
desparramar,
esparcir,
exhibir
Italiano
sparpagliare,
esibire
Tedesco
verstreuen,
vorweisen.
isprabinàre , vrb: ispravinare Definizione
coment'e ispainare sa pravina, istèrrere, portare peri su logu
Sinonimi e contrari
ispadhiciare,
ispaghinare,
ispaltzighinare,
isparcinare,
isparminare
| ctr.
ammuntonae,
collire
Frasi
sa bama pàsculat isprabinada chentza ghia ◊ si sunt totu isprabinados fatu de su logu ◊ sunt ispravinendhe nuscos ◊ che ispravinamos su sèmene in sos surcos ◊ ant a ispravinare su sàmbene sou!
2.
su suore ammisciapare ispràvinas, imbias, paris a chentu e chentu avemmarias
Traduzioni
Francese
éparpiller,
disperser
Inglese
to scatter
Spagnolo
esparcir
Italiano
sparpagliare
Tedesco
verstreuen.
ispramài, ispramàre , vrb: isprammare,
spramai Definizione
tímere, pigare assíchidu, fàere a tímere meda
Sinonimi e contrari
acicai,
apramare,
asciuconare,
asciustrare,
assantiare,
aterrighinare,
isprauriri,
isturdinare,
sadhie,
spetziai,
stremessiri
Frasi
bidindhe sa mere ruta, sa teraca s'isprammat e comintzat a pònnere sas boghes ◊ su fragassu at fatu isprammare finas un'ómine valorosu ◊ sos astores falant in sas cussorzas isprammendhe sas chedhas apaxiadas ◊ bi at chie zàgarat su cane isprammàndhelu cun carchi frunzita
Etimo
ctl.
espalmar
Traduzioni
Francese
frémir d'horreur,
horrifier
Inglese
to be horrified
Spagnolo
horripilar,
espeluznar
Italiano
raccapricciare,
inorridire
Tedesco
schaudern,
entsetzen.
ispreàre , vrb: ispriai,
spreai Definizione
tènnere, pigare o pònnere ispreu, pauria manna
Sinonimi e contrari
apantarjare,
apramare,
arrorisai,
arviai,
asciustrare,
aterrighinare,
ispramai,
ispreumare
/
iscadhai
Frasi
sa pitzinna si depet èssere ispreada male ca at bidu irgannandhe sas berbeches ◊ sos aparéchios rucrabant sas àgheras ispreandhe sa zente ◊ pro cussu turmentu isse no ispreat! ◊ is morus ispriànt is bidhas de òru de mari
2.
no si fint imbénnitos ca Pepe, ispreatu dae no àere vistu sos pastores arreànnelu, fit intratu a preguntare in sos cuiles
Etimo
ctl.
menysprear
Traduzioni
Francese
terroriser,
horrifier
Inglese
to terrorize,
to horrify
Spagnolo
aterrorizar
Italiano
terrorizzare,
inorridire
Tedesco
entsetzen.
ispremiàre , vrb Definizione
coment'e istrecare, istringhendho o incracandho a forte po ndhe fàere essire cosa
Sinonimi e contrari
afíere,
isprèmere,
supressai
Etimo
spn.
(a)premiar
Traduzioni
Francese
presser
Inglese
to squeeze
Spagnolo
exprimir,
extraer
Italiano
sprèmere
Tedesco
ausdrücken.