isalenàre , vrb: isalinare Definizione
arrespirare o torrare àlidu a pelea, impresse, coment'e candho si curret meda o si leat múngia manna; pèrdere s'alenu, cessare de torrare àlidu
Sinonimi e contrari
assupai,
isalidare
/
mòrrere
Frasi
currendhe arrivaia isalenendhe ◊ acolla, isalenendhe, torrada a domo piús morta chi no bia! ◊ est assupridu isalenendhe che unu pissighidu ◊ a su piga e fala, fit isalenendhe ◊ so ómine de campagna nàschidu pro isalenare in custos ràscios!…◊ sos canes fint a proa a crebare, allacanendhe a limba a fora pariat chi fint isalenendhe s'últimu alenu
2.
chena sacramentos, isalenat che un'anzone ◊ che fit vetzu mannu, at isalinadu e si ch'est mortu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
essouffler
Inglese
to pant
Spagnolo
jadear
Italiano
trafelare
Tedesco
keuchen.
isalenàre 1 , vrb Definizione caentare unu pagu Sinonimi e contrari intebiai, intibidire, tebiai | ctr. ifridare, stebidai Frasi s'abba pro betare madrighe cheret isalenada ◊ s'isalenat s'abba de bufare in su fogu ca frita meda li faghet male Etimo srd.
isalenàta isalenàda
isalenàtu, isalenàu , pps, agt: isalinau Definizione
de isalenare; chi est isalidendhe, assupandho
Sinonimi e contrari
assupau,
spentimau
2.
che so curtu isalenau e pranghendhe a supedhu ◊ fint currenne isalenatos, timenne de no cròmpere a tempus ◊ allónghio su passu e arribbo isalinau e incrapudhiu
Traduzioni
Francese
essoufflé
Inglese
panted,
panting
Spagnolo
jadeante
Italiano
trafelato
Tedesco
keuchend.
isalénu , nm Definizione
ariedha, movidedha de ària, fintzes sa chi si arrespirat, s'àlidu
Sinonimi e contrari
àbidu,
alentu,
alenu,
àlinu 1
Frasi
bois puru, bentos, débbiles isalenos, benides dae su nudha a s'ispensada ◊ deo e tue, solos, in serenu e rassignadu andhare, acantu acantu ambos passamus, cunfundhendhe intantu su tzocu tou in su meu isalenu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
souffle
Inglese
whiff
Spagnolo
soplido,
soplo
Italiano
sóffio
Tedesco
Blasen.
isaliàda isalàda
isaliàdu , agt Definizione
chi no portat salia, sale, o sustàntzia; chi faet is cosas cun pagu atentzione
Sinonimi e contrari
babbaocu,
bacocu,
bambarru,
barbuliscu,
isàpidu,
issemechiau
| ctr.
abbistu,
acabadu,
atentzionadu,
cabosu
Frasi
no cumprendho chi un'isaliadu e mesu matracheri, ridíndhesi de totu, mi domandhet su votu pro èssere deputadu o cussizeri! (M.Sanna)◊ ma ses macu isaliadu, mih!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sot
Inglese
fool
Spagnolo
bobo,
tonto
Italiano
sciòcco
Tedesco
dumm,
fad.
isaliadúra , avb Definizione fàghere sa cosa a i. = a sa maconatza, chentza giare atentzione Etimo srd.
isalidàre , vrb Definizione
torrare àlidu a pelea, agiummai èssere chentza àlidu, assupandho
Sinonimi e contrari
afodogai,
anare,
assolocare,
assubentai,
isalenare,
isfiadare
Frasi
odheu, cun totu cussa pigada chi apo fatu so isalidendhe! ◊ so isalidendhe ca apo curtu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
essouffler
Inglese
to pant
Spagnolo
jadear
Italiano
trafelare
Tedesco
keuchen.
isalídu , agt Definizione nau de ccn., chi no portat pilos in conca Sinonimi e contrari conchigàdriu, scucau.
isaligàre , vrb: isargare Definizione
mundhare, pinnigare s'àliga de su logu po dhu fàere límpiu; marrare, tirare s'erba de mesu de sa cosa prantada, arregòllere o prugare sa malesa
Sinonimi e contrari
disargare,
illansanare,
irderbai,
isciligare,
munnuzare
| ctr.
imbratare
Frasi
cheret isargada sa carrela, finas ca colat sa portessione ◊ no bastamus mancu a isargare, in custu logu, de cantu che carrant arga sos bentos!
2.
eallu a babbu ingruxadu, isarghendhe su trigu aupadu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
nettoyer,
émonder
Inglese
to clean up
Spagnolo
relimpiar,
limpiar,
mondar
Italiano
ripulire
Tedesco
reinigen.
isalimentàdu , agt Definizione chi paret chi no at bistu mai alimentos, chi si betat a papare a s'airada, chi est ingurtone Sinonimi e contrari allambridu, allupidu, mangiufoni, pasteri, sassagoni, làmbidu Frasi cussa pitzinna est fissiosa meda e isalimentada Etimo srd.
isalinàre isalenàre
isalinàu isalenàu
isalmentàre , vrb: isarmentare, issarmentare Definizione arregòllere, pinnigare sa pértiga de sa pudadura de sa bíngia; ispuntare su pàmpinu Sinonimi e contrari sarmentai / ischirrare Frasi tenio àsiu, deo, a ischirrare, a ilmutzare, a bogare in loba, a pudare, a isalmentare: nudha! (A.Cossu) Etimo srd.
isalminaméntu , nm Definizione genia de pentzamentu, de pistighíngiu, de arreolu, de sentidu Sinonimi e contrari arraolu, ischinitzu, pedine Frasi fia ràida e s'impedimentu no est chi fit a fiore, apo dévidu fàghere sos contos cun s'isalminamentu de su coro! (A.Marroni)
isamanchiàdu , agt Sinonimi e contrari isamanchiosu.
isamanchiósu , agt Sinonimi e contrari
allodhiadu,
apontziadu,
dirredhu,
isamanchiadu,
scanceriau,
strunciosu
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
affecté,
maniéré,
minaudier
Inglese
mawkish
Spagnolo
remilgado,
melindroso
Italiano
lezióso,
smanceróso,
smorfióso
Tedesco
affektiert,
geziert,
zimperlich.
isamànchiu , nm Sinonimi e contrari
allódhiu,
apónciu,
iscancériu,
iserménchiu,
schinceria
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
minauderie,
affectation
Inglese
mawkishness
Spagnolo
melindrería,
dengue
Italiano
smancerìa,
leziosàggine
Tedesco
Ziererei,
Affektiertheit.