A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

isalenàre , vrb: isalinare Definizione arrespirare o torrare àlidu a pelea, impresse, coment'e candho si curret meda o si leat múngia manna; pèrdere s'alenu, cessare de torrare àlidu Sinonimi e contrari assupai, isalidare / mòrrere Frasi currendhe arrivaia isalenendhe ◊ acolla, isalenendhe, torrada a domo piús morta chi no bia! ◊ est assupridu isalenendhe che unu pissighidu ◊ a su piga e fala, fit isalenendhe ◊ so ómine de campagna nàschidu pro isalenare in custos ràscios!…◊ sos canes fint a proa a crebare, allacanendhe a limba a fora pariat chi fint isalenendhe s'últimu alenu 2. chena sacramentos, isalenat che un'anzone ◊ che fit vetzu mannu, at isalinadu e si ch'est mortu Etimo srd. Traduzioni Francese essouffler Inglese to pant Spagnolo jadear Italiano trafelare Tedesco keuchen.

isalenàre 1 , vrb Definizione caentare unu pagu Sinonimi e contrari intebiai, intibidire, tebiai | ctr. ifridare, stebidai Frasi s'abba pro betare madrighe cheret isalenada ◊ s'isalenat s'abba de bufare in su fogu ca frita meda li faghet male Etimo srd.

isalenàta isalenàda

isalenàtu, isalenàu , pps, agt: isalinau Definizione de isalenare; chi est isalidendhe, assupandho Sinonimi e contrari assupau, spentimau 2. che so curtu isalenau e pranghendhe a supedhu ◊ fint currenne isalenatos, timenne de no cròmpere a tempus ◊ allónghio su passu e arribbo isalinau e incrapudhiu Traduzioni Francese essoufflé Inglese panted, panting Spagnolo jadeante Italiano trafelato Tedesco keuchend.

isalénu , nm Definizione ariedha, movidedha de ària, fintzes sa chi si arrespirat, s'àlidu Sinonimi e contrari àbidu, alentu, alenu, àlinu 1 Frasi bois puru, bentos, débbiles isalenos, benides dae su nudha a s'ispensada ◊ deo e tue, solos, in serenu e rassignadu andhare, acantu acantu ambos passamus, cunfundhendhe intantu su tzocu tou in su meu isalenu Etimo srd. Traduzioni Francese souffle Inglese whiff Spagnolo soplido, soplo Italiano sóffio Tedesco Blasen.

isaliàda isalàda

isaliàdu , agt Definizione chi no portat salia, sale, o sustàntzia; chi faet is cosas cun pagu atentzione Sinonimi e contrari babbaocu, bacocu, bambarru, barbuliscu, isàpidu, issemechiau | ctr. abbistu, acabadu, atentzionadu, cabosu Frasi no cumprendho chi un'isaliadu e mesu matracheri, ridíndhesi de totu, mi domandhet su votu pro èssere deputadu o cussizeri! (M.Sanna)◊ ma ses macu isaliadu, mih! Etimo srd. Traduzioni Francese sot Inglese fool Spagnolo bobo, tonto Italiano sciòcco Tedesco dumm, fad.

isaliadúra , avb Definizione fàghere sa cosa a i. = a sa maconatza, chentza giare atentzione Etimo srd.

isalidàre , vrb Definizione torrare àlidu a pelea, agiummai èssere chentza àlidu, assupandho Sinonimi e contrari afodogai, anare, assolocare, assubentai, isalenare, isfiadare Frasi odheu, cun totu cussa pigada chi apo fatu so isalidendhe! ◊ so isalidendhe ca apo curtu Etimo srd. Traduzioni Francese essouffler Inglese to pant Spagnolo jadear Italiano trafelare Tedesco keuchen.

isalídu , agt Definizione nau de ccn., chi no portat pilos in conca Sinonimi e contrari conchigàdriu, scucau.

isaligàre , vrb: isargare Definizione mundhare, pinnigare s'àliga de su logu po dhu fàere límpiu; marrare, tirare s'erba de mesu de sa cosa prantada, arregòllere o prugare sa malesa Sinonimi e contrari disargare, illansanare, irderbai, isciligare, munnuzare | ctr. imbratare Frasi cheret isargada sa carrela, finas ca colat sa portessione ◊ no bastamus mancu a isargare, in custu logu, de cantu che carrant arga sos bentos! 2. eallu a babbu ingruxadu, isarghendhe su trigu aupadu! Etimo srd. Traduzioni Francese nettoyer, émonder Inglese to clean up Spagnolo relimpiar, limpiar, mondar Italiano ripulire Tedesco reinigen.

isalimentàdu , agt Definizione chi paret chi no at bistu mai alimentos, chi si betat a papare a s'airada, chi est ingurtone Sinonimi e contrari allambridu, allupidu, mangiufoni, pasteri, sassagoni, làmbidu Frasi cussa pitzinna est fissiosa meda e isalimentada Etimo srd.

isalinàre isalenàre

isalinàu isalenàu

isalmentàre , vrb: isarmentare, issarmentare Definizione arregòllere, pinnigare sa pértiga de sa pudadura de sa bíngia; ispuntare su pàmpinu Sinonimi e contrari sarmentai / ischirrare Frasi tenio àsiu, deo, a ischirrare, a ilmutzare, a bogare in loba, a pudare, a isalmentare: nudha! (A.Cossu) Etimo srd.

isalminaméntu , nm Definizione genia de pentzamentu, de pistighíngiu, de arreolu, de sentidu Sinonimi e contrari arraolu, ischinitzu, pedine Frasi fia ràida e s'impedimentu no est chi fit a fiore, apo dévidu fàghere sos contos cun s'isalminamentu de su coro! (A.Marroni)

isamanchiàdu , agt Sinonimi e contrari isamanchiosu.

isamanchiósu , agt Sinonimi e contrari allodhiadu, apontziadu, dirredhu, isamanchiadu, scanceriau, strunciosu Terminologia scientifica ntl Etimo itl. Traduzioni Francese affecté, maniéré, minaudier Inglese mawkish Spagnolo remilgado, melindroso Italiano lezióso, smanceróso, smorfióso Tedesco affektiert, geziert, zimperlich.

isamànchiu , nm Sinonimi e contrari allódhiu, apónciu, iscancériu, iserménchiu, schinceria Etimo srd. Traduzioni Francese minauderie, affectation Inglese mawkishness Spagnolo melindrería, dengue Italiano smancerìa, leziosàggine Tedesco Ziererei, Affektiertheit.

isamàre , vrb Definizione istagiare, pigare una parte de su tàgiu (bama) Sinonimi e contrari iscedhai, istagiai Etimo srd.