arretumbài, arretumbàre , vrb: retumbai* Definizione
coment’e torrare agoa o sighire a intèndhere unu sonu po cosa chi agatat imbia e dhu faet furriare
Sinonimi e contrari
arrembombai,
arrentronai,
intumbidare,
intumbire
Frasi
boghes aciotadas arretumbant is montes…
Traduzioni
Francese
retentir,
résonner
Inglese
to deafen
Spagnolo
retumbar
Italiano
rintronare
Tedesco
dröhnen.
arretundài , vrb: arrotundai,
retundai Definizione
fàere retundha, atundhare una cosa bogandhochedhi is atzas, is puntas
Sinonimi e contrari
atundai,
atundhulare,
aturundhare,
intundhigare
| ctr.
acutzai
Traduzioni
Francese
arrondir
Inglese
to round
Spagnolo
redondear
Italiano
arrotondare
Tedesco
abrunden.
arretzetài 1, arretzetàre , vrb Definizione
ordinare a rezeta, comente si faet cun is meighinas
Sinonimi e contrari
odrinai
Traduzioni
Francese
ordonnancer
Inglese
to prescribe
Spagnolo
recetar
Italiano
ricettare
Tedesco
verschreiben.
arreulài , vrb Definizione
pònnere s'arréulu, fàere a befa a unu cun sulitos o tródhios fatos cun sa buca, pigare a súrbios
Sinonimi e contrari
abbefiare,
abbilgonzare,
abbirgonzire,
dellezare,
ibregungire,
ifachilare,
ilvilgonzare,
mofare,
strocillai
Frasi
torru, o Sardigna intzimiara, a sa tita tua múllia, istancu e arreulau (E.Collu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se moquer
Inglese
to deride
Spagnolo
mofarse,
ridiculizar
Italiano
schernire,
derídere
Tedesco
verspotten.
arrevilíre , vrb Definizione
torrare in bidóriu
Frasi
de sas arbeghes ndi dhi at mortu sa metade: sas chi sunt abbarradas, lanzas e istasias, no si sunt arrevilias mancu in beranu
Traduzioni
Francese
revitaliser
Inglese
to revive
Spagnolo
revitalizar
Italiano
rivitalizzare
Tedesco
wiederbeleben.
arrexinài , vrb Definizione
pònnere o betare arraighinas
Sinonimi e contrari
abbrabai,
arradichinare,
tènnere
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre racine
Inglese
to root
Spagnolo
arraigar
Italiano
radicare
Tedesco
Wurzel schlagen.
arribbài, arribbàre , vrb: arribbari,
arrivare,
erribbai Definizione
andhare e lòmpere a unu logu, a unu puntu, arrennèscere a tocare calecuna cosa cun sa manu a bratzu istirau (o fintzes a iscúdere, fàere male a unu); fàere unu tanti, una suma
Sinonimi e contrari
arrannesci,
arrivire,
assuprire,
ciòmpere,
lòmpere
| ctr.
andai,
tocai 1
/
leai
Frasi
est arribbau a s'edadi de cent'annus ◊ aui eus a arribbari sighendi de aici?!
2.
li sunt arribbaos pro lu addobbare
3.
a cantu arribbat s'ispesa?
Etimo
ctl.
arribar
Traduzioni
Francese
arriver
Inglese
to arrive
Spagnolo
llegar
Italiano
arrivare
Tedesco
ankommen.
arribbàre 1 , vrb Definizione
pònnere a parte ccn. cosa po dha lassare a un'àteru tempus, po dha tènnere chistia
Sinonimi e contrari
allogae,
arremai 1,
arremonire,
asserbare,
chistie,
coltoire,
golloire
Frasi
sa mela l'at chérfida arribbare ma si est frazigada ◊ est arribbendhe totu a sa temporada, pro no li mancare sa cosa tandho ◊ arribbadinne a cras de cussa cosa! ◊ su chi aiat téssidu lu teniat arribbadu pro candho si deviat cogiuare
Cognomi e Proverbi
prb:
chie arribbat a cras arribbat a canes
Traduzioni
Francese
garder
Inglese
to put aside
Spagnolo
guardar
Italiano
serbare
Tedesco
aufbewahren.
arribbíri , vrb Definizione
prènnere a meda, a tropu, a istibbidura de tupare totu (prus che àteru unu cundhutu)
Sinonimi e contrari
atzipare 1,
intusciai,
opilare,
tapai
/
abbidhiai,
abbudagare
| ctr.
istupare
Modi di dire
csn:
a. a unu de papai = fàgherelu mascare a tropu; a. unu canali = prenare unu canale de malesa; a. de febi = arrennegare meda
Frasi
is tubbus si funt arribbius de arrúinu ◊ at arribbiu s'aposentu de carramatzinas ◊ a su fillu dh'at arribbiu de cosa de papai ◊ ti ses arribbiu de durcis
Traduzioni
Francese
boucher,
engorger,
bourrer
Inglese
to obstruct,
to stuff
Spagnolo
atascar
Italiano
otturare,
intasare,
ostruire
Tedesco
verstopfen.
arricài , vrb: erricai Definizione
ammuntonare o fàere interessu, siendha, essire erricu
Sinonimi e contrari
inrichire
| ctr.
impoberai,
impoberire
Frasi
unu babbu teniat custu piciocu impromítiu a su tiau e aici si fut arricau ◊ cun s'iscruxoxu custa borta si arricaus!
Cognomi e Proverbi
prb:
su pòberu, candu arricat, fintzas a su babbu bicat ◊ chini bivit de su trabballu suu no si arricat mai
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
s'enrichir
Inglese
to become rich
Spagnolo
enriquecer
Italiano
arricchirsi
Tedesco
reich werden.
arridàe, arridài, arridàre, arridàri , vrb: arritare Definizione
fàere o essire àrridu, fàere sa cosa deasi sicada chi si segat luego po dha tocare, o tostada, ma fàcile a fàere a farinos
Sinonimi e contrari
ansare,
carasare,
turrai
Frasi
at arridau duas fitas de pani in sa braxa ◊ su soli pitziosu àrridat is ispigas ◊ s’astrau àrridat fintzas s’erba ◊ in istiu sa terra si àrridat de su sole forte
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dessécher
Inglese
to dry (up)
Spagnolo
secar
Italiano
disseccare,
essiccare
Tedesco
trocknen.
arríede, arríere , vrb: arriri,
errídere,
irríere,
rídere* Definizione
apèrrere unu pagu is lavras o fintzes apèrrere sa buca meda faendho intèndhere sa boghe a iscracàliu po cuntentesa, alligria, ca si agatat una cosa o una essia coriosa, befandho, abbaidandho ispetàculu / pps. arrísidu
Sinonimi e contrari
arríara
| ctr.
piànghere
Modi di dire
csn:
èssiri arrí arrí = iscanzendhe de laras, fàghere un'iscanzada de laras pro ríere; arriri a iscracàllius, a buca prena, a boxi arta; arriri po befa = befare; schiringiaisí a arriri = iscanzare sas laras coment'e pro ríere, risitare, itl. sorrìdere; arriri a rúmbulu = èssere a tróulu de risu, ríere gai meda de si rúere
Frasi
s'ómini chi portat ciorbedhu depit castiai e arriri de totu, puita isceti aici porit bivi in custu mundu ◊ si dh'iat nau arrí arrí ◊ Angiullina no arrít giai mai a buca aberta ◊ tui ti arrís, ma dèu no mi arriu, no!
Traduzioni
Francese
rire
Inglese
to smile
Spagnolo
reír
Italiano
rìdere
Tedesco
lachen.
arringàre , vrb Definizione
fàere arrennegu, crepu, tzacu / arringa! arringa! = arrennega! arrennega!
Sinonimi e contrari
arranzare 1,
arraunzare,
arrinzare,
grujai,
morrugnare,
raganzare,
ranzidare
| ctr.
allegrare,
cuntentai
Traduzioni
Francese
se mettre en colère,
faire mal au cœur
Inglese
to make angry,
to madden
Spagnolo
irritarse
Italiano
adirare,
far ràbbia
Tedesco
zum Zorn reizen.
arrinzàre , vrb Definizione
ammeletzare faendho a bíere is dentes comente faent unos cantu animales, prus che àteru, tzacurrare is dentes; si narat fintzes in su sensu de istare pranghe pranghe / arrinzendhe dentes = arrodendhe dentes; a. che cane in cadena; a. sas lavras, su murru = frungiri unu pagu is laus coment'e bolendi nàrriri cosa o a betu diferenti
Sinonimi e contrari
arranzare 1,
arraunzare,
arringare,
grujai,
morrugnare,
raganzare,
ranzidare
/
poliare
Frasi
ti chimentas cun àteros matzones: trassistu, arrinzas e faghes sa coa, ma oramai as pérdidu sa proa! (Piredda)
2.
at arrinzau sas lavras a unu risighedhu
Etimo
itl.
rignare
Traduzioni
Francese
gronder,
grincer des dents
Inglese
to growl
Spagnolo
gruñir
Italiano
ringhiare,
digrignare
Tedesco
knurren,
die Zähne fletschen.
arriscài , vrb: arriscare,
erriscai Definizione
su si pònnere apostadamente in perígulos de àere dannu, de pèrdere, de ndh'àere calecunu male, po tènnere coràgiu o bisóngiu, o po malu cabu chentza fàere contu nudha de su male chi ndhe podet bènnere
Sinonimi e contrari
aprontai 1,
atreviri
| ctr.
tímere
Frasi
no ti arrisches in su mare, mancari apas coràgiu! ◊ no si fut arriscau a dhi nai nudha ◊ fut prontu a arriscai sa vida po issu ◊ ti ses arriscau de benni a innòi ◊ no dh'arriscu a bessí cun custu tempus! ◊ addaghi est su mare a foltza noe si ti arriscas che moris in mesu! (Sozu)
Cognomi e Proverbi
prb:
chini no arriscat no piscat
Etimo
ctl., spn.
arriscar
Traduzioni
Francese
risquer
Inglese
to risk
Spagnolo
arriesgar
Italiano
rischiare
Tedesco
riskieren.
arritzàre , vrb Definizione
pònnere prantau, istrantagiau, pesare; nau de sa natura de su mascu, inchibberare, fàere tètera (aus. àere)
Sinonimi e contrari
fichire,
istantargiai,
pesai
/
arretae
| ctr.
arrúiri,
corcare
Frasi
fit meses e meses fulliau, no arritzabat prus ◊ fit lavandhe in su riu e si ndh'est arritzada a si che ispàrghere pacos turunzos
2.
ite at a chircare fémina candho nachi mancu arritzat!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
dresser
Inglese
to erect
Spagnolo
levantar,
erguir
Italiano
rizzare
Tedesco
aufrichten.
arritzoníre , vrb Sinonimi e contrari
arritzai,
frongire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
froncer,
crêper
Inglese
to wrinkle
Spagnolo
encrespar
Italiano
increspare
Tedesco
kräuseln.
arrocài , vrb: arrocare Definizione
coment'e acorrare, pònnere aintru de calecunu logu serrau, de ue no faet a fuire; istare, andhare o brinchidare coment'e in logu de orrocas; fintzes arrèschere in orrocas e pedras
Sinonimi e contrari
acolondrare,
acorrae 1,
incassidhare,
inserrai
/
arrèschere
Frasi
l'ant pessighidu e arrocadu intro de domo ◊ fit ora de arrocare s'ama a su cuile ◊ unu pore de carabbineris l'at arrocau ◊ tenis su diritu de arrocai itasisiat detzisioni nosta ◊ canta abba arrocant cussas digas!…
2.
pastoricanne si nch'est arrocatu in s'ena ◊ sas crabitas brincant arrocandhe de crastu in crastu ◊ at agatau sa craba arrocada in d-una bica
3.
si est arrocada sa lentza, pischendi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
bloquer,
assiéger
Inglese
to block,
to besiege
Spagnolo
asediar,
entrampar
Italiano
bloccare,
assediare,
intrappolare
Tedesco
blockieren,
belagern,
hereinlegen.
arrochizàre , vrb Definizione
impeltinare, giare infestu, ifadu, nàrrere cosa de fàere arrennegare, ofèndhere
Sinonimi e contrari
abbituperare,
aciociai,
afrentai,
aggravae,
desdorai,
disprejare,
ilzenzare,
innorare,
ispresciare,
ofèndhere
Frasi
làssala in pasu: proite l'arrochizas?!
Traduzioni
Francese
insulter
Inglese
to insult
Spagnolo
insultar,
escarnecer
Italiano
insultare
Tedesco
beleidigen.
arrociàre , vrb: arrotzai,
arrotzare Definizione
istare andhandho, in giru, fintzes forrogare cricandho cosa (e cricare de ischire cosa); su si apartare, pònnere a una parte, aprigare / andai arrotza arrotza = istare in ziru chirchendhe
Sinonimi e contrari
arrodeare,
arruxulare,
bandhulare,
garronai,
istrusciare,
molingiae
/
acostai,
frànghere,
apigai,
apogiai,
trancire,
tròciri
/
annariare
Frasi
in atonzu arròciant sos porcos a s'ingrassa de sa landhe elichina (S.Zichi)
2.
mellus chi ti arrotzis, tanti no ti dhu nau! ◊ po prexeri, si arrotzat unu pagu po mi lassai passai? ◊ dèu mi arrotzu a su muru, bosatrus artziais po castiai ◊ arrotzai sa perda e intrai! ◊ fut pruendi meda e si funt arrotzaus in d-una domu
Traduzioni
Francese
flâner,
fouiller,
épier
Inglese
to stroll
Spagnolo
vagar,
vagabundear
Italiano
girellare,
curiosare
Tedesco
umherschlendern.