istecàre , vrb: istegare,
stegae Definizione
arregòllere, istacare sa tega sicada o sicandho de sa canna de sa fae, de su cannàile de su pisu, de su prisuche / istecare fàulas = contai fàulas
Sinonimi e contrari
iscoinai
2.
no credetas chi siepo contanne fàulas, ca geo no n'isteco mai!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écosser
Inglese
to shell
Spagnolo
recoger las vainas de las legumbres
Italiano
sbaccellare
Tedesco
aushülsen.
istedhiàre , vrb: istidhai,
istidhare,
istidhiare,
istidhigare,
stidhiai Definizione
calare o fintzes betare a istídhigu a istídhigu, pròere unu pagu, pruschetotu cumenciare a pròere
Sinonimi e contrari
aciaviai,
arrosinai,
botiare,
cibinare,
modhinare,
plopighinare,
proighinai
/
allardare,
preutire,
untinare
Frasi
serra bèni cussu grifoni ca abarrat istidhigandho!
2.
totu su logu istidhiadu est, comente ses coladu cun s'isterzu sucuta sucuta!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dégoutter,
couler
Inglese
to trickle
Spagnolo
gotear
Italiano
gocciolare
Tedesco
tropfen.
istegiàre , vrb: istrejare,
istresiai,
istresiare Definizione
pònnere, pigare e trantzire o andhare atesu
Sinonimi e contrari
allalgare,
astesiai,
illalgare,
issuzire,
istelare,
istesare*,
istesire,
istregire
| ctr.
acoltziare,
acostai,
bènnere
Frasi
ih, odheu, mi ndhe istégio!◊ gai arrexonamus istrejendhe sa duda doliana ◊ carchidabat pro istresiare sos gatos ◊ cussu tenit ispédhiu de nc'istresiai de bidha sua (M.Simbula)
Traduzioni
Francese
éloigner
Inglese
to remove
Spagnolo
alejar
Italiano
allontanare
Tedesco
entfernen.
istelevràre , vrb Definizione
istare pentzandho e torrandho a pentzare a sa cosa chentza arrennèscere a cumprèndhere o lòmpere a un'arresurtau
Sinonimi e contrari
immaginai,
immelmedhare,
istorronare,
penciai,
scimingiai
Frasi
no t'istelevres, tantu dai su meu no mi bogas! ◊ comintzeit a istelevrare cun atentzione subra de sa natura de cussu cristianu (M.Bua)◊ candho est ammurrionadu m'istelevro deo pro cuntentare a isse!
Etimo
spn.
descerebrar
Traduzioni
Francese
se creuser la cervelle
Inglese
to rack one's brain
Spagnolo
comerse el coco
Italiano
lambiccarsi il cervèllo
Tedesco
sich den Kopf zerbrechen.
istèndhere , vrb: istèndiri,
stendi Definizione
ispràghere is trastos isciustos po asciutare in su sole (o àteru), pònnere sa cosa a manera chi arresurtet o abbarret isprata in largària, o fintzes istirada in longària
Sinonimi e contrari
atendiai,
istenniare,
istèrrere,
istirare,
stendiai,
tèndhere
| ctr.
atuturae
Etimo
ltn.
extendere
Traduzioni
Francese
étendre,
étaler
Inglese
to hang out (lay),
to stretch
Spagnolo
tender,
extender
Italiano
stèndere,
sciorinare
Tedesco
aufhängen.
istendiài , vrb: istenniare,
stendiai Definizione
pònnere istérriu, istirau, bene apertu
Sinonimi e contrari
atendiai,
ispàlghere,
istèrrere,
istirai,
tèndhere
| ctr.
atuturae
Frasi
si dhi fut firmau ananti e poi dh'iat istendiau sa manu nendidhi calincuna cosa ◊ is mortus abarrant istendiaus ◊ portat sa faci istendiada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
étendre
Inglese
to extend
Spagnolo
distender,
extender
Italiano
stèndere,
distèndere
Tedesco
ausstrecken.
isteniài, isteniàre , vrb Definizione
irdebbilitare, fàere a isténiu, a debbilesa, chentza fortzas, cun prus pagu fortza
Sinonimi e contrari
ilghelenire,
iltasire,
irdebbilitai,
istenorare
Frasi
s'abe est reduida a vida isteniada dai sos fogos e dai sas carestias ◊ mancai isteniau de su fàmini, ispítzulat su pani abbellu abbellu
2.
est una boghe de fémina a tretos sica e sigura e a bortas isteniada e lena
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
épuiser
Inglese
to exhaust
Spagnolo
extenuar
Italiano
estenüare
Tedesco
ermatten.
istentàe, istentài , vrb: istentare,
stentai Definizione
tratènnere, istare unu tanti de tempus (chi podet èssere fintzes pagu), istare tropu tempus, prus ora de canta ndhe serbit; fàere divertire
Sinonimi e contrari
stenterai,
tratèniri
/
adasiai,
afilusigare,
biltentare,
illesinare,
tricare
| ctr.
andai
/
coitare
Frasi
istentada est sa zente a tribagliare in sas òperas mannas de sa vida ◊ pro m'istentare issas mi daiant de cudha fruta bella ◊ - E meda ti che istentas in bidha? ◊ caliguna bia s'istentiaus a circae nios de curculleos, marapigas, candho non furint agilestros o tzatzallucas
2.
proite as istentadu sendhe acurtzu su cumandhu? ◊ faghindhe custu istentamus ca est cosa inzotosa ◊ si t'istentas meda no bi ndhe agatas, de pane, in butega!
3.
s'annu iat fatu bènnere cantadores a frores po istentare is borrochianos
Etimo
itl.
stentare
Traduzioni
Francese
s'attarder
Inglese
to detain,
to delay
Spagnolo
demorarse
Italiano
trattenére,
indugiare,
tardare,
ritardare
Tedesco
aufhalten,
säumen,
sich verspäten.
istercàre , vrb: istrecai,
istrecare,
strecae Definizione
incracare a forte, faendho pesu o fortzandho, pistare sa cosa a manera de dh'alladiare e crepare; istidhigare apitzu o atesu cosa istrecandhodha; nau de su foedhare, nàrrere cosas chi no si cumprendhent bene, foedhare chentza ischire is cosas
Sinonimi e contrari
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
ischitzare,
istrechedhai
/
strichidhai
/
morrugnare
Frasi
chi nd'arruit sa bòvida istrecat totu su chi agatat
3.
ma ita est totu su chi ses istrechendi, totus custus fuedhus chi naras?!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écraser,
broyer
Inglese
to grind
Spagnolo
aplastar,
machacar
Italiano
stritolare
Tedesco
zermalmen.
isteremàre , vrb: istremare 1 Definizione
fàere a tèrema, a trèmene, calare sa trema, orrúere sa terra a tretu mannu a bàsciu in logu de costera
Sinonimi e contrari
desmuronai,
immarginare,
irribbare,
istremenare,
smuronai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'ébouler
Inglese
to slide down
Spagnolo
desmoronarse
Italiano
smottare,
franare
Tedesco
abrutschen.
istergàre , vrb Definizione
bogare o istacare sa terga a s'ispiga de su moriscu
Sinonimi e contrari
isbuatare,
scrocitari
Frasi
su moriscu si assóliat unu pagu chentza istergadu, ma pro assoliare menzus tocat a l'istergare e irranare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ôter les bractées des épis du maïs
Inglese
to husk
Spagnolo
despinochar
Italiano
spannocchiare
Tedesco
entlieschen.
isterratzàre , vrb Definizione
abbasciare sa terra, iscavare, pigare sa terra de unu logu po dhu fàere in paris o agatare su tostau de dhue pòdere fraigare
Sinonimi e contrari
isterrare 1,
isterronare,
spamentari
Frasi
est pretzisu isterratzare fintzas a tocare sa roca pro fraigare cun siguresa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
terrasser
Inglese
to excavate
Spagnolo
desmontar
Italiano
sterrare
Tedesco
ausheben.
istèrrere , vrb: istèrriri,
sterri Definizione
pònnere sa cosa a manera de pigare logu meda, atesu de pare, in paris (fintzes in su sensu de carragiare cun cosa istérria, de pònnere cosa modhe isprata po pònnere àteru in pitzu), fintzes pònnere crocau; cumenciare unu chistionu, presentare un'argumentu; nàrrere a bàntidu cosa meda prus de su chi est; allonghiare una chistionada, un'allega, a manera de nàrrere cosa meda, fintzes creschendho sa cosa / pps. istérridu, istretu
Sinonimi e contrari
atendiai,
ilboligare,
ispabarare,
ispàlghere,
isparcinare,
istèndhere,
istenniare,
istirare,
stendiai,
tèndhere
| ctr.
ammuntonae,
atuturae
Frasi
s'isterrent sos trastes ifustos in su sole ◊ isterro su pamentu a pabilos pro no imbrutare illatendhe ◊ suta de sas olias como isterrent telos pro coitare collindhe ◊ tocat a istèrrere zara in s'istrada ◊ sas tzitades si sunt isterrindhe, ma medas bidhas si che sunt derruindhe ◊ sa canna prantada s'isterret, si leat su logu ◊ su fogu fuidu s'est istérridu meda ◊ istèrredi cue e drómmidi ◊ no t'isterras tropu!
2.
sunt a bínchida isterrendhe versos ◊ como cussu isterret carchi àtera fàula! ◊ toca, isterri sa chistioni, ca intendeus!
3.
e za no isterret, mih, candho chistionat de su fizu: paret menzus de Deus!
4.
s'ora ch'est tarda e no mi apo a istèrrere meda cun sa chistionada mia ◊ si li naro carchi fàula no l'abbàido mancu in oxos, ca sinono si mi leget in cara deretu chi so isterrendhe
Etimo
ltn.
sternere
Traduzioni
Francese
étendre,
répandre
Inglese
to spread out
Spagnolo
extender
Italiano
spàrgere,
stèndere,
estèndere
Tedesco
verstreuen,
ausstrecken,
erweitern.
isterricorjàre , vrb: isterrigolzare,
isterrigorzare Definizione
su si pònnere coment'e crocaos o fuliaos in terra, ma nau prus che àteru cun fortza, cun tzacu, cun arrennegu
Sinonimi e contrari
aterrai
/
imbrossinare,
isterricrare,
isterrighinare,
isterrinai,
isterrorzare,
istragorzare,
sterrionai
Frasi
pesadindhe ca t'imbrutas: mugosu, sempre isterrigorzendhe in terra t'istas! ◊ si iscrafiaiant sa sue in bentre, sa béstia s'isterrigorzaiat in terra
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'étendre par terre
Inglese
to lie down
Spagnolo
tumbarse,
echarse al suelo
Italiano
distèndersi per tèrra
Tedesco
sich niederlegen.
isterricràre , vrb: isterrigai,
isterrigare,
isterrigiare,
isterrigrare,
isterrijare,
isterrugiare,
isterrujare Definizione
betare, istrumpare a terra, crocare istérrios in terra
Sinonimi e contrari
aterrai,
aterrighinare,
imbrortzinare,
isterricorjare,
isterrighinare,
isterrinai,
istragorzare,
sterrionai
Frasi
giòvunus mannus… isterrigaus siant! ◊ in Osposidha bido chimbe ómines isterrujados: a balla los ant fertos che sirbones (C.Mura)◊ sa muzere de su zigante, atachendhe cun grandhe fúria sos soldados de su re, ndh'isterrijeit trinta ses ◊ at agatadu sa pobidha isterrigada in terra che àinu, imbriaga ◊ si est isterrigadu in s'erva ◊ candho pensas de isterrujare su male cun sa vindita, ndhe faghes nàschere un'àteru!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
abattre,
renverser à terre
Inglese
to lay out,
to pull down
Spagnolo
derribar,
tumbar
Italiano
abbàttere,
stèndere per tèrra
Tedesco
niederwerfen.
istesàre , vrb: istesiai,
istesiare,
istesiari,
istexare,
istreare,
istrexare,
stesiai Definizione
pònnere, pigare e trantzire, andhare o essire atesu / fàghere a s'istésia istésia = fai andendi e istesiendi
Sinonimi e contrari
allalgare,
allongriai,
astesiai,
illalgare,
issuzire,
istegiare,
istelare,
istesire,
istregire,
longai
| ctr.
acoltziare,
acostai
Frasi
s'istéxiat currendhe ◊ pro agatare cosa bona tocat a istesiare ◊ noche istrexiemus in logos chena làcanas ◊ pro nudha m'istéxio dae su fadu chi mi trazat ◊ dae ue bi at perígulu sa zente si che istéxiat ◊ sa punga che istéxiat s'inimigu ◊ fit andhendhe a la ciòmpere, cudha si che istreat e faghet totu s'iscala a bórinu!
Etimo
ltn.
exte(n)siare
Traduzioni
Francese
éloigner
Inglese
to remove
Spagnolo
alejar
Italiano
allontanare,
distanziare
Tedesco
entfernen.
istibbíre , vrb: stibbiri Definizione
istichire, pònnere cosa o gente a meda, a cracu, aintru de logu faendhondhe càbere cantu prus
Sinonimi e contrari
indibbiri,
stibbai*
2.
su mundhu est istibbiu de traitoris de dogna arratza e manera (A.Cannas)
Traduzioni
Francese
entasser
Inglese
to cram,
to press
Spagnolo
abarrotar
Italiano
pigiare,
stipare
Tedesco
pressen.
istichíre , vrb: stichiri Definizione
pònnere aintru de ccn. cosa, pruschetotu a fortza, a incracadura; cuare aintru de ccn. logu, chistire / andhare, èssere istichi istichi = andhare, èssere o istare a su cua cua
Sinonimi e contrari
intrae,
tzacare
/
incracai,
istibbire
/
abbuare,
ammagare,
fichire,
impertusare,
infoxinae,
intanae,
intuzare,
istugiai
| ctr.
bocare
2.
no teniant un'àteru apusentu a si pòdere istichire ◊ commo chi tenimus sa currente sas candhelas las amus istichias ◊ in cussu monte fachet a nos istichire candho sos àteros nos cherent gherrare ◊ su mannale si ndhe abbizavat chi fit a l'uchídere e s'istichiat candho intravant a ndhe lu vocare ◊ ístati che colovra acoconadu, o puru istíchiti in calchi iscusógliu! ◊ sa pitzinna si est istichida comente at intesu benindhe zente
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ficher,
cacher
Inglese
to thrust,
to hide
Spagnolo
hincar,
clavar,
esconder
Italiano
ficcare,
nascóndere
Tedesco
stecken,
verstecken.
istiletài, istiletàre , vrb: istilletare Definizione
púnghere a istillu, a istilete
Sinonimi e contrari
istocagiare
Traduzioni
Francese
poignarder
Inglese
to stab
Spagnolo
apuñalar
Italiano
pugnalare
Tedesco
erdolchen.
istimpidàre , vrb Definizione
pigare un'istimpida, una cadha, pelea o múngia manna
Sinonimi e contrari
cansai,
fadiae,
istracare,
peleai,
strachedhai
| ctr.
pasai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
peiner,
se fatiguer
Inglese
to work hard
Spagnolo
darse un tute,
cansarse
Italiano
fare una sfaticata
Tedesco
sich abschinden.