lendhàre , vrb Definizione
nàrrere a s'unu e a s'àteru totu su chi s'ischit chentza abbisóngiu, fintzes cosas chi iant a dèpere istare méngius chentza bandhias comente podent èssere is chistiones de domo o personales
Sinonimi e contrari
irmendhare,
iscassetare,
iscobiare,
linire,
sbrufulai,
scolovetai,
scordulai
Frasi
neune andhaiat a lendhare sa cosa a sos carabbineris e si calicunu si proaiat a iscobiare est ca fit un'arga de muntonarzu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
répandre,
divulguer
Inglese
to spread
Spagnolo
contar,
airear,
largar
Italiano
spifferare,
svesciare,
propalare
Tedesco
ausplaudern.
lentinàe, lentinài, lentinàre , vrb Definizione
cumenciare a pròere, pròere a istídhigos pitichedhos, abbighedha fine (3ˆ p. sing. lentinat/léntinat)
Sinonimi e contrari
arrevinae,
arrosinai,
cibinare,
lentizae,
mirmisiare,
modhinare,
papuschiare,
proighinai
Frasi
v'aviat unu pacu de ventu e fit comintzandhe a lentinare
2.
sa gula mi ant astrintu sos ingannos e sos gútzios de túcaru e belenu chi lentinandhe mi est su loru anzenu ◊ cussa melodia lentinat ternura
Traduzioni
Francese
pleuviner,
pleuvasser
Inglese
to mist
Spagnolo
lloviznar
Italiano
piovigginare
Tedesco
nieseln.
lentoràre , vrb: lentoriare Definizione
betare o calare lentore, fintzes fàere abbighedha fine che lentore
Sinonimi e contrari
lentorire,
orrosiai,
saghinare,
serenai 1
Frasi
lentorat in sas notes de istiu ◊ chelos, lentoriade!◊ su sede lentoriadu est lentu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
deposer de la rosée
Inglese
to fall dew
Spagnolo
rociar
Italiano
cadér rugiada
Tedesco
tauen.
lescensciàre , vrb: licensiai,
lissentziai,
lissentziare Definizione
pònnere o giare fine a un'incàrrigu, a un'impreu; giare o pigare sa licentza o diproma a s'acabbada de is istúdios; andharesindhe, dispedire
Sinonimi e contrari
dipaciare
/
dispedire
Traduzioni
Francese
renvoyer,
débaucher,
licencier,
décerner un certificat d'études
Inglese
to dismiss,
to confer a diploma on
Spagnolo
despedir,
licenciar,
irse
Italiano
licenziare
Tedesco
kündigen,
entlassen (aus der Schule),
verabschieden.
lesiài , vrb Definizione
fàere dannu a unu in s'onore, in sa fama, in is diritos
Etimo
ctl., spn.
lesiar, lisiar
Traduzioni
Francese
porter atteinte (à),
léser
Inglese
to harm
Spagnolo
menoscabar
Italiano
lédere
Tedesco
schädigen,
verletzen.
levàre , vrb Definizione
pesare, fàere mòvere o essire, giagarare, prus che àteru fàere essire sa fera de sa tana, cassandho; fintzes fàere asseliare o istare a una parte un'animale; essire, andhare, tzucare
Sinonimi e contrari
istanai
/
caciare,
chelcire
Frasi
mi so sonniadu levendhe unu sirbone (P.Pisurzi)◊ pariat a sa lestresa crabolu a canes levadu ◊ cudha fémina che la levaiant cun paràulas malas ◊ mi gighent a su leva leva currèndhemi che fera
2.
sos istranzos chi beniant a domo abboigaiant dae tesu pro che lis levare sos canes (P.Fogarizzu)
3.
- Ello… a uve ses levandhe? - A locu!
Traduzioni
Francese
débusquer,
débucher
Inglese
to drive out
Spagnolo
desencovar
Italiano
stanare
Tedesco
aufjagen.
lezistràre , vrb Definizione
iscríere una cosa in registru o a dónnia modu a manera de dha tènnere prus segura (fintzes in nastru, in discu) e de dha pòdere averguare; regulare calecuna cosa a manera
Sinonimi e contrari
allistai,
registrai*
Traduzioni
Francese
enregistrer
Inglese
to record,
to adjust
Spagnolo
registrar
Italiano
registrare
Tedesco
eintragen,
aufnehmen,
einstellen.
lía , prn: lilla 1 Definizione
li + la, bi + la: si dha (lia dao, lia pedo)
Sinonimi e contrari
Frasi
aiat provau deretu a bíere si che lia fachiat a brinchiare ◊ apustis de s'interru aiat tentau de lia picare sa pitzinna ◊ fit coment'e chi che l'essèrepo furandhe sa tanca, non comporandhelia! ◊ in ciaru lilla canto e no a fura, no lasso sa cantone chene posta!◊ aconcalia, toca!
Traduzioni
Francese
la-lui
Inglese
it to him (her)
Spagnolo
se la
Italiano
gliéla
Tedesco
ihn (sie,
es),
ihm (ihr,
ihnen).
liài , vrb: liare,
ligai,
ligare Definizione
acapiare cun calecunu lióngiu, ma mescamente acapiare bestimentu cun is corros de su bestimentu etotu (es. sa tiazola, su muncadore), o fintzes ammontare sa conca, aderetzare is pilos; rfl. chínghere; fàere una genia de meighina, fatúgiu, acapiare cun is brebos
Sinonimi e contrari
acapiae,
alliongiae,
prèndhere
| ctr.
isòlbere,
isprèndhere
Modi di dire
csn:
liai ogu = pònnere ogru; liai bèni fuedhendu = fàghere unu chistionu ladinu, bene fatu, chi benit a concruos; ligai perda in anedhu = incrastare ranu de prendha in anedhu
Frasi
candho si nch'est ischidadu, si est sapunadu, si at liadu sa berrita a tortu e at carrigadu s'archibbusu ◊ liadí sa bulla de sa camisa aintru de is cratzonis!
2.
lis at nau sos berbos, a sos canes, pro los ligare ◊ cussu daori depit èssi ogu chi dhi ant liau!
Traduzioni
Francese
lier
Inglese
to tie
Spagnolo
atar
Italiano
legare
Tedesco
binden.
lías , prn Definizione
bi + las / che lias = bi che las, si nci dhas
Frasi
pro li fàchere corazu, ant cumintzau a che lias bestire a sa mandra, sas anzones mesulanas chi l'ant dau ◊ sas iscarpas lias fachet pònnere in s'oru de sa zanna
Traduzioni
Francese
les-lui
Inglese
it to them
Spagnolo
se las
Italiano
gliéle
Tedesco
sie,
ihm (ihr,
ihnen).
lígnere , vrb: línghere,
lingi,
língiri Definizione
passare sa limba apitzu de ccn. cosa; nau in cobertantza, pregare a tropu, abbarrare aifatu de is àteros pregandhodhos po ccn. cosa, o fintzes po dhos cumbínchere, po dhos portare a inue no bolent; fintzes tocare pagu pagu / pps. lintu; lingheresindhe sos pódhighes (nau po calecuna cosa chi si papat)= manigare cun piaghere, própiu cun gustu (itl. leccarsi i baffi)
Sinonimi e contrari
lincuai
/
allisai,
allosingai,
frandhigare,
improsae,
insabonai
Frasi
corpus de chi ti at lintu!…◊ s'animale candho anzat linghet su fedu pro l'assutare ◊ si assazas custa cosa ti ndhe linghes fintzas sos pódhighes!
2.
su chi est de Deu l'apo a dare a Deu e a Cèsare su sou: ma mai lintu apo s'ispada tinta de sàmbene meu (P.Mereu)◊ bae chi deo no bi andho a línghere a neune: si lu cherent fàghere lu fetant e sinono mai in sa vida!
Etimo
ltn.
lingere
Traduzioni
Francese
lécher
Inglese
to lick
Spagnolo
lamer,
adular
Italiano
leccare
Tedesco
lecken,
schmeicheln.
limài, limàre , vrb Definizione
ifinigare, pulire, arrasigare, acutzare a lima; trebballare calecuna cosa (fintzes iscritura) in fine, cun incuru, fàere méngius unu trebballu / l. ferru = fàghere arrennegare, primmàresi
Traduzioni
Francese
limer
Inglese
to file
Spagnolo
limar
Italiano
limare
Tedesco
feilen,
ausfeilen.
limpiài , vrb: allimpiare,
limpiare Definizione
fàere netu, límpiu, siat bogandhoche sa malesa, s'àliga, siat fintzes cosa chi no si bolet, chi no serbit o no si papat (es. corgiolu, cambos)
Sinonimi e contrari
innetare,
pulire,
samunae
| ctr.
allodrigai,
imbrutai
Frasi
s'at limpiau is dentis isfustigonendu cun s'agulla ◊ is massajus límpiant is loris de s'erba ◊ s'at limpiau una mela po si dha papai ◊ ite mi siat cura de dutore si si límpiant bene limba e manos e faghent a su pratu inue papant!
2.
mi siant perdonaus is pecaus e limpiada s'ànima mia!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
nettoyer
Inglese
to clean
Spagnolo
limpiar
Italiano
pulire
Tedesco
säubern,
reinigen.
líos , prn Definizione
li, bi + los, si + dhos/dhus
Frasi
sos onores mannos a issu lios aiat fatos s'amicu ◊ sos inimicos suos lios apo postos in manos
Traduzioni
Francese
les-lui
Inglese
them to him (her)
Spagnolo
se los
Italiano
gliéli
Tedesco
sie,
ihm (ihr,
ihnen).
lis , prn: dhis Definizione
pron. de 3ˆ persona pl. impreau po gente e po cosa (= a issos, a issas, a cussos, a cussas, po cumplementu dativu o de interessu): si ponet siat abbandha e innanti de su vrb., siat totu a unu ma apustis (cun impr. e ger.) e si podet acumpangiare cun su prn. bi (a logos, bi chis = che lis)
Sinonimi e contrari
bi,
si 3
Frasi
si est a féminas lis rispondho goi, si mi dimandhant ómines lis rispondho gai ◊ a sos Sardos lis ant leadu s'istadu ◊ torrabbilis cussa cosa, a sos meres! ◊ a sa fine benzeint a su chi lis importaiat de piús ◊ dàelis sa cosa issoro, no lis dias sa nostra! ◊ bi lis naro deo su de fàghere, a sos pitzinnos ◊ candho ant afidadu, a issos lis ant regaladu una cafetera
Traduzioni
Francese
leur
Inglese
to them
Spagnolo
les
Italiano
gli,
a lóro
Tedesco
ihnen.
liscinài , vrb: allescinai,
lissinai Definizione
nau de css. cosa, su si mòvere o andhare in logu lisu (o de cosa lisa), ma mescamente orruendho, chentza pòdere firmare su pei
Sinonimi e contrari
cadriare,
fugire,
illascinare,
illiscigare,
iscadriare,
istrissinare,
lascinare*,
lissiniri
Frasi
cumenti ghetat su pei po ci cabai, líssinat e ci arrúmbuat a bàsciu ◊ su pisci liscinat de manus
Traduzioni
Francese
glisser
Inglese
to slip
Spagnolo
deslizarse,
resbalar
Italiano
scivolare
Tedesco
gleiten,
rutschen.
litzíri , vrb Definizione
leàrendhe totu, limpiare, bogare, andharesindhe impresse / l. su logu = (puru) sartiare su logu, andharesindhe a fuidura
Sinonimi e contrari
illertire,
illitire,
iscabbúllere
Frasi
làstima chi no si mòrgiat… chi no atru si ndi fiaus litzius! ◊ gomai Melànnia, litzamí su logu e debressi! ◊ litzeimí su logu a castiai chi si bit benendi genti! ◊ bah, un'atru cropu de manu e nci dha litzu custa braba! ◊ litzeimí su logu!
Traduzioni
Francese
déblayer
Inglese
to clear up
Spagnolo
despejar
Italiano
sbarazzare
Tedesco
abräumen.
líu , prn Definizione
bi + lu = si + dhu: liu dao = bi lu dao, liu namus = si dhu naraus; dazeliu! = donaisidhu!, dadebbilu!
Frasi
si liu namus nois si nche irménticat ◊ timiat chi liu esseret iscopiau, a su mere ◊ depiat isetare a liu nàrrere ◊ su rellozu liu daes vetzu e rughinau e ti lu torrat novu!
Traduzioni
Francese
le-lui
Inglese
it to him
Spagnolo
se lo
Italiano
gliélo
Tedesco
ihn (sie,
es) ihm (ihr,
ihnen).
lodhuràre , vrb: ludhurare Definizione
andhare girandho de parte in parte, orrumbulandho coment'e orroda o àtera cosa tundha
Sinonimi e contrari
arrembulai,
arrodulare,
cadhinare,
codulare,
loturare,
rodhulare,
torrulare,
trodhulare,
tromedhare,
trumbulare
Frasi
sos pitzinnos poniant sos chírchinos a lodhurare pro los cúrrere ◊ at fatu lodhurare una pedra manna addainanti de sa zanna
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dégringoler (dans),
rouler
Inglese
to tumble down
Spagnolo
rodar
Italiano
ruzzolare
Tedesco
hinunterrollen.
logrài, logràre , vrb Definizione
arrennèscere in calecuna idea o iscopu, revèntere a tènnere una cosa o s'arresurtau chi si boliat / lograre una dícia, su perdonu, una gràssia
Sinonimi e contrari
acanciare,
arrecabai,
balanzare,
illograi,
lobrare,
otènnere
Frasi
no as pótidu lograre cuss'intentu ◊ no podia lograre menzus sorte de fàghere fronte a s'eternu degógliu (F.Mura)◊ onestade, tribàgliu e fratellàntzia pro lograre cunfortu sunt sas dodas ◊ a s'ora de mi lograre unu cuntentu mi ant segadu manos e pedes ◊ gasie de ti lograre ape sa solte comente ti amo! ◊ su divinu eternu gosu de su celu a totus lograi!
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
atteindre,
obtenir
Inglese
to attain
Spagnolo
lograr
Italiano
conseguire
Tedesco
erlangen,
erreichen,
erzielen.