A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z
Legenda Incurtzaduras | Legenda Sìmbulos

codhimperríta , nm Definitzione leare, giúghere a c. = ciciu in codhos de un'àteru cun is cambas pendhendho in petorras Sinònimos e contràrios codhilone.

codhiròne codhilòne

codhirútu , agt Definitzione nau de ccn., chi portat is codhos calaos, abbasciaos (cun sa parte de fora prus bàscia) Ètimu srd.

codhíta, codhítu , nf, nm Definitzione genia de cosa modhe a pígiu grussu de pònnere a sa parte de aintru in is codhos, in is bestimentos; in su cosse, genia de bretellas Sinònimos e contràrios codhalitu Frases manigiànt su punt'e nú po abbrodai tzugheras, pungitus e codhitas Tradutziones Frantzesu épaulette Ingresu shoulder pad Ispagnolu hombrera Italianu spallina Tedescu Schulterpolster.

codhixédhu , nm Definitzione su bancu de unu surcu, crista de terra prus in artu, tretu inter duos surcos.

codhóngiu, codhónzu , nm Definitzione su cobèrrere Sinònimos e contràrios cadhicada, cadhiconzu, cadhigamentu, coberantza 1, coberia, cuberru 1, futinzu, zuchinzu Terminologia iscientìfica ssl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu coït Ingresu copulation Ispagnolu coito Italianu còito Tedescu Beischlaf.

códhu , nm Definitzione su tretu de sa carena tra su tzugu, su bratzu e sa pala (mescamente s'annoigadórgiu), ma in calecunu logu dhu narant a su bratzu puru / su runcu de su c. = su tretu de s'annoigadórgiu, su chi essit de prus; sa crai de su c. = arcu de petorra, s'ossu chi andhat dae sa punta in artu de s'ispíciu, in mesu de petorras, a s'annoigadórgiu de su codhu, itl. clavìcola Sinònimos e contràrios baltzu Maneras de nàrrere csn: fàghere de codhos = mòere, artziare sos codhos coment'e pro nàrrere chi no ndhe ischit nudha, o fintzas in su sensu chi no ndhe l'importat nudha; betare, ghetare una cosa de pala in codhu s'unu cun s'àteru = lassàrela s'unu a s'àteru, itl. fare a scaricabarile; betare una cosa de pala a codhu, o de codhu a pala = no cambiare nudha, arreare semper cun su matessi male; corcai de codhus, indrúghere o incrubare sos codhos = falare sos codhos a sa volontade de un'àteru, incruai sa conca, pònnere mente fintzas chentza ndhe àere gana o ndh'èssere cumbintos, tènnere passéntzia; annare codhos paris = nadu de ccn., èssere cantu a un'àteru, àere su matessi importu; èssere a codhos falados = codhirutu, itl. con le spalle cadènti; èssere a codhos calaus = disanimadu, ispoetizadu; leare, pigai, zúghere a c. = in bratzos (nau de persona, itl. prèndere in braccio), leare a pala (nau de cosa, itl. prèndere, portare a spalla); fàghere una cosa (corpare, iscúdere, triballare, àteru) a totu c. = fai una cosa cun totu sa fortza possíbbili; betaresiche una cosa in codhos (nadu cun fele revudendhe sa cosa) = lassaisidha, bufaisidha cussu chi dha donat etotu; èssere a codhos ghetaos = a gropedheo, a s'atrollada, sempre paris de acórdiu s'unu cun s'àteru po fai mali o fintzas po bonu; furriàresi a runcos de c. = papai de sa carena sua etotu; míntere c. = betare, pònnere manu a unu triballu, a fàghere carchi cosa, fintzas dare una surra; pònniri, intrare su codhu a carchi cosa = arrumbare e fàghere fortza cun su codhu, pro fortzare de prus; donai su codhu a ccn. = dare azudu; èssere a un'ala de codhu = betadu a un'ala, ispendhentendhe, parangau a una parti Frases li dolet totu su codhu de comente at leadu cosa pesosa ◊ si sunt imbolendhe sos males de codhu a pala! ◊ si no tenimus cosa a manigare, a runcos de codhu nos furriamus?! 2. donamí su codhu! ◊ sa criadura minore si cheret leada a codhu ◊ sa mama zughiat duos minores a codhu, unu a cada bratzu 3. si lu sunt betendhe de pala in codhu s'unu cun s'àteru a fàghere sa cosa, mandrones! ◊ cudhu corcat de codhus e bandat a fai su chi dhi ant nau ◊ seghendhe preda tocat a iscúdere a matza a totu codhu ◊ arratza de note, niandho a totu codhu! ◊ dhi poneus codhu, a sa porta, e ci dha sfundaus…◊ fato de codhos e m'isto chietu! ◊ a su barrucellau dhi donat su codhu s’àtara giustítzia puru Terminologia iscientìfica crn Ètimu ltn. collum Tradutziones Frantzesu épaule, humérus Ingresu shoulder Ispagnolu hombro Italianu spalla, òmero Tedescu Schulter.

códhu 1 , nm Definitzione in su logu, tretu in artu, sedha chi essit, chi faet a ispuntone in logu de costera Sinònimos e contràrios monticru, sedha Frases badhes e codhos sunt niedhos, totu brusiados! ◊ de unu codhu a s'atru me in su sartu s'intendiat sa genti cantendu a iscarada (S.A.Spano)◊ Gesús si ndi est pesau de unu codhixedhu aundi nci fiat artziau Terminologia iscientìfica slg Ètimu ltn. collis.

códhu 2 , nm Definitzione unu muntone, meda Frases bi aiat unu codhu de zente.

codhubalòne , avb: codhupalone Definitzione a c. = ciciu in codhos de un'àteru cun is cambas ananti in petorras, una a una parte e una a s'àtera de su tzugu Sinònimos e contràrios cadhigarone, cocolloi, codhedhu, codhicorona, palaborcedhu Ètimu srd.

codhucoròna codhicoròna

codhupalòne codhubalòne

còdi , nf, nm: cuda, cude, cudu Definitzione su pígiu de pitzu de sa carre, sa pedhe fine de sa carena; su lardu cun su corgiolu Sinònimos e contràrios corgiolu, cudis, scuda / pedhe 2. arribba sa piús cude manna de su lardu a maju longu! Terminologia iscientìfica crn Ètimu ltn. cute(m) Tradutziones Frantzesu peau, derme Ingresu skin Ispagnolu piel, cutis Italianu cute, dèrma Tedescu Haut.

còdi 1 còda 2

códia , nf Definitzione una genia de resídiu, cosa chi si coígiat, chi si lassat acoa, ma nau prus che àteru in su sensu de cosa chi unu, cun malítzia, no narat o no bolet nàrrere po pigare s'àteru a trampa, o fintzes improdhu in su trebballu, cosa fata male; dhu narant fintzes a su dimóniu Sinònimos e contràrios cóntia, magna, rusa, trampa / demóniu, coedhu Maneras de nàrrere csn: èssere a códias = tirai acoa, a longas, istare a úrtimu; àere códias = èssiri malu, trasseri; èssere, istare a borta códia = comente e oretendhe pro fàghere male a ccn.; torrare a borta códia = torrare in àteru mamentu a unu logu, a s'acua, pro bi fàghere dannu, a ndhe furare cosa, e gai; sighire sas códias a unu = agatàreli e bogarendheli sas iscusas, sas mendheas, sas trassas chi chircat de cuare, connòschere sas intessiones pagu bonas chi tenet; fàghere códias che a su matzone = zúghere filedhos che a su grodhe Frases peri su babbu at bufonau su fizu prus mannu ca fit galu a códias a si cojubare ◊ in su traballu fint a códias ca su tempus si fit iscontzu 2. si no est istirau a minore, s'ómine torrat a risu, sa gana li sichit sas códias ◊ cussu si no bi lassat sa códia, in su tribàgliu, no est cuntentu!…◊ lassa sas códias e faghe sa cosa comente tocat! ◊ sa veridade no la càmbias cun sas códias, no! Sambenados e Provèrbios smb: Codias Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu prétexte, duperie, ruse Ingresu pretext Ispagnolu reticencia Italianu astùzia, pretèsto, gherminèlla Tedescu List, Ausrede.

codiàda , nf Definitzione su codiare; fintzes cosa immentigada Sinònimos e contràrios codiatura, coizadura Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu oubli Ingresu oblivion Ispagnolu olvido Italianu dimenticanza Tedescu Vergessen.

codiàlzu , agt: codiarzu Definitzione nau de ccn., chi istat o abbarrat a códias, chi lassat istare (o faet male sa cosa) po mandronia o cricat de no ndhe fàere; chi portat códias, trassas Sinònimos e contràrios coilongu, filísigu, ilvioladu, iscuidadu, mandronàciu, praitzosu / trasseri | ctr. apensamentau, penciamentosu 2. cussu est codialzu che unu matzone! Terminologia iscientìfica ntl Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu fainéant Ingresu slothful, shirker Ispagnolu perezoso, holgazán Italianu neghittóso, scansafatiche, lavativo Tedescu faul.

codiàna , nf, avb: cogiana, cojana, congiana Definitzione s'úrtima parte de una sumana de tempus; sa puda prus bàscia cun prus pagos ogos chi in su fundhu de sa bide depet abbarrare a úrtimu (ctr. cabidiana o carriadòrgia); cotza de linna chi de sa parte de asegus s'intrat in s'incàsciu de s'isteva po mantènnere sidhia sa timona a sa parte de asegus in s'arau / avb. a codiana, in codiana = a úrtimos Frases codiana de chida, de mese, de annu ◊ a codiana de s'àteru mese in bidha che sunt sos poetas a sa festa ◊ pustis, a codiana de frearzu, t'impigno de ndhe fàghere ispedire sa cantidade chi ti naro 2. s'aradu fit divisu in deghe petzos: sa cogiana, s'isteva, sa entale… Sambenados e Provèrbios smb: Cojana, Coiana, Coyana Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu dernier, derrier, à la fin, enfin Ingresu the last part, the back side of a thing Ispagnolu cola, fin, última Italianu l'ùltima parte, la parte posterióre di qlcs Tedescu letzter Teil, hinterer Teil.

codiannàtu , agt Definitzione chi portat sa coa aciunta… Sinònimos e contràrios coilongu Ètimu srd.

codiànu , agt: coidanu, cojanu Definitzione chi lompet o benit a coa, chi istat a coa, a úrtimos, a trigadiu Sinònimos e contràrios coàinu, culiu, redadiu, sagotzianu, trigadiu / coinàrgiu Frases in sas màrghines bi at fioriduras codianas ◊ est una berbeghe cojana ◊ cust'annu s'istajone est coidana (N.Demurtas)◊ sunt tantos sos coidanos chi pagu contipizant su dovere Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu tardif, retardataire Ingresu belated, latecomer Ispagnolu atrasado Italianu tardivo, ritardatàrio Tedescu verspätet.