Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

atrichinzonàre , vrb Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggrunciare, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai, iscrafangiai Etymon srd. Translations French flétrir, rider, chiffonner, plisser English to shrivel Spanish arrugar, chafar Italian raggrinzare German zerknittern.

atrimpanàre , vrb Definition fàere is timpanzos mannos, prenos, in su sensu de papare e tzatzare meda Synonyms e antonyms abbentruscare, abbidhiai, abbiscarzare, abbudagare, abbudhescare, abbuzare, atatamacare, imbrentai, sgagliubbai Etymon srd. Translations French se rassasier English to shiff oneself Spanish hartar Italian satollarsi German sich sättigen.

atrincerài , vrb Definition fàere trinceras; pònnere in trincera, coment'e po si cuare, difèndhere, apartare, o fintzes pònnere unu aifatu de s'àteru a filera Synonyms e antonyms arrengherai Translations French retrancher English to entrench Spanish atrincherar Italian trincerare German verschanzen.

atripài , vrb: atripare Definition pigare a cropos, iscúdere; atumbare, tocare a cropu a calecunu logu Synonyms e antonyms abbanzare, aciocai, addobbai, arropai, assurrare, atripongiai, fèrrere, isciúdere, magiare, mungiai, sussare / colpare / tipilire Sentences custu est su miu, custu su tuu: no c'est abbisóngiu de si atripai! ◊ fint totugantos iscudindhe, a chie podiat piús atripare ◊ canno su frailarzu comintzàt a atripare su martzedhu a s'incúdina acudiat crachi pitzinnu 2. at zau un'iscartarada e at atripau sa conca ◊ trambedha trambedha at atripau a una mata ◊ custu s'est dadu a fàghere atripàndhesi a una parte e a s'àtera Etymon srd. Translations French frapper English to beat Spanish golpear Italian picchiare German schlagen, verprügeln.

atripedhài , vrb Definition camminare trisinandho is peis, o coment’e iscudendho is peis a terra Synonyms e antonyms acacigai, pistae Etymon srd. Translations French piétiner English to shuffle Spanish pisotear Italian scalpicciare German scharren.

atripitzàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms afrangillonai, afrascillonai, aggraminzonare, aggruncire, apigiare, arruntzai, atavellai, atribuntzire, frongire, granculai | ctr. istirai Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to fold (up), to wrinkle Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

atripodhàre , vrb Definition fàere a tzirbisas, a pinnigas Synonyms e antonyms acarrongiai, afrangillonai, aggruncire, apigiare, arruntzai, artzipodhare, atavellai, atripitzare, frongire, granculai, iscrafangiai | ctr. istirai 2. fit unu betzighedhu totu pedhe e ossos, totu atripodhadu ◊ sa mama zughet sas manos atripodhadas dae s'abba manizada a totora Etymon srd. Translations French plier, chiffonner English to bend, to crease Spanish arrugar, chafar Italian piegare, gualcire German falten, zerknittern.

atrocài, atrocàre , vrb Definition fàere, chentza bisóngiu, una firmada foedhandho coment'e chie est naendho cosa chi no bolet o no ischit (o chi si acatat chi andhat male), su si atregare foedhandho, ma fintzes, nau de animale o de gente camminandho, fàere una firmada coment'e abbasciandhosi, faere un’abbrandhada; foedhandho de matas, apretare a sole, a sicore 2. isceti su noti is papíngius de pentzamentus mannus a lampaluxi atrocant (V.Vargiu) 3. custas àrbures las at atrocadas su sole e sicas si che sunt! Translations French se troubler en parlant English to become agitated while speaking Spanish enredarse Italian turbarsi nel parlare German die Fassung beim Sprechen verlieren.

atrofizàre , vrb Definition minimare, torrare de pesu e de mannària po calecunu male, nau de un’organísimu o de un’arremu Translations French atrophier English to atrophy Spanish atrofiar Italian atrofizzare German atrophieren.

atronài, atronàre , vrb Definition coment'e leare sa conca, illuinare, atontare, pèrdere unu pagu sa capacidade de cumprèndhere Synonyms e antonyms atolondrai, atordire, isorgonare, ispantare, istronae, scilibriri Etymon spn. Translations French assourdir English to deafen Spanish atronar Italian intronare German betäuben.

atronizàre , vrb Synonyms e antonyms acicai, asciuconare, asciustrare, aterrighinare, ilgirare, ispantamare, ispramai, istrementire, stremessiri 2. tiu Gabini rispondheit atronizau Etymon srd. Translations French terrifier English to terrify Spanish aterrorizar Italian terrificare German entsetzen.

atropàre , vrb: atrupai, atrupare Definition fàere a tropa, a chedhas, andhare in medas Synonyms e antonyms acedhae, afollare, apobulare, arretolare, assaurrare, atrumare, atutinare, pinnicai | ctr. ispàlghere, ispartzinai, stallai Sentences sa zente si est atrupada in s'istrada, in pratza ◊ sos pitzinnos si sont atropatos apare ◊ si est atropau a unu grustu de sordaos ◊ su mere los at atropados pro los faedhare Etymon spn. atropar Translations French se grouper, se rassembler English to group Spanish agrupar Italian raggrupparsi German sich versammeln.

atrumàre , vrb: atrummare Definition fàere a truma, a chedha, istare o pònnere in medas impare, acanta Synonyms e antonyms abbudronare, acedhae, afiotae, afollare, apubulare, arretolare, assaurrare, atropare, atutinare Sentences fint totu atrumados a noe e a deghe ◊ sos tazos si sunt atrumados in s'abbadolzu ◊ fia giómpidu a una badhe terrorosa tota atrumada de feras ◊ si bi at atrumadu unu bene de zente ◊ intendhindhe cussu fragassu, sa zente si est atrumada Etymon srd. Translations French se presser English to crowd (together) Spanish atiborrarse Italian affollarsi German sich drängen.

atuduxàre , vrb: atutuxare Definition pigare a unu a su tzugu o tuxu; cassare, firmare, leare Synonyms e antonyms aggangae, aggrangugliare, aggangulitare, apistijare, apuligare, martinicare, strossai / arrestai 2. finamentas a candho no l'amus sighidu no semus reséssidos a l'atuduxare Etymon srd. Translations French étrangler English to strangle Spanish estrangular Italian strozzare German erdrosseln.

atufài , vrb Definition fàere atufu o atúfidu, pigare atufu, pònnere fragu malu de isserru e de umidore, de cosa guasta; nau de gente, pèrdere de ànimu Synonyms e antonyms afungai, afungorai, allanire, ammucorai, ammufai, annabrai, intufire, intuvare, limire, morighinire, tufire Etymon spn. atufar Translations French prendre une odeur de moisi, moisir English to grow musty Spanish enmohecer, atufar Italian prèndere odóre di tanfo, ammuffire German dumpfig riechen, verschimmeln.

atumbàe, atumbài, atumbàre , vrb: atummai, atummare, atzumbare, tumbai Definition acropare sa conca apare comente faent is mascos brebeghinos gherrandho (chi s’istésiant e current po s’iscúdere cun sa conca); tocare a cropu o iscúdere a calecuna cosa, fintzes de malesaura, tocare a calecunu logu e fintzes fàere giúmburos Synonyms e antonyms abbruncai, addumare, atricuai, becare, intumbare / fèrrere Idioms csn: atumbai cun su muru = perricare in debbadas cun chie no iscurtat nudha o cun chie podet de prus; no atumbat peis a terra = si creit meda, mancai tropu! Sentences est camminendi atumba atumba che brabei istasida ◊ malapat e mascu: a totus atumbat, a totus incorrat! ◊ is brebès si atumbant, singiale chi est acanta de pròere! 2. fortzados sunt continu de istare a s'atzumba atzumba ◊ sas undhas a s'andha e torra mórigant sas abbas, si pessighint, si atopant e si atzumbant ◊ si che at atzumbadu sa conca a su muru 3. no ti l'atzumbes, cussa segada, ca ti l'agghejas! ◊ su gallegianti atumbat e no tupat s'àcua me in su depósitu 4. su labiolu est totu atzumbadu Surnames and Proverbs prb: totu atumbat a su didu segau Etymon srd. Translations French heurter English to bump Spanish cornear, chocar Italian cozzare, urtare German stoßen.

atundài , vrb: atundhare, atundhiare, atunnare Definition fàere tundha una cosa, bogare is atzas, puntas; a logos, fintzes bènnere o acostire a unu tretu o a calecuna cosa ponendhosi a inghíriu Synonyms e antonyms arretundai, atundhulare, aturundhare, intundhigare / arrodeare, arrogliai 2. sos ómines si atundhaint a s'umbra pro mandhicare, treulandhe Etymon srd. Translations French arrondir English to round Spanish redondear Italian arrotondare German abrunden.

atundhulàre , vrb Definition fàere una cosa tundha, atundhare is atzas, is puntas Synonyms e antonyms arretundai, atundai, aturundhare Sentences si atúndhulant sos oros de sa pala de còghere ◊ mi atundhuleit cun àbbile manu unu betzu cun pódhighes de atalzu (A.Casula) Etymon srd. Translations French arrondir English to round off Spanish achaflanar Italian smussare German abstumpfen.

atupàre , vrb Definition prènnere de tupas, de matas; istichire in mesu de is tupas (fintzes cuare); cuare sa cara in calecuna cosa Synonyms e antonyms atupire, imbuschire, intupai, intupire / abbuare, aclisare, acucai, acusciare, ammagare, atanai, atrabentare, impertusare, intanae, intuvedhare, istichire 2. como si est atupadu, solamente chi dogni annu si faghet un'essida, ma poi torrat murros a padente Etymon srd. Translations French boiser, cacher English to forest Spanish forestar, emboscarse Italian imboschire, imboscare German aufforsten, verbergen.

aturài, aturàre , vrb Definition su istare o abbarrare in su matessi logu o de unu matessi betu o manera Synonyms e antonyms abarrai, addurae, afrimai, imbarare | ctr. andai, tocai 1 Sentences est aturara sola in pratza ◊ depit aturai atentu ◊ po totu su merí est aturada citia ◊ si su trémulu est giagadu meda, aturat pitzigadu in sa tassita (G.Addis) 2. mi funt aturaus cuatru sodhus Surnames and Proverbs prb: aturai in sa pinta giusta, in sa pinta ereta Etymon ctl. aturar-se Translations French rester English to stay Spanish quedarse Italian restare, rimanére German bleiben.